Revista presei

13 iulie 2020

O NOUĂ PREMIERĂ LA TIMIȘOARA: Cel mai mare cămin pentru studenți din România se construiește în capitala Banatului, la UVT

În cadrul ședinței Guvernului României din 9 iulie 2020, a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Construire cămin studențesc – Universitatea de Vest din Timișoara, str. Renașterii nr.24B, municipiul Timișoara, județul Timiș”.

Prof. dr. Marinel Pirtea, rectorul UVT, a explicat noul cămin va fi cel mai mare cămin din România, executat de CNI, și va avea 902 locuri în camere de 2 persoane, 32 locuri de cazare pentru persoane cu dizabilități, dar și 156 locuri de parcare pentru autovehicule și 120 pentru biciclete.

Fiecare cameră va fi dotată cu baie proprie, aer condiționat, frigider, televizor și mobilier adecvat. Noua infrastructură de cazare pentru studenți va avea regim de înălțime de șapte nivele (S+P+4E+E5 parțial) și o suprafață construită de 4128 mp. Clădirea propusă va fi formată din 5 tronsoane, corpurile principale T1, T3 si T5 orientate longitudinal (NV-SE), și două corpuri de legătură transversale (T2 si T4), pe direcția V-E.

Pe parcursul acestui an au fost obținute toate documentele solicitate de CNI pentru avizarea acestui obiectiv de investiții, iar Studiul de Fezabilitate a fost finalizat încă din 2019. UVT a susținut realizarea documentațiilor necesare pentru avizarea proiectului din partea Companiei Naționale de Investiții și a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

După adoptarea Hotărârii de Guvern, urmează elaborarea documentației în vederea licitației de proiectare cu execuție a investiției. Cu un termen de realizare de 2 ani, Căminul UVT de pe strada Renașterii presupune o investiție cu valoare de 138 milioane lei (plus TVA), din care 90 milioane lei componenta de construcții.

Rectorul UVT a mai spus: „Noul cămin al Universității de Vest din Timișoara va extinde cu o treime capacitățile de cazare ale universității noastre, adăugând 900 de locuri celor trei mii existente. Sunt convins că doar prin proiecte majore, de acest gen, se poate implementa o strategie coerentă de creștere a centrului universitar timișorean. Prin spațiile de cazare ce vor fi oferite în plus din toamna anului 2022, atractivitatea UVT și a Timișoarei, ca oraș universitar, va câștiga un avans semnificativ.”

 

CONSULTARE UE - Plan de acțiune pentru educație digitală

Această consultare urmărește opiniile cursanților, educatorilor, personalului educațional, părinților / îngrijitorilor / membrilor familiei studenților, precum și a reprezentanților instituțiilor de învățământ și formare. De asemenea, sunt încurajate organizațiile guvernamentale și neguvernamentale (internaționale, europene, naționale, regionale și locale), precum și reprezentanții din sectorul public și din industrie. Persoanele sub 18 ani sunt rugați să nu răspundă la consultație în sine, ci să se adreseze unui membru al familiei părinte / îngrijitor / adult care să răspundă și să reflecte experiența lor.

Crearea lucrărilor de transformare digitală pentru economia și societatea Europei este o prioritate esențială a Comisiei Europene, prezentată în strategia „O Europă potrivită pentru era digitală”. Educația și formarea joacă un rol esențial în atingerea acestei ambiții și asigurarea faptului că toată lumea din Europa poate trăi, lucra și prospera în era digitală. Pandemia COVID-19 a văzut închiderea pe scară largă a clădirilor școlii și campusului în efortul de a reduce răspândirea virusului. Peste 100 de milioane de studenți, educatori, personal de educație și formare din Europa și din întreaga lume au fost afectați. Pentru a asigura continuarea învățării, predării și evaluării, tehnologiile digitale au fost utilizate pe o scară masivă și fără precedent. În septembrie 2020, Comisia Europeană intenționează să își actualizeze Planul de acțiune privind educația digitală și să lucreze în continuare pentru a promova o educație și o formare de înaltă calitate și incluzive în era digitală. Noul plan de acțiune va fi o parte importantă a planului de recuperare a UE pentru generația următoare, sprijinind statele membre, instituțiile de învățământ și formare, precum și cetățenii în eforturile lor de a face față schimbării digitale. Pentru a se asigura că noul Plan de acțiune pentru educație digitală extrage lecții din experiența din timpul crizei COVID-19 și sprijină educația și formarea prin transformarea digitală pe termen lung, Comisia lansează această consultare publică.

RĂSPUNDEȚI LA CHESTIONAR AICI

COVER STORY - "Nu avem cultura gândirii critice și, de aceea, vom vota cu cine votează părinții sau prietenii": Antonia Pup, care anul acesta a promovat cu media 10 examenul de bacalaureat, face o radiografie a școlii românești

Un coleg din generația ta, la rândul sau promovat la Bac tot cu notă foarte mare, cunoscut sub numele de Selly, a lansat un fel de manifest despre lipsurile școlii românești. Esența este: “școala românească ne pregătește pentru anul 1990”. Împărtășești acest punct de vedere?

Au venit multe opinii către mine din diverse direcții despre faptul că Selly se pronunță în privința educației fără să aibă o funcție de reprezentare a elevilor. Eu nu înțeleg de ce ar trebui să ne luăm de un elev pentru că își împărtășește ideile într-un mod mai puțin formal, pe o platformă pe care și-a creat-o.

Eu îmi doresc să văd cât mai mulți elevi că vorbesc despre problemele din educație. Este periculos să nu lăsăm să izvorască pluralismul ideilor despre educație.

În privința mesajului, nu contează pentru ce an ne pregătește școala românească, contează ce competențe NU formează școala românească.

Și nu vreau să vorbesc doar despre programa școlară. Tehnic, noi suntem țara care are o strategie pentru orice, avem și baza legislativă, de multe ori însă oamenii sunt de slabă calitate, în clasa politică, în guvernanța școlilor, în autoritățile publice locale.

Și, nu în ultimul rând, avem prea puțini profesori de o înaltă calitate care să lucreze la fel și cu un elev în care părinții investesc mult, și cu un elev care se zbate de pe o zi pe alta.

Care sunt competențele necesare pe care școala nu le creează?

În primul rând, școala nu te învață să înveți. Trebuie să tocești, să reproduci “papagalicește” puncte de vedere ale altora, nu știu dacă neapărat din cauza programei sau din cauza manualelor care sunt învechite.

Lipsesc metode de predare legate de actualitate, să nu mai am profesori care să vină la clasă ca să citească din manual și să mă pună să scriu după dictare. Oana Moraru spune că școala creează reflexe pavloviene, nici vorbă de gândire critică.

Asta și pentru că la nivelul meseriei de cadru didactic mereu vorbim despre bani. Salariile au crescut foarte mult, a crescut și calitatea din sălile de clasă? Nu poți să crești salariile la nesfârșit, dar să ai profesori care țin meditații, care nu fac educație remedială. Nu prea mai sunt profesori care să-și facă un plan de lecție.

Crezi că ar fi binevenită o evaluare periodică a profesorilor de către elevi?

Sunt convinsă de acest lucru. Noi lucrăm la o propunere de politică publică în acest sens. Adică introducerea unui feed-back semestrial, dar cu un filtru care să ia în considerare doar acele feed-back-uri complete și argumentate.

Surpriză la admiterea la liceu 2020! Peste 8.500 de elevi au rămas nerepartizaţi. Care a fost motivul

Rezultatele repartizării computerizate în învăţământul liceal au fost publicate, vineri, de Ministerul Educaţiei, fiind repartizaţi 113.480 de elevi, din care 68.564 la filiera teoretică şi 44.916 la filiera tehnologică. 348 de candidaţi au fost admişi cu media generală 10, iar peste 8.500 de elevi nu au fost repartizaţi întrucât nu au completat suficiente opţiuni şi vor intra în etapa următoare de repartizare.
Potrivit datelor oficiale, au fost repartizaţi 113.480 de elevi în învăţământul liceal de stat, dintre care 68.564 de candidaţi la filiera teoretică şi 44.916 candidaţi la filiera tehnologică.   În etape anterioare repartizării computerizate, au fost admişi 12.408 elevi la specializări vocaţionale; 600 de elevi în învăţământul militar; 1.880 de elevi pe locurile speciale rezervate candidaţilor de etnie romă şi 659 de elevi în învăţământul special.   Alţi 25.257 de elevi s-au înscris pe locurile alocate rutelor de şcolarizare în învăţământul profesional, dual şi liceal tehnologic.   În total, au fost completate 1.998.884 de opţiuni, rezultând o medie de 16 opţiuni/elev.   Totodată, 348 de candidaţi au fost admişi cu media generală 10.   Conform calendarului admiterii în învăţământul liceal de stat, în perioada 13-20 iulie candidaţii vor depune/transmite dosarele de înscriere la secretariatele liceelor în care au fost admişi. În 22, 23 şi 24 iulie, comisia judeţeană de admitere va rezolva toate cazurile speciale apărute după etapa de repartizare computerizată.   Un număr 8.570 de elevi nu au fost repartizaţi, deoarece nu au completat suficiente opţiuni care să le permită încadrarea într-o unitate de învăţământ liceal. Aceştia vor intra în următoarea etapă de admitere (24 iulie – 3 august 2020), alături de absolvenţii clasei a VIII-a repartizaţi computerizat în prima etapă de admitere, dar care nu şi-au depus dosarele de înscriere la liceu în intervalul 13-20 iulie, de candidaţii care nu au participat la repartizare şi de absolvenţii clasei a VIII-a care nu au susţinut Evaluarea Naţională.

Ce șanse mai sunt pentru deschiderea școlilor și cum ar putea arăta „sistemul hibrid”

Vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că autorităţile doresc ca în luna septembrie şcoala să înceapă în condiţii normale, faţă în faţă, dar că sunt pregătite şi măsuri pentru ”şcoală în condiţii dificile”. Turcan a menţionat că, indiferent dacă şcoala va începe faţa în faţă, predarea online va trebui să devină o obişnuinţă, transmite News.ro.

Raluca Turcan a declarat, într-un interviu difuzat sâmbătă, de Digi24, că evoluţia acestei pandemii creează perspective sumbre şi asupra începerii anului şcolar.  

“Noi ne dorim să înceapă şcoala în condiţii absolut normale, adică ne-am dori ca data de 15 septembrie să ne aducă copiii la şcoală faţă în faţă, în preajma profesorilor. Din nefericire, suntem într-o explozie a numărului de infectări şi într-un mediu social în care într-adevăr par să prindă rădăcini acestei teorii negaţioniste. Şi atunci evident că evoluţia acestei pandemii îţi creează perspective sumbre şi asupra începerii anului şcolar. De aceea la nivel de decizie ne pregătim şi pentru şcoala faţă în faţă, aşa cum ne dorim cu toţii, dar ne pregătim şi pentru măsuri severe de siguranţă sanitară, aşa cum se întâmplă în alte ţări. (…) Mesajul este unul cât se poate de sincer. Da, ne dorim şcoală faţă în faţă în condiţii normale, însă suntem pregătiţi cu un set de măsuri şi pentru şcoală în condiţii dificile. Cât de dificile urmează să vedem”, a transmis Raluca Turcan.  

 

Sondaj: 67% din români cred că vom scăpa de pandemia de coronavirus până la sfârșitul anului

Românii au redevenit optimiști și cred că vom scăpa de pandemia de coronavirus până la finele anului, relevă un barometru de opinie Frames & Hygienium publicat miercuri, transmite RFI.

92% dintre cei chestionați au declarat că au fost afectați în mare măsură de pandemie, mai ales de restricțiile impuse de autorități. Numai 6% nu au fost afectați, iar 2% nu au răspuns. Întrebați cum s-au protejat în această perioadă, cei mai mulți au indicat folosirea măștii sanitare, pe care, de altfel, 47% o consideră cea mai eficientă măsură împotriva COVID-19.

Românii sunt, în general, optimiști în privința evoluției pandemiei. Dovadă că cei mai mulți (67%) par a fi foarte convinși că vom scăpa de coronavirus până la sfârșitul anului 2020, în timp ce numai 22% dintre cei chestionați cred că pandemia va dura mai mult timp.

61% dintre respondenții chestionarului realizat de Frames, la comanda Hygienium, consideră că sfârșitul pandemiei va fi asigurat de un vaccin, 22% consideră că imunizarea de masă va juca un rol important în această evoluție, iar 12% estimează că tehnologia și măsurile de siguranță și securitate vor fi decisive în acest demers.

Barometrul de opinie a fost realizat în perioada 29 iunie – 2 iulie 2020, online și prin telefon, pe un eșantion de peste 2500 de persoane, cu vârste cuprinse între 21 și 70 de ani, reprezentativ din punct de vedere geografic, la nivel național. Principalele atribute ale focus-group-ului: persoane active, angajați, manageri, antreprenori, cu studii medii (43%) și superioare (57%), participanți activi la viața socială.

Infografic: Românii și rețelele sociale

Un infografic publicat de Eurostat arată gradul de utilizare a rețelelor sociale, cum sunt Facebook sau Instagram de exemplu, în Uniunea Europeană, românii fiind peste media UE în privința ratei de participare la social media.

60% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani foloseau rețelele sociale în anul 2019, peste media UE, de 54%. România este la egalitate cu Portugalia.

Vecinii bulgari sunt sub media UE, cu 53%, la egalitate cu germanii și polonezii. Vecinii unguri sunt peste noi la utilizarea social media, cu 69% din populația cu vârste de 16-74 de ani care utilizează rețelele sociale.

Pe primele locuri sunt Danemarca (81%) și Belgia (76%). Pe ultimele locuri în UE la folosirea rețelelor sociale sunt Franța și Italia (42%) la rata de participare la social media.

Revenind la România, pe segmente de vârstă am avut următoarea situație:

  • 16-24 ani – 85% rată de participare la social media.
  • 65-74 ani – 18% rată de participare la social media.

Rata de participare la rețelele sociale reflectă procentul din populație care și-a făcut profiluri de utilizator sau a postat mesaje ori alte contribuții pe social media în ultimele 3 luni până la momentul colecătorii datelor.

Mai multe date AICI.

DIGITALMEDIA - Primul studiu despre consumul de conținut audio în format digital din România: peste 3,2 milioane de români spun că ascultă podcasturi

Prima ediție a studiului „Podcast în România” realizat de BRAT – Biroul Român de Audit Transmedia, la inițiativa Băncii Transilvania, relevă date surprinzătoare, optimiste, legate de consumul de conținut audio în format digital.

Rezultatele studiului, culese între 17 iunie și 1 iulie a.c., au fost prezentate azi în cadrul primului  eveniment dedicat acestei noi industrii, Podfest, şi arată că 37,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 50 de ani se declară consumatori de podcast. În cifre absolute: 3,2 milioane de persoane.

Podcasturile se ascultă – dar, important: se și vizionează în versiune video – mai ales în orașe, 44%, dar și în mediul rural, 29%. Bărbații preferă ceva mai mult această formă de conținut: 54,3% dintre ascultători. 8,4 ore lunar petrec românii din targetul studiat ascultând un podcast (10 episoade, în medie).

Majoritatea ascultă acasă, iar cel mai utilizat mediu de ascultare este, aparent surprinzător, Youtube (peste 90%), apoi Facebook (45%). Aplicațiile destinate conținutului audio urmează apoi Spotify (31,4%), Google Podcasts (28%) și alte platforme audio dedicate.

Un alt procent surprinzător: 73,6% acceptă sau consideră utile momentele publicitare din podcasturi, fiind o piață incipientă, iar publicitatea fiind adesea integrată sau în legătură cu subiectul discutat.

Venitul mediu pe gospodărie al ascultătorilor de podcasturi este de circa 1.000 EURO (4.883 lei ), cu mult peste media universului, iar 30% dintre ascultători au studii superioare.

Podcasturile care au cea mai mare notorietate sunt realizate de nume cunoscute.

În sondajul la care au răspuns aproape 4.000 de persoane, din care 2.000 ascultă podcasturi pe primul loc a fost menționat, cu 36,4% podcastul „Starea Nației” cu Dragoș Pătraru, urmat de „România, știi bine” realizat de echipa ProTV (27,2%), ESCA, realizat de Andreea Esca (25,4%), producții care sunt urmate de podcasteri precum Laurențiu Mihai și Sorin Amzu cu „Banii Vorbesc” (19,9%), apoi MCN Podcast cu comediantul Cosmin „Micuțu” Nedelcu (19,9%) și George Buhnici cu podcastul CuriosITy (19,6%).

Clasamentul complet în care se regăsesc și alți comedianți, specialiști în diverse domenii și jurnaliști, precum şi o serie de rezultate relevante despe piaţa podcasturilor, se pot consulta în prewiew-ul raportului prezentat astăzi, care se poate downloada de pe site-ul Thinkdigital -> companie-partener a proiectului, care operează si prima rețea de publicitate audio digitală pentru podcasts.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională