Revista presei

15 ianuarie 2020

Winter Robotics Games 2020. Creatorii de roboți din România se reunesc la UVT

Echipa de robotică a Colegiului Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, le găzduiesc, sâmbătă, 18 ianuarie 2020, la UVT, pe cele 24 de echipe venite din 11 județe ale României, care participă la Winter Robotics Games, ca să își prezinte roboții.

Evenimentul face parte din seria concursurilor tip demo organizate la nivel național, în cadrul competiției BRD FIRST Tech Challenge România, organizată de Asociația Națiune prin Educație.

Scopul acestei competiții este de a aduce pasionații de robotică împreună, de a stabili legături de colaborare și, mai mult, de a facilita împărtășirea experiențelor, respectiv de a pregăti atmosfera programului FIRST.

SERVICII PUBLICE - Ministrul Muncii: Surplusul de forţă de muncă din Administraţie, de aproximativ 150.000 de angajați

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat că surplusul de forţă de muncă din Administraţie este de aproximativ 150.000 de angajaţi şi că reducerea personalului din minister se va face numai după o analiză riguroasă.

„Aici erau şi cifrele pe care le avem (150.000 de angajaţi n.r.). Nu este vorba dacă să fie înlocuiţi total, parţial, aşa fără nicio analiză.

Constatarea mea, la Ministerul Muncii cel puţin, şi sunt în plină evaluare în minister, urmând ca în foarte scurtă vreme să le finalizez şi pe cele de la Casele Naţionale de Pensii, cu ANOFM (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă n.r), AJOFM, Inspecţia Muncii, cu ITM-urile (Inspectoratele Teritoriale de Muncă n.r), respectiv ANPIS (Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială n.r), dar am avansat puţin cu situaţia de la Ministerul Muncii, impresia mea este că muncim mult, ne agităm mult şi nu avem eficienţă. (…)

 

Anul 2019, cele mai puține nașteri din ultimii 53 de ani, după ce recordul negativ precedent fusese atins în 2018

Anul 2019 este al doilea an consecutiv în care se înregistrează cel mai mic număr de copii născuți în România din ultimii 53 de ani, potrivit datelor INS şi a celor de la Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP) analizate de Edupedu.ro. Concret, numărul nou-născuților din întreg anul 2019 a fost de 178.130, mai mic cu peste 12 mii faţă de cel din anul 2018.

Datele statistice oficiale pentru luna decembrie 2019 vor apărea pe data de 10 februarie 2020, potrivit calendarului INS. Ca să putem avea o concluzie asupra întregului an, nu doar pentru primele 11 luni, am apelat la datele nașterilor raportate in Registrul National de Evidenta a Persoanelor, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Răspunsul a fost că în luna decembrie 2019 au fost înregistrate 4.908 naşteri, pentru care au fost eliberate certificate de naştere. Estimările arată că în întreg anul 2019 s-au născut circa 178.130 de copii, cu 12.040 de copii mai puțini ca în anul 2018.

PIAȚA MUNCII - Bruxelles vrea salariu minim unitar în statele membre. Ce va face România

Comisia Europeană începe în această săptămână dezbaterile pentru un salariu minim european, una dintre cele mai remarcabile propuneri ale noii sale agende sociale. Potrivit Adevărul, mecanismul, care vizează o remuneraţie minimă echivalentă cu 60% din salariul mediu naţional în toate ţările, face parte dintr-o serie de măsuri care va include şi crearea unei asigurări europene pentru şomaj. Obiectivul: sporirea convergenţei economice între partenerii UE, reducerea riscului de dumping salarial pe o piaţă a muncii fără frontiere şi salvarea unei părţi din cei 110 milioane de europeni în risc de sărăcie.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat cu Parlamentul European să lanseze o agendă socială şi de mediu ambiţioasă în mai puţin de 100 de zile. Von der Leyen se aşteaptă să înceapă discuţiile privind agenda socială în această săptămână, ceea ce este chiar mai probabil să provoace mari diviziuni şi confruntări între partenerii Uniunii. Preşedintele Comisiei a atribuit portofoliului pentru Ocuparea Forţei de Muncă socialistului luxemburghez Nicolas Schmit, un susţinător puternic al stabilirii atât a unui salariu minim, cât şi a unei asigurări de şomaj sau a unui mecanism de reasigurare. De asemenea, Schmit susţine introducerea unui venit minim care să garanteze condiţii de viaţă decente tuturor cetăţenilor vulnerabili. Echipa lui Schmit intenţionează să avanseze cât mai repede cu toate aceste propuneri.

 

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind dublarea alocaţiilor pentru copii

Administraţia prezidenţială a anunţat că şeful statului a semnat ”Decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (PL-x 124/13.03.2019)”.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că nu are de gând să refuze promulgarea legii care dublează alocaţiile pentru copii, precizând că aşteaptă soluţii de la Guvern, pentru că este vorba despre nişte sume care nu sunt prevăzute în buget.

Ministrul Muncii Violeta Alexandru afirmă că resursele financiare pentru dublarea alocaţiilor vor fi găsite la rectificarea bugetară.

”Să nu avem niciun dubiu cu privire la înţelegerea totală pe care o avem cu privire la necesitatea creştererii alocaţiilor. Avem datoria să găsim resurse în buget cu care să reuşi să acoperim aceste fonduri. În acest moment nu sunt pentru că legea a apărut după ce bugetul a fost promulgat  Cred că soluţia înţeleaptă este ca resursele să fie găsite de urgenţă la momentul rectificării bugetare. Din vară, în a doua parte a anului. E toată disponibilitatea ca legea să se aplice, însă nu se poate face peste noapte. Nu se pune problema să nu ne dorim creşterea alocaţiilor. Dorim să se întâmple, dar cel mai probabil se va putea aplica la rectificarea bugetară din iulie”, a declarat Violeta Alexandru pentru Adevărul.

ȘTIINȚE SOCIALE: Economia și fericirea - studiu realizat de un profesor britanic sub auspiciile Biroului Național de Cercetări Economice din Cambridge

Un studiu realizat de un profesor britanic sub auspiciile Biroului Național de Cercetări Economice din Cambridge a analizat ceea ce numește nefericire. Instituția nu este la primul studiu pe această temă. Sau mai bine spus a mai realizat analize pe tema fericirii.

Până la fericire să vedem care sunt concluziile analizei privind nefericirea. Studiul a fost realizat în 132 de țări, cu diverse grade de dezvoltare, și a avut ambiția de a măsura relația dintre starea de bine și vârstă.

Concluzia este că în fiecare țară există o curbă a fericirii care are o formă de U. Adică, există o alunecare în groapa literei U care este numită, în general, criza vârstei mijlocii.

Profesorul britanic s-a ambiționat să găsească mai exact vârsta la care apare momentul de nefericire și a ajuns la concluzia că este între 47,2 și 48,2 ani. Există diferențe de la țară la țară, dar ele nu sunt semnificative și, mai important, curba fericirii are aceeași formă în toate statele analizate.

Trebuie spus că studiul realizat de Biroul Național de Cercetări Economice din Cambridge a cerut respondenților să își autoevalueze starea de bine plecând de la o întrebare simplă și anume: „În general, cât de satisfăcut sunteți de viața dumneavoastră?” Iar răspunsurile acopereau variantele de la „foarte fericit” până la „foarte nefericit”.

Ce legătură au toate acestea cu economia? În ceea ce privește studiul, s-au luat în calcul și indicatori economici referitori la starea economiei, situația financiară a gospodăriei, situația locurilor de muncă în țară și calitatea serviciilor publice.

 

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională