Revista presei

11 octombrie 2019

Ambasadori la UVT. Nisreen Rubain, reprezentantul UNHCR în România

Astăzi, 11 octombrie, de la ora 11.00, în amfiteatrul A01 de la Universitatea de Vest Timișoara, va avea loc prelegerea reprezentantului special al UNHCR în România, Nisreen Rubain, în fața publicului format din studenți și cadre didactice.

Evenimentul se desfășoară în cadrul seriei de manifestări tradiționale: Ambasadori la UVT.

Prelegerea va fi moderată de prof.dr. Mihaela Tomiță, din cadrul Departamentului de Asistență Socială al Facultății de Sociologie și Psihologie.

Procentul absolvenților de facultate din grupa de vârstă 30-34 de ani a scăzut cu 1,7% în ultimul an, regresând la nivelul din urmă cu 5 ani

Ponderea absolvenților de facultate a scăzut până la cel mai mic nivel din ultimii 5 ani – 24,6%, potrivit Eurostat. În 2017, România era la doar 0,4 puncte distanță de îndeplinirea țintei asumate în obiectivele pentru Strategia 2020, la capitolul ‘ponderea absolvenților de învățământ superior în grupa de vârstă 30-34 de ani’. În anul 2018, am înregistrat prima scădere după 14 ani de creștere constantă. Scăderea a fost de 1,7 puncte, ducând practic acest procent sub cel din anul 2014 și anulând eforturile facute în ultimii 5 ani.

Ponderea absolvenților de învățământ terțiar în populația cu vârste între 30 și 34 de ani este unul dintre cei 9 indicatori pe care România și-a asumat că o să-i îmbunătățească până în anul 2020, ca parte a Strategiei Europene. Până în anul 2017, toate rapoartele arătau și încurajau progresele substanțiale făcute de țară în această direcție. Ținta noastră este 26,7%, iar în 2017 avusesem deja 26,3%. Procentul de recuperat era în marja de eroare statistică, practic.

 

La Timișoara, în 15 octombrie, are loc Conferința asupra securității în Balcani, eveniment anual unic în zona de vest a țării, organizată de New Strategy Center și UVT

Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu asociația New Strategy Center, organizează a treia ediție a conferinței internaționale „Security challenges in the Balkans”, marți 15 octombrie.

Evenimentul va aduce la Timișoara invitați cu o vastă experiență profesională, pentru a dezbate provocările clasice și emergente de securitate din regiunea Balcanilor.

Temele incluse pe agenda evenimentului se referă la provocările la adresa securității și stabilității Balcanilor, care pot afecta și securitatea Europei în ansamblu, ediția din acest an beneficiind de prezența unor oficiali și experți militari de mare valoare.

Totodată, războiul informațional și fenomenul ,,fake news”, precum și modul în care  spațiul cibernetic este folosit în campaniile de dezinformare sunt subiecte care vor fi abordate la conferința de la Timișoara.

Provocările vechi și noi care pot afecta Balcanii și, implicit, și România vor fi vor fi analizate de experți din SUA, Marea Britanie, Serbia, Italia, Macedonia de Nord, Croația.

Primul workshop despre cryptomonede și despre tehnologia blockchain are loc la UVT, la începutul lunii noiembrie

Primul workshop despre cryptomonede organizat în regiunea de vest a țării, menit să îi ajute pe participanți să se familiarizeze cu tehnologia blockchain, care stă la baza cryptomonedelor, și să înțeleagă cheia inovativă din spatele dezvoltării acestora, va fi găzduit de Universitatea de Vest Timișoara, în 5 noiembrie, între orele 14.00 -17.00.

Evenimentul este conceput pentru a cunoaște noțiunile de bază și aplicabilitatea blockchain-ului ca tehnologie de ultimă generație în Industria 4.0 asupra domeniilor business.

 

ANTREPRENORIAT: „Astăzi, artiştii pot trăi din artă, noi trăim din caricatură“

„Astăzi, artiştii pot trăi din artă, noi trăim din caricatură“

În 2017, primul an de activitate, Ruxandra şi Valentin Chibrit au avut vânzări de 40.000 de lei, valoare care s-a dublat în 2018.

Ruxandra şi Valentin Chibrit au pus în decembrie 2016 ba­ze­le Caricatours, prin care rea­lizează caricaturi, iar fi­nan­ţarea a venit iniţial din­tr-un bonus de la fostul loc de muncă urmat apoi de un credit, iar până în prezent au făcut câteva sute de caricaturi, iar cererea este în continuă creştere.

„Totul a început ca o aventură în doi, cu mi­siunea de a oferi un cadru legal activităţii noas­tre artistice, şi de a repoziţiona cari­ca­tura în lumea divertismentului. Am făcut afacerea doar cu o primă de la corporaţia unde lucram până să demisionez în noiem­brie 2016. Am avut mult curaj şi încredere. Dar îmi dorisem de mult timp să mă desprind de sistem şi aveam un produs bun. Anul tre­cut am făcut un împrumut la Banca Tran­sil­vania, BT Mic, pentru dezvoltarea pe doi ani“, povesteşte Ruxandra Chibrit, cofonda­toarea Caricatours.

Premiul Nobel pentru chimie 2019 - câștigătorii sunt de trei cercetători care au dezvoltat bateriile cu litiu-ion

Oamenii de știință John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham, Akira Yoshino au primit premiul Nobel pentru chimie pe 2019, pentru că au dezvoltat bateriile cu litiu-ion, informează site-ul oficial al acestor distincţii prestigioase, citat de Mediafax.

În comparație cu bateriile tradiționale, bateriile litiu-ion sunt reîncărcabile, durează mai mult, au o densitate energetică superioară, cântăresc mai puțin și au o durată de viață mai lungă.

Anul trecut, premiul Nobel pentru chimie a fost decernat cercetătoarei Frances H. Arnold, pentru metoda sa de dezvoltare direcționată a enzimelor, proteine care catalizează reacțiile chimice, și lui George P. Smith și Gregory P. Winter, pentru cercetările lor legate, printre altele, de bacteriofagi, virusuri care infectează bacterii și pot fi transformate în proteine noi. Prin metodele dezvoltate de aceștia se pot produce anticorpi care pot neutraliza toxinele, contraataca maladiile autoimune și vindeca metastazele.

De la înființarea premiilor Nobel și până în 2018, 110 persoane au primit distincția pentru chimie și doar cinci dintre acestea au fost femei. De 63 de ori, premiul Nobel pentru chimie a revenit unei singure persoane.

Sezonul Nobel a debutat luni, cu premiul pentru medicină, acordat cercetătorilor Gregg L. Semenza, Peter J. Ratcliffe și William G. Kaelin Jr., pentru descoperirile lor privind “modul în care celulele percep și se adaptează diferențelor de nivel al oxigenului din mediu”.

Marți, premiul Nobel pentru fizică le-a fost acordat cercetătorilor James Peebles, pentru formulări teoretice privind cosmologia fizică, și Michel Mayor și Didier Queloz, pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează o stea de tipul Soarelui.

Joi vor fi decernate cele două premii Nobel pentru literatură, iar vineri, cel pentru pace. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat pe 14 octombrie.

Premiul Nobel pentru fizică 2019 - Cine sunt câștigătorii

Savanții James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz au fost recompensaţi, marți, cu premiul Nobel pentru fizică pe 2019, informează site-ul oficial al acestor distincţii prestigioase, anunță Mediafax.

Premiul Nobel pentru fizică de anul acesta a revenit unor savanți cu contribuții la înțelegerea evoluției Universului și a locului ocupat de Pământ în cosmos.

James Peebles a fost premiat pentru formulări teoretice privind cosmologia fizică, iar Michel Mayor împreună cu Didier Queloz, pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează o stea de tipul Soarelui.

Anul trecut, premiul Nobel pentru fizică le-a revenit cercetătorilor Arthur Ashkin – pentru “pensete optice și aplicațiile în domeniul sistemelor biologice” – și Gérard Mourou și Donna Strickland – pentru metoda lor de a genera pulsuri optice ultrascurte și de înaltă intensitate.

De la înființarea premiului Nobel pentru fizică și până în 2018, au fost premiate 112 persoane. În 47 de ani, premiul Nobel pentru fizică a avut un singur laureat, iar cercetătorul John Bardeen a primit distincția de două ori.

Câștigătorii Premiilor Nobel pentru Literatură 2018 și 2019 sunt Olga Tokarczuk și Peter Handke

Premiile Nobel pentru Literatură 2018 și 2019 sunt câștigate de Olga Tokarczuk (născută în Polonia) și Peter Handke (născut în Austria), a anunțat joi, 10 octombrie 2019, Comitetul Nobel de la Stockholm. Premiile sunt acordate pentru doi ani, după ce anul trecut decernarea a fost amânată din cauza unui scandal de agresiune sexuală care a afectat Academia Suedeză, instituția care desemnează câștigătorii.

Olga Tokarczuk (57 de ani) a fost desemnată câștigătoare a Premiului Nobel pentru Literatură 2018. Este cea de-a 15-a laureată a Nobelului pentru Literatură, din totalul de 116 câștigători. Născută în 1962 la Sulechów, în Polonia, Olga Tokarczuk locuiește și în prezent în Polonia. Prestigioasa distincție i-a fost acordată “pentru o imaginație narativă care cu pasiune enciclopedică reprezintă traversarea granițelor ca formă de viață”.

Este cunoscută cititorilor români prin volumele “Călătoria oamenilor Cărţii” (1993), “Străveacul şi alte vremi” (1996), “Rătăcitorii” (2007). A urmat studii de psihologie la Universitatea din Varşovia, iar din 1997 s-a dedicat scrisului, fiind unul dintre cei mai apreciaţi scriitori polonezi contemporani, cu o operă care acoperă genuri precum poezia, romanul, proza scurtă şi eseul, potrivit informațiilor publicate de Editura Art.

Peter Handke (77 de ani), scriitor și dramaturg, este laureat al Premiului Nobel pentru Literatură 2019. Născut în 1942 în Griffen, Austria, Peter Handke trăiește în Chaville, France. În motivația acordării premiului, Comitetul precizează următoarele: “pentru o operă influentă care, prin ingenuitate lingvistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane“.

Una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale este “Angoasa portarului în momentul loviturii de la 11 metri“, scrie RFI. Printre titlurile traduse în limba română și semnate de Handke se numără “Într-o noapte întunecată ies din casa mea liniștită“, “Scurtă scrisoare pentru o lungă despărțire“, “Don Juan (Povestit de el însuși)“.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională