Revista presei

15 octombrie 2019

Astăzi are loc Conferința asupra securității în Balcani, eveniment anual unic în zona de vest a țării, organizată de New Strategy Center și UVT

Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu asociația New Strategy Center, organizează a treia ediție a conferinței internaționale „Security challenges in the Balkans”, marți 15 octombrie.

Evenimentul va aduce la Timișoara invitați cu o vastă experiență profesională, pentru a dezbate provocările clasice și emergente de securitate din regiunea Balcanilor.

Temele incluse pe agenda evenimentului se referă la provocările la adresa securității și stabilității Balcanilor, care pot afecta și securitatea Europei în ansamblu, ediția din acest an beneficiind de prezența unor oficiali și experți militari de mare valoare.

Totodată, războiul informațional și fenomenul ,,fake news”, precum și modul în care  spațiul cibernetic este folosit în campaniile de dezinformare sunt subiecte care vor fi abordate la conferința de la Timișoara.

Provocările vechi și noi care pot afecta Balcanii și, implicit, și România vor fi vor fi analizate de experți din SUA, Marea Britanie, Serbia, Italia, Macedonia de Nord, Croația.

PREMIERĂ. Workshop în domeniul cryptomonedelor la UVT!

Universitatea de Vest din Timișoara va găzdui primul workshop dedicat tehnologiei care stă la baza cryptomonedelor organizat în regiunea de vest a țării, menit să îi ajute pe participanți să se familiarizeze cu tehnologia blockchain și să înțeleagă cheia inovativă din spatele dezvoltării acestora – tehnologia blockchain. Când va avea loc evenimentul și care vor fi temele abordate?

„BLOCKCHAIN WORKSHOP: INOVAȚIE ȘI APLICABILITATE ÎN MEDIUL BUSINESS” este conceput pentru a cunoaște noțiunile de bază și aplicabilitatea blockchainului ca tehnologie de ultimă generație în Industria 4.0 asupra domeniilor business.

Workshopul se va desfășura în data de 5 noiembrie, în intervalul orar 14.00-17.00, iar temele abordate vor fi următoarele:

  • Introducere în Blockchain
  • Blockchain know-how-e-governance
  • Blockchain Security în Business
  • Blockchain în Educație
  • Cryptotehnologii
  • Eficientizare și inovare cu ajutorul blockchain
  • Blockchain și AI, IoT

Premiul Nobel pentru Economie 2019 a fost atribuit lui Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer, pentru cercetările lor cu contribuții în lupta împotriva sărăciei

Premiul Băncii Suediei în ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel – cunoscut ca Premiul Nobel al Economiei – le-a fost atribuit astăzi lui Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer, pentru lucrările lor cu privire la sărăcie şi dezvoltare, relatează AFP, preluat de News.ro.

Abhijit Banerjee (58 de ani) și Esther Duflo (47 de ani) lucrează în cadrul Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, SUA, iar Michael Kremer (55 de ani) – la Harvard University, Cambridge, SUA.

Cercetările realizate de laureații din acest an au îmbunătățit considerabil capacitatea de a lupta împotriva sărăciei la nivel global. În doar două decenii, noua lor abordare bazată pe experiment a transformat economia dezvoltării, care acum este un domeniu de cercetare înfloritor“, a anunțat Academia Suedeză.

Abhijit Banerjee s-a născut în 1961 în Mumbai, India, și-a obținut doctoratul în 1988 la Harvard University, Cambridge, SUA și este Ford Foundation International Professor of Economics la MIT.

Esther Duflo s-a născut în 1972 la Paris, Franța, a obținut doctoratul în 1999 la Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, SUA, unde este profesoară în prezent.

Michael Kremer s-a născut în 1964, a obținut doctoratul în 1992 la Harvard University, Cambridge, SUA, unde este profesor în prezent.

 

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București protestează față de proiectul Ministerului Educației de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București protestează față de proiectul Ministerului Educației și al ARACIS de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii. Indicatorii de performanță științifică lipsesc cu desăvârșire, spun cele două universități, care cataloghează propunerea Ministerului drept “incredibilă”.

Apare riscul “de a genera în România ierarhizări ale programelor academice influențate politic și/sau de mentalități izolaționiste“, acuză Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și Universitatea din București (UB).

“Noi înțelegem nevoia universităților locale/regionale de a face un rezultat bun în aceste demersuri de clasificare/ierarhizare, dar este nepermis ca pentru a obține acest lucru să pervertim metodologia”, spun UBB și UB, în comunicatul remis Edupedu.ro.Universitățile conduse de Ioan Aurel Pop și Mircea Dumitru solicită “noului guvern și noului ministru retragerea imediată a acestui proiect din consultarea publică și din circuitul de legiferare și numirea unei echipe internaționale” care să propună o nouă metodologie.

ANTREPRENORIAT: Ramona, tânăra arhitectă care a reinventat paharul de vin: „Ideea mi-a venit într-o seară, într-un parc din Amsterdam”

O zi cu prietenii în parc poate fi și mai frumoasă cu un pahar de vin bun. Și, dacă nu îți place să bei din pahare de plastic sau direct din sticlă și preferi să bei cu stil, un pahar de sticlă care se poate fixa în pământ este tot ce ai nevoie. Așa a luat naștere „Pointer”, un business care i-a adus anul trecut Ramonei Enache, o arhitectă care studiază în Amsterdam, 20.000 de euro.

„Pointer” este un pahar revoluționar, compus dintr-un pahar de vin căruia i-a fost îndepărtată talpa și i-a fost înlocuită cu un vârf metalic. Fie că vă aflați în parc sau pe o plajă, paharul cu vin va rămâne perfect stabil și nu veți mai pierde licoarea preferată în iarbă sau nisip.

„Ideea a pornit într-o seară, în 2014, într-unul din parcurile din Amsterdam, unde lumea obișnuiește să își aducă paharele de sticlă la picnic. Am preluat și eu obiceiul, dar a devenit frustrant pentru că paharele se spărgeau sau se vărsau. În virtutea momentului sau a vinului s-a născut această idee, mai mult din glumă: Cum ar fi să existe un pahar de vin care poate sta fix în pământ?”, își amintește Ramona Enache, 26 de ani, absolventă a Universității de Arhitectură „Ion Mincu” în București. În urmă cu trei ani s-a mutat în Amsterdam unde face un Master.  

A doua zi a verificat pe Internet dacă cineva s-a mai gândit la această idee și nu părea să mai existe ceva special pentru picnic. Apoi a început să se gândească cum ar putea să îl construiască singură. Deformare profesională: „Hai să facem o machetă”. A spart câteva pahare, le-a tăiat tălpile în lovire și a atașat tot felul de piese metalice pe care le-a găsit la magazine de construcții, printre care și un cui de cort. Actualul design combină un pahar de vin cu un vârf de metal robust, care poate fi fixat cu ușurință în orice fel de sol.

 

Şcoala în România secolului XXI: Pedeapsă umilitoare pentru un copil rom supraponderal de şapte ani

Discriminarea este ruptă din şcoală. Şcoala românească musteşte de rasism, iar victime sunt copiii cei mai vulnerabili, care sunt umiliţi public şi abuzaţi emoţional. Abuzatorii, învăţători sau profesori plini de prejudecăţi, sunt acoperiţi de directori.

Dublă discriminare la o şcoală din judeţul Iaşi. Un copil de şapte ani a fost pedepsit de învăţătoare, pentru că este rom şi supraponderal fiind pus să stea în genunchi şi cu mâinile în sus, deşi micuţul are probleme cu inima. Povestea a fost făcută publică de o profesoară, Elena Motaş, fost inspector şcolar. Rasismul sistemic este, din păcate, o realitate a şcolii româneşti, o zic atât profesorii, sociologii, cât şi elevii.  „Directorul de la şcoala din Zece Prăjini a decis să angajeze o <<învăţătoare>>, fosta vânzătoare la un market, fără experienţă şi fără testare. A considerat foarte educativ să pună un copil rom din clasa a II-a să stea în genunchi, cu mâinile sus… drept pedeapsă. Copilul suferea de obezitate şi insuficienţă cardiacă. Să umileşti un copil de şapte ani în faţa propriului copil, mi se pare o lecţie de rasism şi un abuz emoţional fără precedent. (…) Directorul a încercat să muşamalizeze incidentul şi a sfătuit-o pe vânzătoare să demisioneze, insistând ca mama elevului să nu facă sesizare”, a scris pe Facebook, Elena Motaş. 

Baronii alungă studenții din județe

În nouă județe din România, numărul studenților care au obținut o diplomă la o facultate de stat, pe parcursul unui an universitar, este de sub 100.

Unele din aceste județe au fost transformate în feude de lideri PSD, precum Marian Oprișan sau Ionel Arsene.

Monitorul Comisiei Europene arată că ponderea absolvenților de studii superioare este de 24,6% în România, respectiv de 40,7% în UE.

Un alt document intitulat „Raport privind starea învățământului superior“, elaborat de Ministerul Educației, confirmă scăderea numărului de studenți.

În anul universitar 2011-2012, au fost înscriși în învățământul superior de licență un număr de 539 de mii de elevi. Anul următor, numărul studenților ajunsese la 464 mii, ca să se prăbușească, peste încă un an, la 433 de mii.

Fricile pe care le învățăm la școală

Străbunica mea a fost o femeie pe care sărăcia, pierderea mamei la o vârstă fragedă și contextul istoric au făcut-o să termine doar două clase. Era însă o cititoare înfocată și și-a susținut fiicele, nepoatele și strănepoatele să fie exemplare la școală și să termine toate facultăți. Mi-o amintesc cum o punea pe verișoara mea, elevă la Tonitza, să citească cu voce tare lecțiile de istoria artei. Mi-o amintesc cum mă asculta la istorie și mă învăța să povestesc rar și tare, să se simtă că știu ce spun. Când i-am mărturisit cât de frică îmi este de profesoara mea de matematică din școala generală, mi-a spus să mi-o imaginez dezbrăcată sau pe veceu. „Toți suntem oameni”, îmi spunea. Îmi era foarte greu să-mi imaginez că profei mele i-ar putea fi teamă de ceva. M-ar fi ajutat să știu că poate o sperie că plâng de frică și țipă la mine pentru că nu știe cum să reacționeze.

Toamna aceasta lansăm o rubrică despre fricile din școală pe care le avem în comun indiferent de care parte a catedrei ne poziționăm. Suntem elevi care s-au temut sau se tem. Suntem părinți speriați de școală sau speriați de copiii noștri care sunt sau nu sunt ca noi. Suntem învățători și profesori cu propriile frici: de ridicol, de presiune, de părinți, de conducere, de sistem. Suntem artiști care au dus fricile de școală în muzica, filmele și ilustrațiile pe care le creăm.

Credem că povestind împreună despre toate aceste temeri avem puterea de a le înțelege, de a ne simți mai puțin singuri și de a le mai lua din puterea pe care o au asupra noastră.

O dată la câteva săptămâni vom publica o colecție de povești scurte ilustrate de Daia-Diana Grigore.

Dacă vrei să ni te alături, scrie-ne despre fricile tale la redactie@scoala9.ro sau trimite-ne o povestire de 250 de cuvinte despre o întâmplare anume care ți-a stârnit o teamă de elev, părinte sau profesor.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională