Revista presei
12 iunie 2020
Ce rol vor avea profesorii în prevenirea bullyingului. Normele de aplicare a legii anti-bullying, publicate în Monitorul Oficial
- adevarul.ro
Profesorii vor fi obligaţi să intervină imediat în cazurile de bullying semnalate sau identificate. Cel puţin aşa prevăd normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit şi combătut bullying-ul în spaţiile destinate învăţământului.
Normele au fost aprobate prin ordin de ministru şi publicate în Monitorul Oficial din 10 iunie 2020, intrând în vigoare odată cu publicarea acestuia, potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Obiectivul este crearea unui climat sigur şi pozitiv în unitatea de învăţământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învăţare şi asigurarea stării de bine a antepreşcolarului/preşcolarului/elevului în unitatea de învăţământ. Potrivit aceleiaşi surse, normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniştii care lucrează cu antepreşcolarii/preşcolarii/elevii din sistemul educaţional, familiile copiilor, autorităţile responsabile cu protecţia copilului împotriva violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying şi cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori şi/sau copiilor cu un comportament agresiv. Promovarea activităţilor de prevenire şi combatere a tuturor formelor de bullying şi cyberbullying în sistemul educaţional preuniversitar este un alt obiectiv urmărit, dublat de identificarea, semnalarea şi intervenţia, în echipă multidisciplinară, în situaţiile de violenţă psihologică-bullying şi cyberbullying.
Organizația Salvați Copiii cere autorităților permisiune și sprijin pentru cursuri școlare pe timpul verii, pentru copiii vulnerabili
- edupedu.ro
Organizația Salvați Copiii a lansat un apel, joi, ca autoritățile să îi permită și să o sprijine să desfășoare, pe timpul verii, cursuri școlare pentru copiii din medii vulnerabile, cu sprijinul comunităților locale și al ONG-urilor. Organizația spune, într-un comunicat de presă, că în cazul unor astfel de cursuri vor fi respectate condițiile de siguranță sanitară, fiind vorba de grupe mici de copii “care au nevoie de interacțiuni și activități școlare pentru recuperarea cunoștințelor”.
Salvați Copiii arată că “măsurile necesare luate pe fondul stării de urgență instaurate pentru a limita răspândirea pandemiei de COVID-19 au avut consecințe negative pentru copiii care provin din medii socio-economice precare. Inechitățile sociale au fost agravate, în cazul copiilor care nu au avut acces la școala online, iar marginalizarea și discriminarea au repercusiuni atât educaționale, cât și psiho-emoționale pe termen lung”.
Școlile din mediul rural se pot înscrie pentru programul „Școala din valiză” – primesc un kit cu laptop și 30 de tabete, plus formarea profesorilor și resurse educaționale
- edupedu.ro
Școlile care se află în zona rurală și ale căror cadre didactice pot să predea minimum două lecții digitale pe săptămână, pot să se înscrie până pe 28 iunie în programul „Școala din valiză”, anunță Fundația Vodafone România și Fundația World Vision România într-un comunicat primit de Edupedu.ro. Din numărul total de aplicații vor fi selectate 35 de școli în ediția din acest an a proiectului.
Criteriile de eligibilitate și responsabilitățile aplicantului sunt disponibile în Ghidul școlii, iar înscrierile se fac pe site-ul proiectului.
„Programul „Școala din valiză” are ca scop dezvoltarea competențelor de utilizare a tehnologiei de către elevii și profesorii din mediul rural. În prezent, la aproximativ un an de la lansarea în școli, programul este operațional în 22 de unități de învățământ din 11 județe, având peste 11.000 de beneficiari, dintre care 6.000 sunt beneficiari direcți (profesori și elevi)”, potrivit comunicatului primit.
Programul are trei componente principale.
- Dotarea școlilor cu infrastructură hardware mobilă, oferită gratuit acolo unde aceasta este fie absentă, fie deficitară. Echipamentele sunt dezvoltate pe baza conceptului „Instant Classroom” și constau într-un kit, sub formă de valiză, care conține un laptop pentru profesor și 30 de tablete pentru elevi.
- Formarea competențelor digitale ale profesorilor, cu aplicabilitate directă în activitatea de la clasă.
- Platforma și resursele educaționale disponibile prin intermediul acesteia, respectiv lecții digitale create de profesori, accesibile pentru elevi atât de la clasă, cât și acasă.
ECONOMIE - Indicele european al digitalizării economiei și societății: România are mari probleme la interoperabilitatea sistemelor publice și la digitalizarea businessurilor
- cursdeguvernare.ro
În România și Cehia, peste 80% din companiile ce recrutează sau încearcă să recruteze specialiști ITC raportează dificultăți în găsirea acestor specialiști, conform ediției din acest an a Indicelui economiei și societății digitale (DESI).
Vestea bună e că România nu mai e penultima în UE din perspectiva DESI, urcând o treaptă între codașii Europei. Țara noastră surclasează conform raportului pe 2020 Grecia (locul 27) și Bulgaria (28).
Raportul subliniază că România a rămas în urmă în ceea ce privește indicatorii referitori la competențele digitale și are o performanță slabă în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale.
Din perspectiva mediului de business, România se clasează penultima în UE la capitolul integrării tehnologiei digitale în business.
Din perspectiva sectorului public, lucrurile se prezintă și mai rău, administrația publică din România fiind ultima în UE la capitolul digitalizare.
FONDURI EUROPENE - Începe o nouă eră în dezvoltarea regională prin fonduri europene. Parlamentul a aprobat descentralizarea procesului decizional
- economica.net
Parlamentul României a aprobat Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene, printre care descentralizarea procesului decizional al fondurilor europene la nivel regional. Astfel, Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), actuale Organisme Intermediare pentru Programului Operational Regional, vor prelua şi funcţia de Autorităţi de Management pentru POR pe lângă atribuţiile deţinute în prezent.
La nivelul Regiunilor de Dezvoltare ale României, începând cu perioada de programare 2021-2027, Agențiile pentru Dezvoltare Regională îndeplinesc funcția de Autoritate de Management pentru Programele Operaționale de Dezvoltare Regională, denumite în continuare programe operaționale regionale, organizate la nivelul regiunilor, potrivit noii legi. ADR-urile, în calitate de Autorităţi de Management, vor pregăti și negocia direct cu Comisia Europeană Programele Operaționale Regionale, în funcție de nevoile și specificul regional, vor elabora ghidurile solicitantului prin care se stabilesc condițiile de acordare a finanțărilor către beneficiari, vor evalua și contracta la nivel regional proiectele depuse, vor gestiona implementarea acestora și efectuarea plăților către beneficiari.
STUDIU - Pandemia de coronavirus accentuează inegalităţile sociale
- dw.com/ro
Femeile au cel mai mult de suferit de pe urma crizei coronavirus, atrage atenţia Aline Zucco de la Institutul de studii economice şi sociale WSI al Fundaţiei Hans Böckler, adăugând, în dialog la DW, că deja dinaintea izbucnirii pandemiei, femeile câştigau mai puţin decât bărbaţii.
Închiderea grădiniţelor şi a şcolilor a avut efecte diferite asupra femeilor şi bărbaţilor. În momentul începerii pandemiei, multe perechi au fost nevoite să ia o decizie: cine stă acasă şi are grijă de copii?
Pentru că, adesea, femeile câştigă mai puţin decât bărbaţii, decizia a fost luată în general din motive economice. Potrivit unui studiu efectuat de Fundaţia Hans Böckler, în cazul în care ambii părinţi lucrau, în majoritate femeile au fost cele care au rămas acasă şi s-au îngrijit de cei mici. “Astfel inegalităţile dintre femei şi barbaţi s-au accentuat”, constată Zucco.
Afectaţi sunt înainte de toate cei cu venituri mici
Şi Katja Möhring, profesor de sociologie la Universitatea din Mannheim, a ajuns la aceeaşi concluzie, la capătul unui studiu realizat cu studenţii ei. Chestionaţi au fost în fiecare săptămână, începând din luna martie, 3.500 de oameni, cu privire la modul în care pandemia le-a schimbat viaţa.
PIAȚA MUNCII - Europa Plus: Coronavirusul a scuturat piețele muncii din Europa Centrală și Orientală
- rfi.ro
Polonezii nu știu dacă îi pot aduce înapoi pe ucrainenii care făceau până la pandemiile muncile nedorite de proprii cetățeni care preferă să meargă să muncească pe bani mai mulți în vestul Europei. Șomajul scade ușor în Bulgaria odată cu relaxarea condițiilor de securitate sanitară, dar nu cât să se recupereze cele 100.000 de locuri de muncă pierdute.
În Lituania, președintele vrea să ajute familiile care au copii cu alocații de până la 200 de euro din bani împrumutați de guvern, iar în Slovacia, lipsa banilor a adus în paragină ceea ce a fost odată cea mai înaltă clădire din Cehoslovacia.
Muncitorii străini și sezonieri dau bătăi de cap atât în estul, cât și în vestul Uniunii Europene din pricina pandemiei de coronavirus. Permise speciale au fost emise de mai toate țările din care pleacă sau în care merg să lucreze muncitorii străini. Polonia are, însă, o dublă problemă: înainte de criza epidemiologică, locurile muncitorilor polonezi care preferă să lucreze pe bani mai mulți în Vest, au fost luate de cetățeni ucraineni, scrie obserwatorgospodarczy.pl. După ce a venit criza și au fost impuse restricții, 12% dintre aceștia au părăsit Polonia pentru că industriile în care activau, precum cea a ospitalității, au fost suspendate.
Autoritățile de la Varșovia au încercat să rezolve problema și au dat o lege prin care permisele de muncă se prelungesc pe perioada pandemiei, dar „unii dintre ei au plecat înainte de adoptarea acestor legi speciale, a declarat Natalia Myskova, șefa piețelor externe la Sanpro Synergy, o companie a grupului Impel care se ocupă de recrutarea de străini,” scrie publicația poloneză.
CULTURA în pandemie - Cum se schimbă arta în pandemie? Răspund 15 artiști, galeriști și curatori
- scena9.ro
În toate aceste luni de izolare, m-am gândit la scena de artă locală ca la o potențială victimă colaterală a întregului context global. O scenă deja extrem de vulnerabilă riscă să devină și mai fragilă, iar unele spații de artă să sucombe sau să își revină foarte greu. La fel artiștii – să găsească cu dificultate resurse pentru a supraviețui. Dacă în Statele Unite, mari muzee își concediază educatorii, iar marile formate expoziționale din întreaga lume își gândesc deja cu frică viitorul, ce se întâmplă în România?
Am stat de vorbă cu câțiva artiști vizuali, galeriști, curatori, și am încercat să acopăr, măcar parțial, centre de artă importante din țară: București, Cluj, Timișoara, Târgu Mureș, Iași.
Și dacă aici se află la un loc o mică parte din scena de artă locală, un fenomen interesant a avut loc printre noi, ceilalți: mulți am devenit, în izolare, artiști amatori. Ne-am apucat de împletit, de croșetat, de pictat, de modelat. Toată această nouă comunitate ar merita și ea o cercetare în viitor. Până atunci, înapoi la arta românească.
Le-am adresat tuturor aceste două întrebări:
1. Cum ai fost afectat de situația în care ne-am aflat si de instaurarea stării de urgență? Cum s-a schimbat munca în atelier/munca în galerie, dar planurile de expozitie, percepția asupra artei pe timp de pandemie?
2. Ce ai învățat din întregul context global? Ce ai vrea să se schimbe pe scena de artă atunci când lumea, sperăm, se va întoarce la normal? Cum ar trebui reformulat acest „normal”? Mă refer la anumite gesturi, atenție, finanțări responsabile, măsuri de economie etc.?
