Revista presei

13 august 2020

Anul şcolar universitar, flexibilizat la maxim de COVID-19

În contextul pandemiei de COVID-19, universităţile sunt nevoite să regândească desfăşurarea viitorului an universitar care începe în octombrie. Ce variante iau în calcul rectorii unor instituţii de învăţământ superior.

Cum trebuie organizate cursurile cu studenţii astfel încât riscul de transmitere a infecţiei cu SARS-CoV-2 să fie minim? Este principala întrebare la care trebuie să găsească răspuns comunităţile academice până la deschiderea noului an universitar, în octombrie. Trei scenarii de lucru la Universitatea Bucureşti Universitatea Bucureşti – UB – a propus facultăţilor trei scenarii de lucru pentru desfăşurarea în bune condiţii a anului universitar 2020-2021, atât pentru studenţi, cât şi pentru profesori. Propunerile au fost făcute la ultimul Consiliu de administraţie, urmând ca ele să fie dezbătute de toate facultăţile şi să se ia deciziile cele mai potrivite. Prima variantă luată în calcul de UB presupune derularea de activităţi în sistem „faţă în faţă” şi presupune ca sălile să fie dotate cu mijloace de dezinfecţie şi de sterilizare şi amenajate în conformitate cu standardele sanitare, respectând distanţarea fizică. Totodată, să se realizeze triajul epidemiologic pentru studenţi şi cadre didactice, iar accesul în spaţiile de învăţământ să se facă după un plan de învăţământ specific pentru fiecare formaţiune de studiu. A doua variantă combină sistemul „faţă în faţă” cu cel online. Pe lângă regulile sanitare, această variantă presupune adaptarea curriculară la derularea activităţilor educaţionale în sistem hibrid; alternarea activităţilor pe parcursul întregului semestru, în funcţie de specific şi de resursele disponibile, prin împărţirea pe perioade de timp. De exemplu, o parte din semestru, activităţile educaţionale se pot susţine online, iar cealaltă parte, faţă în faţă. Sau, într-o perioadă de timp, o parte dintre studenţi desfăşoară activităţi faţă în faţă, iar cealaltă desfăşoară activităţi online, urmând să se facă rocada. Acest al doilea scenariu presupune totodată ca sălile de curs să fie dotate cu echipamente multimedia pentru a putea stabili conexiunea sincron cu studenţii conectaţi online. Ultimul scenariu de lucru ia în calcul doar activităţi academice în sistem online cu adaptarea curriculei, pregătirea cadrelor didactice şi administrarea resurselor tehnologice. În funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, ar urma să se facă tranziţia de la un scenariu la altul.

72,5% dintre școlile cu laboratoare au conexiune la internet, iar Ministerul Sănătății nu a finalizat Ghidul cu reguli sanitare / Plus: Ministerul va încheia protocol cu Google România și Microsoft România pentru softuri educaționale gratuite în școli

Ministerul Sănătății nu a finalizat nici până în acest moment Ghidul cu reguli sanitare în funcție de care primarii și directorii de școli trebuie să deschidă instituțiile de învățământ peste doar o lună, pe 14 septembrie. În prezent, toate școlile derulează analize de risc și simulează cele 3 scenarii de redeschidere a cursurilor, iar Ministerul se pregătește să încheie protocol cu Google România și Microsoft România pentru softuri educaționale gratuite în școli. Informațiile apar în Raportul privind măsurile pentru limitarea SARS-CoV-2 și măsurile avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale și a deschiderii școlilor – document realizat de Guvern și obținut de G4Media.ro.

„În această perioadă, este în derulare realizarea analizelor de risc de la nivelul fiecărei unități de învățământ. Aceasta înseamnă modelarea scenariilor 1 și 2 (verde și galben), prin simularea condițiilor de distanțare fizică – realizarea oglinzilor sălilor de clasă, prin respectarea distanței de minimum 1 metru între elevi”, se arată în Raportul privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2 și detalierea planului de măsuri avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale și a deschiderii școlilor – document realizat de Guvern și obținut de G4Media.ro.

„Sunt în curs de redactare formele finale ale materialelor de suport pentru profesori, ca răspuns la nevoia generată de suspendarea cursurilor în spațiul școlilor începând cu 11 martie 2020. Acestea au scopul de a recomanda modalități prin care profesorii pot realiza, în anul școlar 2020–2021, reducerea decalajelor între curriculumul scris (materializat în programe școlare) și cel implementat (aplicarea propriu-zisă a programelor școlare), având în vedere consecințele directe ale acestor decalaje asupra curriculumului realizat (achizițiile elevilor)”, spun specialiștii din Ministerul Educației.

Guvernul promite că pe 15 august va prezenta forma finală a reperelor metodologice pentru 16 discipline, „la care se va adauga câte un material suport pentru învățământul primar și unul pentru învățământul preșcolar”.

40% dintre tinerii români locuiesc cu părinții. În țările nordice, tinerii se mută din casa părintească cel târziu la 22 de ani

În 2019, ponderea tinerilor între 25 și 34 de ani care încă locuiau cu părinții a variat în statele membre ale UE de la mai puțin de 10% în Danemarca (4%), Finlanda (4,8%) și Suedia (5,7%), până la mai mult mai mult de jumătate în Slovacia (56,4%), Grecia (57,8%) și Croația (62,0%).

În cazul României, bărbații pleacă din casa părintească, în medie, la scurt timp după ce împlinesc 30 de ani, în timp ce femeile înainte de a împlini 26 de ani.

Vârsta medie la care tinerii din UE au părăsit casa părintească, în 2019, a fost de 26,2 ani.

Tinerii suedezi au plecat cel mai devreme din casa părintească, înainte de a împlini vârsta de 18 ani, urmați de danezi, la puțin după ce împlinesc 21 de ani, iar finlandezii înainte de a împlini 22 de ani. De asemenea, au plecat de acasă înainte de vârsta de 25 de ani estonienii (22,2 ani), francezii (23,6 ani), nemții și olandezii ( 23,7 ani).

La polul opus, tinerii din Croația și Slovacia au rămas cel mai mult timp cu părinții. Au plecat de acasă în medie la vârsta de 31,8 ani, respectiv 30,9 ani. Italienii, bulgarii și maltezii au locuit cu părinții până la 30 de ani.

În aproape toate statele membre ale UE, femeile au plecat din casa părintească mai devreme decât bărbații. Singura excepție a fost Luxemburgul (20,3 ani pentru femei, comparativ cu 20 de ani pentru bărbați).

Orban: În şcoli este clar că va fi necesar portul măştii pentru elevi, cât şi pentru profesori sau personalul auxiliar

Premierul Ludovic Orban a anunţat, miercuri, în Parlament, că în şcoli va fi necesar portul măştii pentru elevi, pentru profesori şi pentru personalul auxiliar, iar acolo unde este nevoie să fie montate despărţitoare de plexiglas în clase.

“În şcoli este clar că va fi necesar portul măştii pentru elevi, cât şi pentru profesori sau personalul auxiliar. Acolo unde e nevoie, să fie despărţitoare de plexiglas în clase, pentru respectara distanţării. Şcolile trebuie pregătite cu dezinfectanţi la dispoziţia elevilor şi cadrelor didactice”, a declarat Ludovic Orban.

El a precizat că aproximativ 20% din şcoli nu sunt conectate la internet.

“Legat de învăţământul online, am analizat situaţia, aproximativ 20% din şcoli nu sunt conectate la internet şi împreună cu ANCOM, operatorii de telefonie mobilă şi reprezentanţii autorităţilor locale vom găsi soluţii pentru a realiza conectarea tuturor şcolilor la internet. De asemenea, MEN a purtat discuţii cu furnizori de soluţii şi va exista posibilitatea de acces gratuit la platformele de educaţie. Google şi Microsoft au pus la dispoziţie ajutor”, a explicat premierul.

El a mai declarat că au fost încheiate procedurile pentru achiziţionarea a 250.000 de tablete.

“Am încheiat procedurile pentru achiziţionarea a 250.000 de tablete. E vorba de 200.000 de laptopuri pentru care asigurăm finanţare. Alocăm o sumă de bani şi pentru decontarea autorităţilor locale pentru achiziţia cisternelor sanitare, acolo unde se asigură apă curentă. Pentru a creşte calitatea actului educaţional online am organizat şi sunt organizate în continuare activităţi de creştere a competenţelor digitale a cadrelor didactice de predare online”, a mai afirmat Orban.

Profesorii, instruiţi cum să ţină cursuri online

Epidemia de COVID-19 din acest an a schimbat raportul de forţe între sistemul clasic de desfăşurare a cursurilor, în favoarea predării online.
În acest context, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – MEC – împreună cu Televizunea Română a anunţat că pe 24 august va începe un program de instruire a cadrelor didactice pentru susţinerea online a lecţiilor. Programul se va numi „TeleŞcoala profesorilor” şi în cadrul acestuia vor fi organizate 15 cursuri în care cadrele didactice vor parcurge conţinuturi de utilizare a platformelor educaţionale. „Tematica abordată vizează funcţionalităţile puse la dispoziţie, în mod gratuit, de către Google şi Microsoft, respectiv platformele G Suite for Education şi Microsoft Office 365”, se arată într-un comunicat al MEC. Potrivit aceleiaşi surse, difuzarea cursurilor se va face de luni până vineri, între orele 9.00 – 9.30, cu reluare în aceeaşi zi, în intervalul orar 15.00 – 15.30, pe postul TVR 2. Cursurile vor fi disponibile, de asemenea, atât pe canalul de YouTube al TVR, cât şi pe canalul MEC. Acest program se înscrie în Strategia de dezvoltare a competenţelor cadrelor didactice pentru învăţarea online, informează reprezentanţii MEC. Potrivit ministrului Educaţiei, Monica Anisie, „educaţia trebuie să continue în orice condiţii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării vine în sprijinul tuturor cadrelor didactice din România prin acest program de formare, un program complementar-suport, menit să susţină învăţarea online atât de necesară în condiţiile actuale!”

Cursurile făcute la TV, în condiţiile în care eu văd profesorul care predă, sunt inutile, mai spune Daniel Petriceanu. „Acolo nu suntem la teatru. Acolo trebuie să apară ecranul pe care profesorul trebuie să vadă ce apasă, cum a intrat pe o platformă, ce facilităţi are pe platforma respectivă, ce facilităţi are pe alta, ce ar trebui să facă un profesor de limba şi literatura română, unul de istorie, unul de geografie. Vedeţi că i-am separat, pentru că nu poţi să-i bagi la grămadă, că nu-i acelaşi lucru. Câte rânduri aţi văzut dvs. ca elevă că scria profesorul de literatură? Pe când, un profesor de matematică stă toată ziua cu creta în mână. La fizică, la fel. La chimie. Aici ar trebui să ne arate rubrica de facilităţi de pe respectiva platformă pentru matematică, fizică, chimie, unde e mai greu de predat. Ce putem să facem cu programul acesta, ce putem să facem cu celălalt?”, conchide profesorul.

EDITORIAL / Matei Vișniec - Ficţiuni politice de vară (1): Ultimul arbore din România

Tăierea ultimei parcele de pădure primară din România trecu aproape neobservată în vara anului 2043. Întreaga presă a vechiului continent fu preocupată de lucruri infinit mai urgente, în special de noua Federaţie a prosperităţii creată de Germania, Polonia, Rusia şi Ucraina pe ruinele prăbuşirii Uniunii Europene.

Totuşi, cotidianul francez Le Figaro publică un articol intitulat „Românii şi-au tăiat şi ultimul arbore…” Nimeni, însă, în Franţa, nu mai acorda atenţie evenimentelor din ţările Europei de Răsărit. De zece ani, francezii erau preocupaţi exclusiv de consecinţele Frexit-ului şi de proiectul constituirii unei Uniuni a ţărilor din sud în jurul unei Franţe devenite suverană şi independentă. Cine să acorde deci atenţie unei astfel de ştiri, legată de despădurirea totală a României, cînd francezii tocmai se obişnuiau să folosească din nou francul, italienii lira, germanii marca şi spaniolii peseta?

Săptămînalul Le Courrier International publică totuşi un dosar despre consecinţele pe care deșertificarea Carpaţilor, în România şi Ucraina, le-ar putea avea asupra încălzirii atmosferei pe continentul european. Dar nici acest dosar nu avu nici un ecou asupra opiniei publice europene, preocupată mai ales de faptul că ultimul vaccin creat împotriva COVID-29 se dovedise şi el a fi un eşec, la fel ca şi toate celelalte din 2021 încoace.

Între grijile legate de mutaţiile pe care le înregistra de 23 de ani coronavirusul, reorganizarea geopolitică a Europei, retragerea ultimului soldat american de pe continentul european, desfiinţarea Alianţei Atlantice şi semnarea unui acord securitar cu Rusia şi cu China, abia dacă un european dintr-un milion dădu atenţie acestui fapt divers: că România nu mai avea păduri.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro