Revista presei

14 august 2020

Adio festivitati de deschidere cu sute de elevi, la Timisoara. Scenariile luate in calcul de ISJ Timis pentru prima zi de scoala

Nu este un moment prielnic pentru a organiza festivitati de deschidere a anului scolar, in scolile din Timisoara si din judet. O spune inspectorul scolar general din Timis, care va propune ca, in prima zi de scoala, elevii sa intre direct in clase, fara sa mai participe la traditionalul careu, pentru ca nu s-ar putea respecta distantarea fizica.

„Propun sa nu se faca niciun fel de manifestari, tinand cont de contextul in care ne aflam. E un eveniment care nu va mai avea loc, la fel cum nu a avut loc nici festivitatea de incheiere a anului scolar 2019-2020. Nu e un moment prielnic sa facem festivitati. Elevii se vor duce direct in clase”, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro Marin Popescu, inspector general al ISJ Timis.

Deocamdata nu a fost stabilit modul in care se vor face cursurile in anul scolar urmator, insa, cel putin in prima zi de scoala, elevii vor intra in clase.

„In functie de scenariul pe care il vom adopta, vom decide cum se va desfasura inclusiv prima zi de scoala. Ce stim sigur este ca vom gasi elevi in clase. Unde se va putea, vom aduce toti elevii de dimineata, in ziua deschiderii anului scolar. Unde nu se va putea, corelat cu infrastructura scolara, luam in calcul sa chemam copiii din clasele 0-IV de dimineata, iar apoi si pe ceilalti, pe rand, la ore diferite”, a adaugat Marin Popescu.

In acest moment, la nivelul Ministerului Educatiei se centralizeaza optiunile scolilor din intreaga tara pentru desfasurarea anului scolar, urmand ca, zilele viitoare, sa se decida exact cum se vor face ore.

Cel mai agreat scenariu este acela ca elevii din clasele 0-IV, a VII-a si a XII-a sa vina la scoala fizic. Restul claselor vor face ore online, insa vor merge si la scoala, prin rotatie.

Anul scolar 2020-2021 va incepe in 14 septembrie.

De ce ar trebui să înceapă școala normal? Ioan Aurel Pop: Nu putem să credem că în mintea elevului intră toate de-a gata dacă el se uită pe Google

Școala primară este obligatoriu să fie făcută în mod normal, cu respectarea măsurilor de distanțare socială, susține preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, într-un interviu acordat SpotMedia.ro.

Profesorul spune că pentru respectarea distanțării fizice dintre elevi pot fi recondiționate școlile închise din lipsă de copii.

„Să știți că, de când s-a restrâns numărul de școli, pentru că s-au concentrat copiii în școlile din centre de comună, există clădiri școlare, multe știu eu că sunt în Transilvania, care sunt dezafectate, dar sunt foarte bune, și printr-o muncă la fața locului într-o săptămână-două ele s-ar putea pune la punct”, arată Ioan Aurel Pop.

În privința profesorilor, acesta crede că pot fi aduși la catedră pensionarii.

Interviul pe scurt:

  • Despre dispozitivele digitale: Institute de profil din mai multe țări au constatat că exagerarea cu dispozitivele acestea digitale la vârste mici are într-adevăr un rol inhibitiv la adresa dezvoltării creierului, pentru că copilul ia totul de-a gata, nu mai are puterea de cercetare proprie și nici de discernământ.
  • Despre programa școlară: O greșeală a școlii noastre este aglomerarea de materie. Noi facem programe foarte încărcate cu materie multă și nu ne mai uităm la rezultat, la modul de asimilare al acestor programe.
  • Despre manualele școlare: Eu am comparat un manual de fizică de la noi de clasa a VII-a cu manuale de fizică din Germania și din Franța. Vreau să vă spun că acele manuale din străinătate sunt mult mai simple, făcute pe înțelesul elevilor.

RAPORT UNICEF: 1 din 4 școli din România nu deține dotările minime necesare pentru spălatul mâinilor

În condițiile în care școlile din întreaga lume fac eforturi pentru a-și redeschide porțile, ultimele date furnizate de Programul comun de monitorizare (PCM) al OMS și UNICEF relevă faptul că, în 2019, 28% dintre școlile din România nu aveau acces la dotări de bază care să permită spălarea mâinilor cu apă și săpun, o condiție esențială pentru funcționarea în siguranță a școlilor în contextul pandemiei de COVID-19.

O altă constatare a raportului este faptul că doar 72% dintre școlile din România aveau un minim acces la apă potabilă curată și la instalații sanitare de bază.

„Copiii români trebuie să poată continua să învețe. Educația formală a fost în mare parte întreruptă la începutul lunii martie. Deși revenirea în școli ar trebui să se producă în condiții de maximă siguranță pentru copii, familiile lor și cadre didactice, una din patru școli nu are acces la dotări corespunzătoare pentru asigurarea igienei mâinilor, la apă potabilă curată și la instalații sanitare sigure. Momentul de față prezintă cea mai bună oportunitate de a răspunde acestei provocări o dată pentru totdeauna. Să reconstruim mai bine, oferind celor mai vulnerabili copii dotări funcționale pentru asigurarea igienei atât de importante pentru sănătatea lor”, a afirmat Gabriel Vockel, reprezentantul adjunct al UNICEF în România.

Potrivit raportului, 818 milioane de copii din lumea întreagă nu au acces în școli la dotări minime pentru spălarea mâinilor, ceea ce îi expune unui risc crescut de contractare a COVID-19 și a altor boli contagioase. Peste o treime dintre acești copii (295 de milioane) provin din Africa Subsahariană.

ECONOMIE - Pandemia Covid-19 transformă comerțul. Achizițiile online vor cunoaște o creștere fără precedent

Pandemia provocată de noul coronavirus a dus la schimbarea comportamentului consumatorilor, iar cumpărăturile online vor cunoaște o creștere de trei cifre procentuale, mare parte provenind de la clienți noi sau care făceau rar achiziții online, conform cercetărilor companiei Accenture. De la izbucnirea pandemiei de coronavirus, atitudinile, comportamentele și modul în care oamenii fac cumpărături s-au schimbat. Măsurile de siguranță luate de autorități, dar și de mediul de afaceri i-a determinat pe oameni să se adapteze la noile condiții, cheltuindu-și timpul și banii în mod diferit, întrebându-se ce le va rezerva viitorul. Conform studiului Accenture COVID-19 is Reshaping the Consumer Goods Industry în țările unde cazurile de COVID-19 s-au stabilizat temerile de sănătate s-au redus și sunt mai mici (69%), în comparației cu țările unde virusul încă se răspândește (80%), însă preocupările de natură economică persistă (85%, față de 86%).
Oamenii se tem să viziteze locuri publice în această perioadă și își fac griji atunci când se află în locuri aglomerate, inclusiv în transportul public. O tendință remarcată de la începutul pandemiei și care va continua și în viitor este achiziționarea de bunuri online. Tot mai mulți consumatori apelează la comerțul electronic și folosesc plata cu cardul, pe care o consideră mai sigură decât cea tradițională.

 

PIAȚA MUNCII - Munca decentă și creșterea economică: o comparație România – Polonia în context european

Obiectivele de dezvoltare sustenabilă reprezintă un grup de 17 de domenii, cu 169 de ținte asociate, care au fost definiți în 2015 ca parte a agendei Națiunilor Unite 2030 pentru eradicarea sărăciei, dezvoltarea sustenabilă și inclusivă și asigurarea drepturilor omului.
UE a contribuit la definirea agendei și urmărește implementarea acestei strategii în țările membre.

Obiectivul nr. 8 se referă la munca decentă și dezvoltarea economică, iar Eurostat a publicat datele din România la cei patru indicatori standard. Pentru referință, am ales media UE și evoluția Poloniei, din 2010 încoace. Valorile medii europene au fost recalculate în premieră, pentru noua componență de 27 de state post-Brexit.

Deși în termeni procentuali, creșterea PIB/locuitor din România în perioada 2010 – 2019 apare ca fiind impresionantă ( 47% față de 38% în cazul Poloniei și 12% la nivelul mediei UE27 ), trebuie remarcat faptul că, în realitate, decalajul de dezvoltare în termeni absoluți s-a majorat pe parcursul ultimilor zece ani de la -3.200 € la -3.850 € față de Polonia și, atenție, de la -18.710 € la -18.850 € în cazul UE27.

Dezinformarea, zvonurile și fake-news-urile despre Covid au provocat moartea a sute de oameni și spitalizarea altor mii

Un studiu publicat în American Journal of Tropical Medicine and Hygiene, care a analizat date din 87 de ţări, în 25 de limbi, a identificat 2.311 de materiale legate de COVID-19, din care 1.856 au fost false (82%), iar 7,8% au fost teorii ale conspiraţiei. Potrivit cercetării, peste 800 de persoane au murit după ce au consumat substanţe alcoolice foarte concentrate în încercarea de a se proteja de Covid, în timp ce 5.900 de persoane au fost spitalizate după ce au consumat metanol, 60 dintre acestea pierzându-şi ulterior vederea.

O echipă formată din oameni de ştiinţă din mai multe ţări a analizat informaţiile false „îmbrăcate” într-o formă care le poate da credibilitate publicate din perioada 31 decebrie 2019 şi 3 aprilie 2020. Echipa a urmărit și examinat zvonurile, teoriile conspirației și dezinformările legate de COVID-19, care au circulat în special pe platformele online, Facebook, Twitter, ziarele online, pentru a vedea impactul acestora asupra sănătății publice. Analiza a arătat că 24% din totalul materialelor publicate au fost legate de decese şi transmiterea coronavirusului, 21% erau despre măsurile de prevenție, 19% au făcut referire la tratament sau „leacuri”, iar în 15% se vorbea despre din cauza bolii şi originile virusului. Din total, 82% s-au dovedit neadevărate.

Cele mai multe zvonuri și teorii ale conspirației au fost identificate din India, Statele Unite, China, Spania, Indonezia și Brazilia, Marea Britanie.

Consumul de usturoi, menținerea gâtului umed, evitarea mâncarii picante, pulverizarea clorului și importanța vitaminelor C și D au circulat ca exemple de metode care ajută la prevenirea bolii. Mai mult, pe lângă alimente și vitamine pentru a spori imunitatea, unele zvonuri s-au concentrat asupra așa-numitelor tratamente miraculoase, cum ar fi amestecarea soluției de clorit de sodiu cu acid citric, folosirea înălbitorului și a alcoolului recomandate pentru imunitate. În vogă au fost și metodele pentru autodiagnosticarea coronavirusului: păstrarea respirației mai mult de 10 secunde.

Sub titluri de genul „Ouăle de găină sunt contaminate cu coronavirus”, „Băutul de înălbitor poate ucide virusul”, „Toate bolile vin din China” sau „COVID-19 este o armă biologică finanţată de fundaţia Bill & Melinda Gates pentru vânzările ulterioare de vaccinuri”, astfel de informații false au circulat intens în prima perioadă a pandemiei și au produs victime, arată studiul menționat, care oferă și exemple relevante.

 

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională