Revista presei

11 februarie 2019

Lansarea Ghidului ilustrat al elevului și promovarea modelelor de succes, la Universitatea de Vest din Timișoara, în 12 februarie

„Pornim cu Ghidul Ilustrat al Elevului prin țară, pentru a-l duce în cât mai multe orașe și pentru a discuta despre dreptul elevilor la educație și participare. Vom mai vorbi despre U-Report, un instrument inovativ care promovează vocea copiilor și despre modele de succes sau cum poți reuși în viață prin educație”, transmit organizatorii.

Este vorba despre un proiect al Asociației Forum Apulum, al Consiliului Național al Elevilor și UNICEF în România, susținut în acțiunea de la Timișoara Consiliul Județean al Elevilor Timiș.

Dezbaterea va promova diversitatea și participarea elevilor la luarea deciziilor care îi privesc.

Începe școala, începe semestrul al doilea din acest an. Următoarea vacanță, peste 10 săptămâni

Luni, 11 februarie, încep școala și grădinița. În prima zi de cursuri după vacanța inter-semestrială de o săptămână va urma un nou triaj epidemiologic, acolo unde există cadre medicale calificate. Structura anului școlar 2018-2019 prevede că următoarea vacanță este vacanța de Paște 2019, care va fi în perioada 20 aprilie 2019 – 5 mai 2019.

La fiecare revenire din vacanță școlile sunt obligate de legislație să facă triajul epidemiologic. Iată ce înseamnă triaj epidemiologic, cine îl face și de ce e important.

Calendarul simulărilor de BAC și Evaluare Națională, așteptat de elevii claselor a VIII-a, a XI-a și a XII-a, încă nu a fost stabilit de Ministerul Educației. Anul trecut, simulările s-au desfășurat în luna martie. De 5 ani, simulările examenelor se desfășoară la nivel național, cu subiecte unice făcute de Ministerul Educației.

Paștele ortodox este pe 28 aprilie 2019, iar cel romano-catolic pe 21 aprilie, când elevii au vacanță. Concret, Vacanța de Paște 2019 este în perioada 20 aprilie 2019 – 5 mai 2019.

Cum ar putea fi afectate universităţile de OUG nr. 114 din 2018

O dispoziţie a OUG 114 din 2018 care poate frâna planurile de investiţii ale universităților care ar urmări să îşi finanţeze investiţiile doar în baza împrumuturilor din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii (FDI) prevede că beneficiarii nu pot contracta împrumuturi pe o perioadă fixă de 20 de ani sau până când valoarea contribuţiei virate de beneficiar (în cuantum de 2,5% pe an) este egală cu valoarea grantului primit. Astfel, dacă doresc noi împrumuturi, universităţile care au mai beneficiat de un grant acordat din FDI nu vor mai putea contracta alte împrumuturi, până la expirarea termenului de 20 de ani sau până când nu rambursează integral grantul primit anterior

Proiect ROSE la Babeș-Bolyai. Beneficiari: 3.700 de studenţi şi de elevi

3.700 de studenţi şi de elevi din medii defavorizate beneficiază în această perioadă de proiectele ROSE derulate de Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) pentru prevenirea abandonului şcolar şi creşterea implicării şi îmbunătăţirea activităţii elevilor şi studenţilor cu risc de abandon şcolar.

Valoarea celor 15 proiecte aflate în derulare în perioada 2017-2020 depăşeşte 5,7 milioane de lei, alte șase proiecte în valoare de 2,5 milioane de lei aflându-se în acest moment în evaluare.

Elevul român ”cu potențial” de creștere excelentă e tratat de școală ca ”superficial, neatent, deranjant, copil de nota 6-7”. De ce?

Profilul cel mai răspândit de elev român “cu potențial” de creștere excelentă arată cam așa: copil receptiv, cu atenție bună, dar oscilantă pe sarcini repetitive, interesat de nou și flexibil în trecerea de la o cerință de lucru la alta, sociabil, foarte motivat de reflecția sa în ochii celorlalți, cu capacitate medie și bună de abstractizare, cu limbaj în dezvoltare, dar eficient în transmiterea ideilor, dinamic; îi place să construiască, să lucreze în echipe cu alți copii, spontan, creativ și intuitiv. 

Cu toate astea, școala și stilul nostru de a construi deprinderi și forma competențe, îl văd pe acest copil ca “superficial, neatent, scrie cu greșeli, nu-și citește textul problemei cu atenție, deranjează uneori ora. Copil de nota 6-7 sau mai jos.”

La ceea ce este – mult și extraordinar potențial uman cu alte nevoi de scenarii în învățare – noi oferim o inginerie pedagogică atât de rigidă, funcționărească, secretarială, birocratică în spirit – că ajungem încă din clasele I și a II-a să aruncăm la gunoi multe minți bune. Ne învățăm programatic, de mici, copiii – că sunt proști, slabi, neconformi.

Când, de fapt, noi suntem așa.

Doar câteva consilii județene din țară s-au încumetat să declanșeze Programul laptele, cornul și fructele în școli în primul semestru

Începutul semestrului al II-lea școlar găsește programul ”Cornul, laptele și fructele”, mai nou numit ”Programul pentru școli al României” în același stadiu – aplicat doar în câteva județe. Actul normativ care a fost aprobat în ședința Executivului din 30 ianuarie și care ar urma să repare problemele birocratice de declanșare a achizițiilor, a fost publicat în Monitorul Oficial abia la 9 zile distanță. Noutatea acestuia este faptul că au apărut sancțiuni pentru firmele care nu respectă calitatea produselor livrate, sau termenele contractuale.

Potrivit notei de fundamentare, mai multe blocaje s-au creat după ce, în unele județe responsabilitatea achizițiilor pentru acest program, finanțat din fonduri europene, a fost preluată de consiliile județene de la consiliile locale.

Doar câteva consilii județene din țară s-au încumetat să declanșeze Programul laptele, cornul și fructele în școli în primul semestru. Asta pentru că, dupa aprobarea și intrarea în vigoare a Legii nr. 55/2018 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participarii României la Programul
pentru școli al Uniunii Europene, cei de la Ministerul Agriculturii (gestionarii programului) și-au dat seama că trebuie să modifice mai multe acte normative.

Proiect de 250.000 de euro câştigat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi a atras peste 250.000 de euro printr-un grant destinat finanţării stagiilor studenţeşti de studiu şi de practică, finanţarea fiind oferită la nivel naţional de un parteneriat SEE, realizat cu trei state membre ale Spaţiului Economic European, anume Islanda, Norvegia şi Lichtenstein.

Programul UAIC urmează să fie implementat din iunie 2019, fiind deja aprobat de către Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale. În grant sunt cuprinse şi mobilităţi ale personalului didactic şi administrativ, iar pentru această finanţare au fost depuse proiecte de la alte 18 instituţii la nivel naţional.

O nouă materie ar putea apărea în școli, pentru combatarea „fake news”.

Elevii ar putea avea o nouă materie în câţiva ani. Disciplina se va numi “Educaţie şi cultură media” şi ar trebui să îi înveţe pe tineri să combată fenomenul fake news, dar şi să facă faţă avalanşei de informaţii. Proiectul este iniţiat de un deputat PNL şi poartă semnăturile altor 19 parlamentari. Experţi în educaţie spun însă că iniţiativa nu este bine formulată şi ar trebui retrasă.

Materia “Educaţie şi cultură media” ar urma să fie predată la clasele a VI-a şi a IX-a, iar elevii ar trebui să fie învăţaţi să depisteze ştirile false.

Disciplina ar trebui să devină obligatorie la doi ani după adoptarea legii. Până atunci, la nivelul Ministerului Educaţiei ar trebui să se formeze un grup de lucru, care să pregătească viitorii profesori. Dascălii ar trebui selectaţi din rândul celor care predau în prezent discipline cu profil uman.

 

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională