Revista presei

15 aprilie 2020

Au fost aprobate noile programe pentru examenele naţionale: elevii, examinaţi din materia semestrului I

Monica Anisie, ministrul educaţiei şi cercetării, a aprobat prin ordin de ministru revizuirea programelor de examen pentru Evaluarea Naţională şi Examenul Naţional de Bacalaureat, fără conţinuturi aferente semestrului al II-lea al anului şcolar în curs.

Această măsură a fost agreată şi cu partenerii educaţionali, reprezentanţii elevilor, studenţilor, părinţilor, cadrelor didactice şi reprezentanţii Consiliului Naţional al Rectorilor, în vederea finalizării cu succes a anului şcolar 2019-2020, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei.   

Ordinul de ministru a fost transmis luni, 13.04.2020, către Monitorul Oficial al României şi, imediat ce acesta va fi publicat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va posta noile programe, astfel: pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2019-2020 la disciplinele limba şi literatura română, limba şi literatura maternă (pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă) şi matematică;   pentru Examenul Naţional de Bacalaureat 2020 la disciplinele limba şi literatura română, limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale), matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare şi comunicare, psihologie, economie, sociologie şi filosofie.

Miniștrii educației din UE vor coordonare în fața crizei Covid-19. Cum se traduce “unitatea” europeană când vine vorba de redeschiderea școlilor

Țările membre UE vor o acțiune coordonată, pe baza unor principii comune, în privința modului cum sistemele de educație vor intra în fazele următoare ale răspunsului la criza Covid-19. Așa au insistat marți, după o videoconferință a miniștrilor de Externe, Comisarul european Mariya Gabriel și ministrul de profil din Croația, Blazenka Divjak, a cărei țară deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE. Cele două oficialități au evitat, însă, să intre în amănunte în legătură cu o “foaie de parcurs” la nivel european, cu privire la redeschiderea școlilor. Și au sugerat lipsa de unitate în UE, pe această temă, arătând cum unele țări se grăbesc mai mult decât altele să redeschidă școlile, în timp ce o bună parte nu au încă vreun termen definit în acest sens.

Mai precis, potrivit ministrului croat, 6-7 țări au în vedere perioada de până la finele lunii aprilie pentru a redeschide școlile. Alte șapte-opt vor să redeschidă începând din luna mai. Iar restul le-au închis pe termen nedeterminat, unele spunând chiar că instituțiile de învățământ ar putea rămâne închise până la sfârșitul anului școlar.

STUDIU UE - Epidemia de fake news. Cum îi virusează Rusia pe români cu minciuni periculoase. „Sunt echipe de sociologi, psihologi, agenţi secreți”

Milioane de postări false referitoare la noul coronavirus circulă, în aceste zile, pe platformele de social media din lume, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, în condiţiile în care Rusia desfăşoară, în această perioadă, o amplă activitate de dezinformare împotriva ţărilor din UE, inclusiv România. Până în prezent, Comisia Europeană a identificat, prin intermediul unui site specializat în depistarea ştirilor false, nu mai puţin de 110 „narative” (teme principale) legate de Covid-19, prezente în peste 2.700 de articole de tip „fake news” provenite de la site-uri apropiate Moscovei.

 

Întregul raport al Comisiei Europene dedicat crizei provocate de coronavirus poate fi citit integral, în limba engleză, aici.

COMENTARIU - Sociabilitatea în vremea COVID-ului

Până pe la jumătatea secolului trecut, orice molimă era înconjurată de un folclor specific, mai degrabă încărcat de superstiţii şi false percepţii decât de informaţii autentice şi recomandări utile. Acestea nu au dispărut complet nici în cazul COVID-2019, dar nu mai ocupă locul dominant. Deşi există şi excepţii, oamenii, în marea lor majoritate, nu se mai grăbesc să îşi pună mirodenii la piept, să bea gaz sau să mestece cărbuni.

Primul gând pe care îl are un cititor avid de beletristică, şi nu doar un cercetător în ştiinţele sociale – odată integrat în statusul de autoizolat sub imperiul ameninţării COVID-19 – este acela că toată literatura care tratează tema utopiilor şi distopiilor capătă un nou sens, iar empatia cu personajele operelor acestui gen creşte copleşitor.

Conştientizarea socială în masă, facilitată de expansiunea tehnologiilor de comunicare, a permis înfăptuirea pentru prima dată a ceea ce autorităţile de la orice nivel au căutat sa promoveze de-a lungul istoriei cu ocazia altor episoade epidemice sau pandemii: distanţarea socială.

Această distanţare nu a fost posibilă în trecut, nu pentru că oamenii nu ar fi fost suficient de conştienţi asupra iminentei tragedii (căruţele cu cadavre care mărşăluiau pe uliţe înspre gropile comune nu puteau trece neobservate), ci pentru că drepturile cetăţeneşti (cum sunt instituite azi in societăţile moderne) şi asigurarea subzistenţei altfel decât prin prezenţa directă la locul de muncă reprezentau, la rândul lor, nişte motive utopice. Ceea ce a adus însă la intensificarea şi amplificarea conştientizării sociale din „epoca” COVID-19 este bogăţia informaţională. Simptomatologia, transmisibilitatea, grupurile vulnerabile şi, nu in ultimul rând, profilaxia sunt amplu prezentate pe toate canalele media. Până pe la jumătatea secolului trecut, orice molimă era înconjurată de un folclor specific, mai degrabă încărcat de superstiţii si false percepţii decât de informaţii autentice şi recomandări utile. Acestea nu au dispărut complet nici în cazul COVID-2019, dar nu mai ocupă locul dominant. Deşi există şi excepţii, oamenii, în marea lor majoritate, nu se mai grăbesc să îşi pună mirodenii la piept, să bea gaz sau să mestece cărbuni.

ECONOMIE - Pentru 63% dintre companii, cea mai mare cauză de stres este reprezentată de criza economică iminentă, iar 74% înregistrează proiecte sau comenzi anulate. Multe afaceri s-au reinventat pe termen scurt

“Un studiu realizat la solicitarea Telekom Romania, relevă că pentru 63% dintre companii, cea mai mare cauză de stres este reprezentată de criza economică iminentă”, afirmă Ovidiu Ghiman, directorul executiv comercial Segment Business.

Sondajul online a fost realizat pentru Telekom Romania de către agenţia iSense Solutions pe un eşantion reprezentativ naţional de antreprenori, în perioada 2-3 aprilie.

“Totodată, impactul financiar şi diminuarea nivelului de activitate reprezintă principalele probleme cu care se confruntă companiile: 79% experimentează probleme de lichiditate, 74% înregistrează proiecte sau comenzi anulate, 50% se aşteaptă la întârzierea plăţilor de la clienţi, în timp ce 43% au declarat că au dificultăţi în acoperirea salariilor”, mai arată sondajul.

În condiţiile actuale, reprezentanţii Telekom Romania spun că societatea este foarte conectată la nevoile clienţilor şi a observat o dinamică foarte mare în schimbarea modelului de funcţionare în afaceri, după ce 53% dintre companii au apelat la telemuncă, potrivit lui Ovidiu Ghiman.

În acest sens, Telekom Romania a pregătit un ghid cu informaţii utile destinate antreprenorilor.

”Când vorbim despre continuarea activităţii profesionale în afara biroului, consider că sunt trei aspecte importante de luat în calcul: soluţiile de conectivitate, păstrarea securităţii datelor şi instrumentele digitale care ne pot uşura munca. Astfel, angajaţii au nevoie de o conexiune securizată la internet în bandă largă, asigurând comunicarea cu sistemele companiei, printr-o conexiune de tip VPN. Astfel, veţi asigura minimul necesar pentru siguranţa datelor companiei. De asemenea este foarte important să utilizeze instrumente de colaborare, care să faciliteze colaborarea echipelor, cum ar fi soluţii pentru audio/videoconferinţă, aplicaţii pentru editarea/partajarea documentelor. Un alt aspect, subestimat de foarte multă lume, este reprezentat de importanţa accesoriilor şi echipamentelor utilizate. A lucra de acasă înseamnă mult mai multe apeluri video. Echipelor le place să se vadă când colaborează, astfel că vă veţi dori o cameră web bună şi căşti pentru o experienţă confortabilă şi de calitate”, a declarat Ovidiu Ghiman.

SONDAJ IRES: Jumătate dintre români nu au economii. 8 din 10 se așteaptă ca pandemia de COVID să îi afecteze financiar

84% dintre români se așteaptă ca pandemia de coronavirus să aibă un impact financiar asupra familiilor lor, iar 75% sunt îngrijorați pentru soarta lor și a celor apropiați în această perioadă, arată un sondaj IRES dat publicității luni. Procentul celor care cred că vor fi afectați din punct de vedere financiar este mai ridicat în rândul tinerilor, al celor care locuiesc în regiunea Moldova și al celor care se declară votanți USR-PLUS.

În cazul în care criza provocată de coronavirus se va prelungi, majoritatea românilor nu vor avea nicio rezervă de bani pe care să se bazeze în caz de nevoie. 

51% dintre cei care au răspuns la sondajul IRES au declarat că nu au deloc economii, iar 41% dintre cei care au ar putea supraviețui decent cu acei bani doar o lună sau două. 

28% au afirmat că ar putea rezista trei sau patru luni, 11%, cinci sau șase luni, 2% șapte-opt luni, 6%, până la un an, 7% până la 2 ani și 3%, mai mult, se arată în cercetarea realizată de institutul de sondare.

88% dintre cei chestionați cred că Guvernul ar trebui să ofere ajutoare populației în această perioadă, iar 31% cred că ar întruni condițiile pentru a primi ajutor guvernamental. 

Întrebați de câți bani ar avea nevoie pentru cheltuielile de strictă necesitate ale familiei, 54% dintre respondenți au spus că între 1.000 și 3.000 de lei, 17% sub 1.000 de lei, 10%, între 3.000 și 4.000 de lei, iar 11% peste 4.000 de lei.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională