Revista presei

11 noiembrie 2020

Asociația cercetătorilor Ad Astra propune un Pact Național pentru Cercetare: evaluări transparente, finanțare predictibilă și bazată pe meritocrație, mai mulți cercetători

Evaluarea transparentă a performanței științifice, alocări bugetare care să crească anual, o schemă de finanțare bazată pe meritocrație, mai mulți cercetători și o finanțare predictibilă pentru competiții – acestea sunt propunerile înaintate de asociația cercetătorilor Ad Astra, sub forma unui Pact Național pentru Cercetare care să fie asumat de către partidele parlamentare și de către instituții relevante în domeniu. Inițiativa, anunțată miercuri, pleacă de la estimarea că “ există riscul, pe termen mediu și lung, ca generațiile viitoare formate în țară să fie din ce în ce mai puțin competitive pe piața muncii, atât la nivel național, cât și internațional”, după cum arată Ad Astra într-un comunicat.

Acesta a fost urmat, miercuri dimineață, de prima declarație de susținere, venită din partea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Rectorul UBB, Daniel David, a arătat că „sunt idei pe care Universitatea noastră (…) le-a susținut și le susține puternic, idei care prin stimularea cercetării pot duce la inovare și de aici la creșterea competitivității țării, cu impact final asupra bunăstării populației. (…)”.
UPDATE Universitatea de Vest din Timișoara, prin rectorul Marilen Pirtea, a anunțat la rândul ei că sprijină demersul Asociației Ad Astra: “Este nevoie, într-adevăr, ca domeniul cercetării să devină o prioritate strategică a României, dacă nu dorim să rămânem un simplu exportator de oameni valoroși, care să-și găsească consacrarea într-o altă țară.”

Pactul invocă faptul că “România se află în fața unei alegeri cruciale în privința cercetării. În lipsa unor măsuri energice, coerente și de lungă durată pentru redresarea cercetării, România riscă să devină o țară în care cercetarea este practic inexistentă, o țară care continuă să-și piardă una din valorile sale cele mai importante – elita intelectuală.”

Pactul propus de Ad Astra:

“România înregistrează în domeniul cercetării decalaje substanțiale față de marea majoritate a țărilor Uniunii Europene. Astfel, există riscul, pe termen mediu și lung, ca generațiile viitoare formate în țară să fie din ce în ce mai puțin competitive pe piața muncii, atât la nivel național, cât și internațional. În plus, este deosebit de îngrijorător faptul că migrația cercetătorilor de calitate, de înaltă calificare și competitivi pe plan internațional, a atins cote alarmante, generând în țară o criză fără precedent a resursei umane din cercetare.

La ora actuală, România se află în fața unei alegeri cruciale în privința cercetării. În lipsa unor măsuri energice, coerente și de lungă durată pentru redresarea cercetării, România riscă să devină o țară în care cercetarea este practic inexistentă, o țară care continuă să-și piardă una din valorile sale cele mai importante – elita intelectuală. Astfel, riscăm ca, în loc să avem o economie modernă, bazată pe cunoaștere, dependența noastră de tehnologiile inovative din afară să se accentueze, iar într-un viitor foarte apropiat să fim nevoiți doar să importăm expertiză științifică (la costuri extrem de ridicate). România nu se poate proiecta în rolul de a disemina sau utiliza cunoașterea generată de alții, ci, pentru a avea avantaje competitive, trebuie să fie capabilă să genereze cunoaștere avansată.

Consorțiul Universitaria, din care face parte și UVT, salută și sprijină Pactul Național pentru Cercetare

Consorțiul Universitaria, din care face parte și Universitatea de Vest Timișoara, care reunește cele mai mari și performante universități comprehensive și de studii economice din România, salută și sprijină inițiativa Asociației Ad Astra de a propune un Pact Național pentru Cercetare.

Din consorțiu fac parte Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea de Vest din Timișoara,

Conținutul pactului, centrat pe cinci puncte exprimate explicit și clar, identifică problemele majore, structurale și de sistem ale sectorului de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) românesc și propune soluții care vizează profesionalizarea, internaționalizarea și transparentizarea proceselor de evaluare (instituționale, competiții de proiecte), creșterea progresivă a bugetului alocat CDI dar, foarte important, și asigurarea unei finanțări de bază pentru instituțiile care desfășoară activități de cercetare.

Consorțiul Universitaria a propus, încă din anul 2018, un Pact național pentru învățământul superior și pentru cercetare, cu obiective strategice fixate pentru cel puțin 20 de ani. Spuneam atunci că, într-o lume globalizată, aflată în continuă schimbare, lipsa abordării strategice înseamnă o politică falimentară, mai ales pentru un sector atât de competitiv precum sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare.

În absența implementării măsurilor propuse prin acest Pact de Cercetare, România va fi condamnată să fie o țară din ce în ce mai puțin competitivă pe o piață globalizată a muncii, o țară care își pierde elita științifică și o țară în care generațiile viitoare vor fi tot mai puțin conectate la știință și cercetare științifică – a explicat prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, președintele în exercițiu al Consorțiului Universitaria, rectorul UVT.

Scrisoare deschisă către viitorii senatori și deputați ai României, semnată de 50 de personalități din mediul academic și societatea civilă

50 de personalități din mediul academic, universitar si din societatea civilă au semnat și transmis redacției G4Media.ro o scrisoare deschisă trimisă către viitorii parlamentari, în care sunt enumerate cinci măsuri concrete menite să reformeze sistemul corupt care, potrivit inițiatorilor, ”în ultimii 30 de ani, a permis unei armate de impostori să pună stăpânire pe România”.

Ea somează pe viitorii candidați la parlamentare să-și manifeste în mod explicit pe platformele-program dorința de a se curăța, din interiorul partidelor, de impostură. ”Scrisoarea este menită să afirme voința societății civile, în preajma zilei de 6 decembrie, de a pune capăt unui parcurs politic de 30 de ani care echivalează de fapt cu un genocid spiritual”, a explicat Gabriel Liiceanu pentru G4Media.ro.

Redăm mai jos integral textul scrisorii deschise:

”Stimați politicieni, viitori senatori și deputați,

Vă aflați la începutul unei noi campanii electorale în care dumneavoastră, politicienii, vă pregătiți să cuceriți alegătorii și să le depozitați speranțele pentru încă patru ani. Dar nu cumva ați uitat un punct esențial în platformele program cu care tocmai ați intrat în campania electorală? Cu ce drept ne cereți votul, câtă vreme nu spuneți nimic despre ce veți face pentru ca legile din următorii ani să nu mai fie legi date de impostori și hoți, în apărarea imposturii și a hoției? Cine ne apără pe noi, alegătorii, de următoarea Ordonanță 13?

Veți fi în următorii ani cei care, ca membri ai Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a țării, veți face propuneri legislative și veți vota legile care ne vor jalona tuturor viețile. Dorim să ne spuneți ce veți face pentru a deparazita viața publică și instituțiile statului de „frăția penal-academică“, de pegra falsificatorilor de diplome, a plagiatorilor de licențe și doctorate, de mistificatori care și-au inventat biografii mincinoase pentru a primi funcții și demnități, pe scurt, pentru a obține, prin înșelăciune, votul românilor? Ce veți face cu oamenii lipsiți de calificări și de competențe reale, care și-au falsificat actele de studii, și-au cumpărat titluri academice și au inventat episoade de viață doar pentru a simula abilități pe care nu le-au avut niciodată? Ce veți face cu cei care gestionează bugetul și resursele acestei țări, care fac trafic de influență, promovează legi și iau decizii prin care spoliază și corup societatea în care trăim?

Sărăcia, lehamitea, disperarea care au împins milioane de români în afara granițelor se datorează în cea mai mare măsură impostorilor. De trei decenii, ei comit nestingheriți un adevărat genocid spiritual. Într-o țară în care managementul contraselecției a devenit metoda de guvernare – nu mai contează cât de agramați, de nepricepuți, de proști sunt cei numiți în funcții publice –, senzația pe care o avem este de moarte lentă a unui întreg popor. Contraselecția e boala letală a României, pentru că ea secătuiește rezervorul de inteligență și moralitate care asigură forța oricărei națiuni. Ea suprimă în fașă elitele și performanțele acestei țări.

Acest dezastru poate fi oprit doar prin voință politică și prin asumarea unor decizii ferme. Vă solicităm, deci, să promovați în campania dumneavoastră actele normative care să reglementeze introducerea măsurilor de mai jos și să ne garantați că, odată aleși, le veți adopta urgent:

1. Înființarea unui Registrului Național al Diplomelor (RND), gestionat de o autoritate în subordinea Ministerului Învățământului, care să alcătuiască o evidență informatică (bază de date) accesibilă pe internet oricărei persoane interesate. În Registrul Național al Diplomelor trebuie să figureze toate diplomele de studii emise pe teritoriul României începând cu anul 1990, pentru învățământul liceal, universitar și postuniversitar, atât de stat, cât și privat. Este revoltător și inacceptabil faptul că Ministerul Învățământului nu are niciun control asupra emiterii actelor de studii pe teritoriul României, furnizând instituțiilor de învățământ doar suportul fizic (hârtia) pe care sunt tipărite diplomele!

2. Instituirea obligației legale ca toți angajații din instituțiile de stat să dea declarații pe proprie răspundere, prin care să-și asume, sub sancțiunea legii penale, faptul că actele de studii depuse la angajare sunt autentice. De asemenea, angajatorii să fie obligați să afișeze, pe site-ul fiecărei instituții de stat, listele centralizate cu numele angajaților și elementele de identificare ale diplomelor. Studiile angajaților statului trebuie să fie publice, așa cum sunt și averile lor, verificate de o autoritate națională, pe baza declarațiilor de avere.

Analiză: 16% din școli nu au apă curentă, 43% nu sunt racordate la canalizare

Peste 1.800 de clădiri de școli și grădinițe, adică 16% din unitățile de învățământ analizate, nu au apă curentă, ia 43% nu sunt racordate la canalizare. Asta arată datele oficiale ale Ministerului Educației prezentate marți de organizația Energy Policy Group (EPG), în conferința online Forumul România Eficientă. Analiza arată că din peste 13.500 de clădiri analizate, 45% nu sunt reabilitate termic sau energetic.

Din 17.819 clădiri ale unităților școlare din România, doar pentru 11.571 au fost completate datele privind accesul la utilități, potrivit prezentării făcute de Radu Dudău, președintele EPG. Este vorba despre date extrase din baza de date a Ministerului Educației, din programul SIIIR (Sistemul de Informații Integrat al Invățământului din România).

Din aceste 11.517 de unități, 16%, adică 1.874 de clădiri nu erau conectate la o rețea de apă potabilă. 43% nu erau conectate la o rețea de canalizare, iar 63% dintre clădiri nu erau conectate la rețeaua de gaze naturale.

“Este o diferență foarte mae între standardele actuale de renovare, pe care le are în vedere Uniunea Europeană, și pe care noi vrem să le realizăm, și faptul că la noi în țară sunt în continuare atâtea școli care nu au acces la utilități minimale. Deci este enorm de lucru și este o responsabilitate socială și morală ca să susținem asemenea invesiții”, a spus Radu Dudău.

Din 13.596 de clădiri în analiză:

3.134 nereabilitate
388 în curs de reabilitare
3.008 reabilitate parțial
1.344 nu necesită reabilitare
5.722 reabilitate
Conferința a avut loc în contextul lansării luna trecută a Pactului Ecologic European și al inițiativei Renovation Wave de către Comisia Europeană, care încearcă să ofere o viziune sustenabilă pentru fondul de clădiri din Uniunea Europeană, prezentând barierele și oportunitățile renovării, precum și modul în care pot fi mobilizate resursele financiare și umane.

Care este formula de calcul a mediilor elevilor pe semestrul I, fără teze

Mediile elevilor se vor calcula atât în semestrul I, cât şi în semestrul al II-lea fără tezele şcolare, a anunţat ministrul Educaţiei. Anisie a explicat care este formula de calcul a mediilor elevilor.

“Media semestrială urmând a se calcula prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor obţinute prin evaluarea continuă, la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se va face în favoarea elevului“, a scris Monica Anisie pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Educaţiei a decis să anuleze tezele pentru tot acest an şcolar. „Ca urmare a situaţiei desfăşurării activităţilor educaţionale în mediul online, am decis, prin consultare la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ca în anul şcolar 2020-2021 să nu se susţină teze, ca formă de evaluare sumativă„, a scris Monica Anisie. De asemenea oficialul mai precizează că „eliminarea tezei din categoria modalităţilor de evaluare sumativă are în vedere atât asigurarea echităţii evaluării, la nivel naţional, pentru toţi elevii, cât şi păstrarea motivaţiei pentru învăţare şi creşterea randamentului şcolar printr-un proces continuu de evaluare”. Totodată precizează că în contextual actual ar fi cea mai viabilă soluţie. „De altfel, experienţa sistemelor educaţionale europene, în context pandemic, a scos în evidenţă necesitatea creşterii procentului evaluării de tip formativ care poate stimula învăţarea elevilor şi, implicit, reducerea procentului evaluărilor de tip sumativ – teste, probe de evaluare, o formă specifică de evaluare sumativă care este cunoscută în România, la final de semestru, teza.” potrivit sursei citate.

Monica Anisie transmite că aceasta ar fi o formă care îi va ajuta pe profesori, care „se vor concentra pe evaluarile formative (continue) şi sumative curente (la final de unitate de invatare). În urma acestor evaluări, cadrele didactice vor oferi feedback fiecărui elev în parte cu privire la progresul în învăţare şi performanţele obţinute, ghidând elevii cu modalităţi de învăţare prin care să ajungă la rezultate mai bune, acolo unde este cazul.”

Dezbatere pe 6% din PIB pentru educație

Ce au spus participanții, întrebați în legătură cu alocarea pentru educație în viitorul buget:

Corina Atanasiu, USR: “Oricare dintre noi ar veni acum și ar spune că, dacă mâine ar ajunge la guvernare, ar pune pe masă 6% din PIB mi s-ar părea exagerat. Probabil vom ajunge la acest procent treptat și cu eforturi. Dar norocul nostru este alocarea multi-anuală 2021-2027, care acum e în programare, în organizarea priorităților. Și cred că acolo este șansa noastră, pe fondurile europene, de a reface infrastructură, de a investi în servicii de calitate, de a extinde programele naționale – spuneați de masa caldă în școli. Unul dintre angajamentele USR-Plus se numește școala de la 8 la 5, în care copiii să și mănânce și să și facă activitate remedială. Dacă nu ne gândim cu grijă să investim în capacitatea administrației publice de a absorbi aceste fonduri, în a găsi metode de flexibilizare a accesării acestor fonduri… Uitați ce se întâmplă acum, caz concret în care școlile trebuie să acceseze fonduri europene pentru tablete. Școlile bogate, mari, care au experiență au depus deja proiectele, școlile care au cea mai mare nevoie, școlile de la țară nu sunt în stare să acceseze fondurile. (…)”

Cătălin Avramescu PMP:“PMP are o poziție clară. Alocația pentru educație, proporția din buget care se duce către toate formele de educație trebuie să crească. Trebuie să crească masiv. Cum se va întâmpla acest lucru? Oricine poate să vină să spună “eu vreau 30, 80, 90%” și văd că unii sunt specializați în așa ceva. Problema e că bugetul se alimentează din economia reală. Atâta vreme cât prin politici etatiste, prin taxare punitivă, prin corupție economia reală este sufocată, noi nu vom avea de unde să extragem bani de la buget. Putem veni să punem pe hârtie orice cifre. Dacă acest lucru nu se întâmplă, dacă economia reală nu este relansată… Iar acum, din păcate, și din motive obiective, există o pandemie – această economie reală este într-o criză. De ce starea economiei reale e importantă? Pentru că, în fond, mai ales dacă discutăm despre educație timpurie, acolo trebuie să existe două elemente fundamentale: 1 – părinți cu mijloace financiare măcar decente, pentru că în momentul în care trăiești în indecență financiară nu ai ce să faci în privința educației copilului tău, nu ai resursele pe care le poți mobiliza; 2 – trebuie să existe un nivel cultural decent în sfera publică și pe cale de consecință în familii. Or, aici văd încă o dată că niciunul dintre celelalte partide nu are de spus nimic, nici măcar nu observă care este problema (…)”.

Sorin Câmpeanu PNL: “Există în negoicere, în prezent, o axă dedicată educației timpurii în cadrul Programului Operațional Educație și Ocupare. Fondurile din această axă… Sperăm că finalizarea va fi cu succes pentru negocierea Programului Operațional Educație și Ocupare. Se adaugă cele 820 milioane de euro din Programul Operațional Regional destinați pentru O regiune educată. Sunt fonduri care vor trebui să contribuie eficient la rezolvarea unor probleme din educație. La nivel național, PNL a afirmat că susține creșteri graduale până la 18% din bugetul național, echivalentul cu 6% din PIB, investiți în educație. La acest buget se adaugă 3% din bugetul național destinat cercetării, respectiv 1% din PIB destinat finanțării publice a cercetării, la care ar trebui să se adauge și finanțarea privată a cercetării, în cuantum de un punct procentual. Ținta era asumată de România pentru 2020 – finanțarea cercetării, explicit, 1% finanțare publică plus 1% finanțare privată. Suntem la 0,13% finanțare publică. Este, oricum, ultima țară europeană din perspectiva investiției în cercetare, un lucru foarte trist. Acestea sunt lucruri asumate, cu un orizont 2024 – repet, 6% din PIB prin creșteri graduale și 1% PIB pentru finanțarea publică a cercetării. (…)”

Adrian Dobre, Pro România: “Suntem perfect de acord că educația e firul roșu care ne unește în această discuție, atât legat de necesitatea ei, cât și legat de faptul că fără ea nu putem avea un viitor, nici în ceea ce privește competitivitatea, economia, securitatea. Noi încercăm să prioritizăm acest subiect al educației timpurii într-un buget despre care deocamdată nu știm cum va arăta. Nu a fost supus dezbaterii publice până în momentul de față, deși cred că ar fi trebuit. Important este în acest moment să vedem care este necesarul de infrastructură pentru acest domeniu, educația timpurie. (…)”

Ödön Szabó, UDMR: “Legea în această privință este foarte clară. Legea prevede că trebuie 6% din PIB. Atunci hai să scoatem din lege, dacă nu vrem să o respectăm! De ce tot prorogăm? Cu toții am căzut la un moment dat de acord că trebuie 6% din PIB! Hai să scoatem, dacă nu vrem să o ținem! Această minciună, că tot o ținem acolo și nu ținem cont de ea pentru că o prorogăm după părerea mea e mult mai dezastruos decât orice altceva. E toxic. Dar eu cred că se poate, dacă am cădea cu toții de acord. Așa cum într-o lună am reușit cu 2% la apărare pentru că așa era interesul național, atunci interesul național nu este ca să finanțăm învățământul ca lumea așa cum ne-am propus cu toții și am căzut de acord? Eu nu pot accepta acest lucru, deci da, trebuie asigurat 6%. Și din acest 6% avem prevăzut ca de anul viitor să existe finanțare per capita pentru învățământul antepreșcolar – trebuie implementat (…) Trebuie să mergem mai departe, nu doar să pilotăm, să extindem masa caldă la școală – am pilotat destul, hai să vedem cine poate implementa intră etapizat în acest program. Hai să vedem cum finanțăm after school-ul și cum creștem (…)”

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro