Revista presei

10 septembrie 2020

Studenții de la ASE vor învăța online anul acesta, de acasă. Căminele nu se deschid și doar 5 programe de studii vor urma modelul hibrid

Cursurile și seminariile de la Academia de Studii Economice (ASE) din București se vor ține online anul acesta și nu se vor mai deschide căminele pentru studenți, cu excepția unui singur cămin unde se vor putea caza studenții internaționali sau profesorii străini, a explicat pentru Edupedu.ro rectorul ASE, Nicolae Istudor.

„Anul acesta, predarea la noi la universitate se va face 100% online, doar cinci programe de studii vor face excepție și vor avea un model hibrid. De asemenea, nu vom deschide căminele anul acesta pentru a evita posibile focare de coronavirus. Studenții vor putea participa de acasă la cursurile și seminariile facultăților”, a explicat Istudor.

Programele de studii care vor face excepție de la regulă:

1. Anul pregătitor pentru învățarea limbii române – va avea prezență în campus, este vorba de cetățenii străini care vin pe cont propriu și care nu cunosc limba română.
2. Comunicare în limba engleză pentru predare și cercetare economică – se va preda în sistem hibrid, cadrele didactice vor fi în campus și studenții vor participa prin rotație, este un program de masterat pentru cei care vor avea activități de predare în engleză și cercetare.
3. Antreprenoriat și administrarea afacerilor în domeniul energiei – predarea de va face hibrid, cadrele didactice vor fi în campus și studenții vor participa prin rotație.
4. MBA-urile Româno-Canadian și Româno-Francez – predarea se va face hibrid fiind implicați profesori de la universități partenere.
5.  Program de studii postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă Strategic Hospitality Management – se va face cu prezență în campus, este adresat specialiștilor din HORECA și este realizat în parteneriat cu École hôtelière de Lausanne.

SNSPA a decis ca activităţile didactice din primul semestru să se desfăşoare online

Senatul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a decis, miercuri, ca activităţile didactice din primul semestru al anului universitar 2020 – 2021 să se desfăşoare în continuare în sistem online.

“Deschiderea noului an universitar 2020 – 2021 reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă sistemul de învăţământ superior din România, în contextul generat de situaţia epidemiologică din ţara noastră. Miercuri, după consultarea tuturor actorilor implicaţi în comunitatea academică, Senatul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative a decis ca activităţile didactice din primul semestru al anului universitar 2020 – 2021 să se desfăşoare în continuare în sistem online. Decizia a avut ca obiectiv principal începerea activităţii didactice fără a pune în pericol sănătatea studenţilor, a cadrelor didactice şi a personalului administrativ, precum şi a familiilor acestora. Aşa cum arată toate studiile de specialitate din ultimele săptămâni, riscul infectării cu COVID-19 nu numai că nu a scăzut, dar este pe o curbă ascendentă”, informează un comunicat al SNSPA, transmis AGERPRES.

Conform sursei citate, în funcţie de evoluţia pandemiei din această toamnă, anumite activităţi didactice se pot desfăşura cu participarea fizică a studenţilor şi cadrelor didactice, respectând toate măsurile de siguranţă stabilite de autorităţi în acest sens, însă decizia va fi luată individual, în funcţie de disciplină şi anul de studii.

De asemenea, potrivit comunicatului, căminele vor păstra acelaşi regim ca în semestrul al II-lea al anului universitar 2019 – 2020, asigurându-se condiţiile de cazare doar pentru studenţii străini aflaţi deja în România (români de pretutindeni, cetăţeni din state non-UE) şi studenţii SNSPA proveniţi din centrele de plasament.

Eurostat: România, pe primul loc în UE la numărul mare de elevi care îi revin unui învăţător

În cele 27 de state membre ale Uniunii Europene erau în 2018 în învăţământul primar 24,5 milioane de elevi şi 1,8 milioane de învăţători, o medie de 13,6 elevi la un cadru didactic, România având cel mai mare număr de elevi – 19,5 – care îi revin unui învăţător, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În general, elevii intră în programele pentru învăţământul primar (clasificate ca ISCED treapta 1) când au între cinci şi şapte ani. Aceste programe sunt menite să ofere elevilor deprinderi de bază de scris, citit şi matematică, alături de cunoştinţe elementare în alte discipline, cum ar fi istoria, geografia, ştiinţele naturii şi ştiinţele sociale, artă şi muzică.

La nivelul UE, în învăţământul primar numărul mediu de elevi la un învăţător a scăzut de la 14,3 în 2017 la 13,6 in 2018, deşi datele diferă în rândul stator membre ale Uniunii Europene.

În 2018, cel mai mare număr de elevi care îi revin unui învăţător s-a înregistrat în România (19,5), Cehia şi Franţa (ambele cu 19,2), iar cel mai redus în Luxemburg (9), Grecia (9,2) şi Polonia (9,6). AGERPRES

Cum se va desfășura noul an universitar

Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), Sorin Cîmpeanu, a declarat marţi că cele mai multe universităţi au luat decizia de a face exclusiv cursuri online, mare parte din seminarii vor fi susţinute tot pe internet, iar pentru aplicaţii, lucrări practice, laboratoare şi proiecte va fi prezenţă fizică, dar consideră că problema deschiderii căminelor studenţeşti este extrem de acută, potrivit Agerpres.

„În învăţământul universitar există o serie de particularităţi care diferenţiază acest nivel de învăţământ de învăţământul preuniversitar. Prima ar fi aceea a existenţei autonomiei universitare. Cea de-a doua ar fi faptul că în învăţământul superior avem ore de curs şi de aplicaţii. În învăţământul preuniversitar există ore. Cele mai multe universităţi, din această perspectivă, au luat decizia – la momentul la care vorbim, o să vedem ce se întâmplă până la deschiderea anului universitar -, de a derula exclusiv online partea de cursuri, de a derula în cea mai mare parte online partea de seminarii, iar aplicaţii, lucrări practice, laboratoare şi proiecte să se deruleze cu prezenţă fizică.

Există şi alte universităţi, nu multe, care au luat deja decizia de a derula toată activitatea online. Este vorba mai ales de universităţile care nu au în planurile de învăţământ ore de laborator, lucrări practice sau proiect. Deci, este vorba despre universităţi care şcolarizează îndeosebi în programele de studiu încadrate în domeniul socio-uman”, a spus preşedintele CNR.

Potrivit acestuia, o mare problemă în ceea ce priveşte deschiderea cursurilor în contextul pandemiei cu noul coronavirus o reprezintă cazarea studenţilor.

 
 

Sorin Cîmpeanu, preşedintele CNR: Capacitatea de cazare în cămine va fi mult diminuată

Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, prof.dr. Sorin Cîmpeanu, a atras atenţia asupra diminuării drastice a locurilor în cămine din pricina pandemiei. Multe universităţi din România tind să organizeze excluisv cursuri online, cel puţin în primul semestru.
“În învăţământul universitar există o serie de particularităţi care diferenţiază acest nivel de învăţământ de învăţământul preuniversitar. Prima ar fi aceea a existenţei autonomiei universitare. Cea de-a doua ar fi faptul că în învăţământul superior avem ore de curs şi de aplicaţii. În învăţământul preuniversitar există ore. Cele mai multe universităţi, din această perspectivă, au luat decizia – la momentul la care vorbim, o să vedem ce se întâmplă până la deschiderea anului universitar -, de a derula exclusiv online partea de cursuri, de a derula în cea mai mare parte online partea de seminarii, iar aplicaţii, lucrări practice, laboratoare şi proiecte să se deruleze cu prezenţă fizică. Există şi alte universităţi, nu multe, care au luat deja decizia de a derula toată activitatea online. Este vorba mai ales de universităţile care nu au în planurile de învăţământ ore de laborator, lucrări practice sau proiect. Deci, este vorba despre universităţi care şcolarizează îndeosebi în programele de studiu încadrate în domeniul socio-uman”, a declarat prof.dr. Sorin Cîmpeanu, preşedintele CNR, citat de agerpres.ro.   

A treia diferenţă, a adăugat şeful rectorilor, este aceea că, în universităţile româneşti, au fost cazaţi anul trecut, aproape 100.000 de studenţi.”În momentul de faţă, problema deschiderii căminelor studenţeşti este extrem, extrem de acută. În primul rând, va trebui să cazăm mai puţini studenţi, pentru a asigura regulile de distanţare. 

Klaus Iohannis: Decizia de a deschide școlile, corectă și necesară. Pledoarie pentru decență în campania electorală

Președintele Klaus Iohannis a adresat miercuri un mesaj înainte de începerea, luni, a școlii. El i-a încurajat pe părinți să-i trimită pe copii la școală și a îndemnat la respectarea regulilor sanitare. De asemenea, președintele a pledat pentru organizarea alegerilor locale la termenul stabilit.

Președintele a criticat demersurile PSD din parlament, „campion al populismului” care a lansat o serie de inițiative legislative în parlament fără acoperire financiară.

„Din păcate, nu lipsesc inițiativele demagogice, e o competiție între proiecte. Campionul proiectelor fără acoperire e PSD. Fac apel la decență politică. Crearea de false așteptări e practică electorală toxică, ce face rău oamenilor”, a spus președintele Klaus Iohannis. El i-a îndemnat pe alegători să se informeze, să compare ofertele electorale și să aleagă doar în cunoștință de cauză.

Principalele declarații ale președintelui

Despre începerea școlii

  • Școala începe pe 14 septembrie în condiții cu totul diferite;
  • Avem doar câteva localități unde se va relua exclusiv online, iar în altele, în sistem hibrid;
  • Autoritățile centrale și locale au implementat proceduri pentru a limita riscurile de transmitere a Covid 19, dar eficiența lor depinde de colaborarea cadre didactice – elevi – profesori;
  • Limitarea accesului la educație are consecințe negative majore și ne afectează tuturor viitorul. Decizia de a deschide școlile, deși nu e ușoară, e corectă și necesară;
  • Evidențiez eforturile autorităților locale de a asigura școlilor tot ce e necesar. Le mulțumesc profesorilor și conducerilor școlilor;
  • Mă adresez și părinților, care sunt preocupați și îngrijorați de modul cum vor evolua lucrurile. Vă încurajez să îi trimiteți pe copii la școală. Dacă vom respecta toți regulile, vom trece peste această situație.

Despre campania electorală și organizarea alegerilor locale:

  • Alegerile locale au fost deja amânate, acum au fost luate măsuri pentru ca cetățenii să fie protejați;
  • Nu știm acum cât va mai dura pandemia și de aceea alegerile locale nu mai pot fi amânate pe termen nedefinit;
  • Provizoratul și lipsa de legitimitate dăunează democrației;
  • Campania electorală a început deja, candidații își pot prezenta public proiectele;
  • Din păcate, nu lipsesc inițiativele demagogice, e o competiție între proiecte. Campionul proiectelor fără acoperire e PSD;
  • Fac apel la decență politică. Crearea de false așteptări e practică electorală toxică, ce face rău oamenilor.
  • Dragi români, informați-vă, comparați ofertele electorale și alegeți în cunoștință de cauză!

Universitatea digitală

  • “Ne-a prins pe picior greşit, cu adevărat”, afirmă profesorul Bernhard Kempen, membru al Asociaţiei Universităţilor Germane. De pe o zi pe alta, amfiteatrele adesea arhipline din Germania au fost închise, din motive de siguranţă sanitară.Întâlnirile dintre profesori şi studenţi au trebuit evitate sau măcar reduse la minim. Clădiri au fost ferecate şi în biblioteci nu a mai avut nimeni voie să pătrundă. Cărţile nu au mai fost împrumutate decât la cerere scrisă. Studenţilor li s-au pus la dispoziţie textele de care aveau nevoie prin internet. Cadrele didactice şi-au înregistrat cursurile cu camere video. 

    Studenţilor le lipsesc schimburile academice

    “Internetul meu nu funcţionează”, “nu am la dispoziţie un computer performant”, “nu am liniştea de care am nevoie în căminul în care stau”, “nu pot să fac toate astea singur, am nevoie de contactul cu ceilalţi studenţi sau cu profesorii mei” – acestea sunt patru exemple dintr-o multitudine de probleme, pe care studenţii le au cu universităţile digitale, şi au fost culese de Asociaţia Federală a Studenţilor Străini şi de Uniunea organizaţiilor studenţeşti din Berlin.Numai 11 până la 13 la sută din studenţii germani primesc bursă BAFÖG pe durata studiilor. Mulţi dintre ei trebuie să muncească pentru a-şi finanţa educaţia. Când a izbucnit pandemia de coronavirus au dispărut multe joburi studenţeşti, astfel că guvernul de la Berlin a înfiinţat aşa-numiţii bani de tranziţie, în valoare de 500 de euro lunar. Dar aceştia nu se acordă decât celor aflaţi în nevoie din pricina crizei Corona, iar “a dovedi aşa ceva este adesea prea complicat”, după cum a declarat o lideră a studenţilor.Foarte puţini dintre studenţi sunt încântaţi de învăţământul digital. Dar ei elogiază noile libertăţi dobândite. “Nu trebuie să fiu acum prezent la universitate pentru a nu pierde nimic” sau “este excelent că acum pot eu să-mi pun în ordine toate cursurile atunci când îmi convine”, spun mulţi dintre studenţii germani.

    Posibilităţi crescute de fraudă

    Dar ce valoare mai are un “studiu Covid”, se întreabă unii studenţi, când se uită la condiţiile pentru susţinerea examenelor. Frecvent, examinatorii s-au aflat într-o încăpere, şi cei examinaţi în alta. Examenele de absolvire s-au susţinut prin video. Cei examinaţi şi-au scris lucrările acasă, la biroul propriu. De aceea posibilităţile de fraudare a examenelor s-au amplificat şi înmulţit, recunosc profesorii. Dar Bernhard Kempen îi contrazice. “Studenţii nu trag chiulul, ci învaţă cu seriozitate. Sunt uluitor de disciplinaţi, fapt pe care îl putem constata din numeroasele întrebări pe care ni le adresează, legate de cursuri şi de seminarii”.  

     

     

Funeriu despre scenariul hibrid de reluare a școlii: "Cea mai bună dintre soluţiile proaste pe care realitatea ne obligă să le luăm"

Fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu consideră că sistemul hibrid reprezintă “cea mai bună soluţie dintre soluţiile proaste” care pot fi luate în acest context pandemic, transmite Agerpres.
 
“Cea mai bună dintre soluţiile proaste pe care realitatea ne obligă să le luăm” – spune fostul ministru al Educaţiei despre aplicarea sistemului hibrid în învăţământul românesc.
 
Potrivit acestuia, condiţiile de redeschidere a anului şcolar sunt soluţii “raţionale” pentru a înfrunta o criză “pentru care nimeni nu a fost pregătit”.
 
“Sunt soluţii raţionale pentru a înfrunta o criză pentru care nimeni nu a fost pregătit. Nici în România, nici în alte ţări. Marea problemă nu e a măsurilor, care sunt ok pe hârtie, ci a modului în care ele vor fi respectate în sala de clasă, pe coridoare şi în pauze. Vor trece cu bine peste această situaţie cei care vor fi mai disciplinaţi. Sunt de acord cu afirmaţia preşedintelui că în faţa bolii fie te fereşti, fie eşti prost. Chiar dacă preşedintele şi-a cerut scuze eu, care nu mai am vreo funcţie publică, pot să o spun. Mai e aspectul legat de descentralizare şi vedem acum un paradox: cei care urlau că vor descentralizare când era de decis cum să folosească banii veniţi de la Guvern acum urlă de nemulţumire că trebuie să îşi asume decizii. Apare clar acum politicianismul ieftin, pe care sper să îl văd sancţionat la vot”, a declarat pentru Agerpres Daniel Funeriu.
 
El critică modificarea Legii 1/2011 a Educaţiei.
 
“Totul ar fi fost ok dacă PSD nu ar fi modificat Legea 1. Am fi avut şi o bibliotecă şcolară virtuală, am fi avut şi profesori pregătiţi pentru a preda online, am fi avut multe alte lucruri bune pentru copii. Aşadar, dacă în loc să se ocupe să ascundă plagiatele lui Ponta şi să modifice Legea 1 în favoarea clientelei PSD ar fi aplicat-o, miniştrii PSD (care au condus fără întrerupere din 2012 încoace) ar fi trebuit să aplice legea. Dar ce să facem dacă aşa a votat poporul?”, a arătat Daniel Funeriu.
 
Referitor la profesori, fostul ministru consideră că aceştia trebuie să îşi “reinventeze” propria meserie şi să o adapteze noilor condiţii, aceştia fiind “poate mai expuşi decât copiii”.
 
“În ceea ce priveşte profesorii, teoretic e destul de simplu: trebuie să îşi reinventeze propria meserie şi să o adapteze noilor condiţii. În practică e mai greu. Să ne gândim la profesori: şi ei sunt expuşi, poate mai expuşi decât copiii. De aceea e nevoie şi în viaţa lor de mai multă disciplină decât în viaţa altor categorii profesionale. Un profesor, prin atitudinea sa, poate să influenţeze mii de copii. Iar aici e nevoie de o incredibilă forţă de caracter din partea profesorilor”, a spus Funeriu.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională