Revista presei

12 octombrie 2020

Prof.univ.dr. Marilen Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara: „Alfabetizarea financiară este pe același plan cu cea ICT, a devenit vitală pentru mobilitatea și dezvoltarea profesională în aproape toate domeniile, nu doar în sectorul ocupațiilor din sfera economică”

România înregistrează, din nefericire, una dintre cele mai ridicate rate de analfabetism funcțional din Uniunea Europeană, de peste 40% în rândul tinerilor de sub 15 ani, iar pe fondul acestui fenomen neadresat încă în mod adecvat de decidenții publici, ne confruntăm și cu cel mai scăzut indicator de educație financiară din Uniunea Europeană, a declarat, joi, Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara și Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

“«There is no such hing as free lunch» cred că este prima expresie care ne duce cu gândul la o pseudo-educație financiară și pe care cred că foarte puțini români o cunosc sau o înțeleg în prezent. România înregistrează, din nefericire, una dintre cele mai ridicate rate de analfabetism funcțional din Uniunea Europeană, de peste 40% în rândul tinerilor de sub 15 ani, iar pe fondul acestui fenomen neadresat încă în mod adecvat de decidenții publici, ne confruntăm și cu cel mai scăzut indicator de educație financiară din Uniunea Europeană. Pe cale de consecință, în cazul indicatorului de alfabetizare financiară, ne situăm, conform datelor asociației Române a Băncilor, pe locul 123 din 143 de state analizate[1]”, a spus Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, la Banking Forum Online, organizat de Financial Intelligence.

Iohannis: Cu inchiderea scolii nu trebuie exagerat. Vom impune masuri restrictive acolo unde nu exista alta solutie

Președintele Klaus Iohannis afirmă că nu trebuie exagerat în deciziile de închidere a unităților de învățământ întrucât “copiii sunt în siguranță la școală”. El afirmă că autoritățile ar trebui să ia astfel de măsuri doar în școlile unde apar îmbolnăviri.

“Închiderea școlii nu trebuie exagerată. Copiii sunt în siguranță în școli. Sigur, acolo unde, din nefericire, apar cazuri de boală, nu există alternativă, dar nu trebuie să exagerăm cu aceste măsuri restrictive, fiindcă ajungem în situații care sunt foarte greu de gestionat. Copiii trebuie să meargă la școală să învețe. Părinții trebuie să-și trimită copiii la școală, să poată merge și ei la serviciu și așa mai departe”, a declarat, vineri, Klaus Iohannis.

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis vineri schimbarea scenariului de funcţionare pentru mai multe şcoli din Capitală. Astfel, 17 unități de învățământ din Capitală – între care colegiile Tudor Vianu, Spiru Haret, Mihai Viteazul – trec în scenariul roșu – cursuri exclusiv online – după ce au fost înregistrate cazuri de îmbolnăvire.

România are un scor ușor mai bun în Indicele Progresului Social 2020

România ocupă locul 45 în topul celor 163 de țări incluse în Indicele Progresului Social 2020, care analizează calitatea vieții și bunăstarea socială.

Indicele a fost compilat de organizația non-profit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.

România a înregistrat un scor de 78,35 puncte din 100, ușor mai mare decât anul trecut. Este categoria Tier 3 a Indexului, alături de Croația, Ungaria și Bulgaria, care au obținut un scor ușor mai mare. A înregistrat cel mai mic scor dintre statele membre UE.

Cum văd elevii şi profesorii începutul şcolii. Purtatul măştii şi lipsa infrastructurii digitale, principalele probleme din şcoli

La ceva timp de la începerea noului an şcolar, Fundaţia Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună” a realizat o consultare rapidă cu elevii şi cadrele didactice de la nivel naţional, cu scopul de a înţelege care este perspectiva asupra noului an şcolar în contextul pandemiei de COVID-19.
Un număr de 782 elevi (clasele 5-12) şi 207 cadre didactice au răspuns la un scurt chestionar online, cele mai multe dintre întrebări fiind similare pentru ambele grupuri de respondenţi. Eşantionul este neprobabilistic, folosind metoda celor mai disponibili respondenţi (distribuirea chestionarului pe grupurile WhatsApp, Facebook, e-mail deja existente) şi a bulgărelui de zăpadă (respondenţii au transmis la rândul lor chestionarul altor cunoştinţe). Respondenţii provin din toate judeţele României (inclusiv Bucureşti). Una dintre limitele acestor date este faptul că au fost colectate online ceea ce înseamnă că din lotul de respondenţi fac parte doar persoane cu acces la internet şi/ sau terminale digitale. În ceea ce priveşte mediul de provenienţă al respondenţilor, acesta este majoritar urban atât pentru elevi, cât şi pentru cadre didactice (peste 55%). În ce măsură elevii s-au acomodat la regulile de distanţare şi igienă? Prima săptămână de şcoală a fost percepută diferit în funcţie de propriile experienţe şi contextul specific al şcolii şi localităţii. Pentru 34% dintre cadrele didactice respondente, prima săptămână de şcoală a însemnat multe situaţii neprevăzute sau dificile, în timp ce alţi 11% dintre reprezentanţii şcolilor susţin că începutul şcolii a fost haotic. Elevii au resimţit aproximativ aceleaşi percepţii cu privire la începerea şcolii, respectiv 24% dintre cei care au răspuns chestionarului s-au confruntat cu situaţii neaşteptate, iar 16% consideră că această săptămână a fost „un haos”, este o primă concluzie a consultării.

Mai mulți bani pentru proiectele de cercetare

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a suplimentat cu peste 407 milioane lei bugetele pentru competiţiile aflate în derulare sau finalizate din cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2015 – 2020.

„Ministerul Educaţiei şi Cercetării a emis ordinul privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul de ministru nr. 3.333/25.02.2020 privind repartizarea creditelor de angajament şi a creditelor bugetare pentru anul 2020, în vederea finanţării programelor şi subprogramelor componente ale Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2015 – 2020 (PNCDI III)”, informează un comunicat de presă al MEC.

Ordinul prevede alocarea de credite bugetare şi de angajament în vederea lansării de noi competiţii în anul 2020, precum şi pentru suplimentarea bugetelor pentru competiţii aflate în derulare sau finalizate din cadrul PNCDI III.

Programul Alimentar Mondial a câștigat Premiul Nobel pentru Pace – 2020

Programul Alimentar Mondial a fost declarat, vineri, câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace pe anul 2020, pentru “efortul său de combatere a foametei, entru contribuția sa la pace în zone afectate de conflict” și pentru acțiunile sale împotriva folosirii foametei ca armă în conflicte.

Programul Alimentar Mondial ar fi meritat premiul și în absența pandemiei, dar situația produsă de aceasta – inclusiv prin nevoia de ajutoare alimentare – a întărit argumentele pentru acordarea acestui premiu, a arătat reprezentanta Comitetului Nobel, după anunțul de vineri. Ea a insistat pe nevoia de cooperare internațională în fața unor probleme globale precum foametea și suferința, mai ales în zonele de conflict, arătând că trebuie întărită contribuția statelor la acest program și finanțarea acestuia.

În decizie a contat faptul că acest Program este cea mai mare organizație globală care vizează foametea și promovează siguranța alimentară. Comitetul Nobel amintește că PAM a oferit sprijin pentru aproape 100 de milioane de oameni din 88 de țări, în 2019 – victime ale foametei și ale nesiguranței alimentare acute. Este amintit și faptul că, în 2015, eradicarea foametei a fost declarată drept unul dintre Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, PAM fiind principalul instrument în aces tsens.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro