Revista presei

15 septembrie 2020

Cum va arăta noul an universitar? Rectorii Universității Babeș-Bolyai, Universității București și Universității de Vest, la interviurile HotNews LIVE, marți, de la ora 16.00

Cum va arăta noul an universitar care va începe în 1 octombrie și ce fac studenții din alte orașe – mai caută chirie sau rămân acasă, la părinți, ca să învețe online? Sunt câteva dintre întrebările la care vom răspunde la interviurile HotNews.ro live, marți, de la ora 16.00. Invitați: rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, rectorul Universității București, Marian Preda, și rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea.
 
  • Cititorii HotNews.ro le pot pune întrebări invitaților folosind sistemul de comentarii de la finalul articolului. Comentariile vor fi moderate, iar cele conținând injurii sau atacuri la persoană nu vor fi aprobate.
Interviul va fi transmis pe conturile de Facebook și YouTube ale HotNews.ro.
 

Prima zi de școală în pandemie / Tot ce trebuie să știi despre noul an școlar

​Noul an școlar începe astăzi în condiții cu totul speciale, pentru aproximativ 2,8 milioane de preșcolari și elevi, din cauza pandemiei de COVID-19. În jur de 100.000 de copii din peste 260 de unități de învățământ vor începe școala în scenariul roșu, adică exclusiv online, în timp ce în aproape 5.000 de școli copiii vor face cursuri online și la școală, prin rotație. Începând cu clasele primare, este obligatorie purtarea măștii, regula fiind valabilă și pentru cadrele didactice.

Potrivit anunțului făcut duminică seară de ministrul Educației, Monica Anisie, situația este următoarea:
  • 12.423 de școli se deschid în scenariul verde
  • 4.915 școli în scenariul galben
  • 262 de unităţi în scenariul roşu
Monica Anisie a precizat că circa 100.000 de elevi vor învăţa în scenariul roşu, adică exclusiv online. Guvernul nu a reușit să finalizeze achiziția celor 250.000 de tablete promise elevilor, însă Monica Anisie a susținut duminică seară că 87,7% dintre copii au tablete şi laptori, unele fiind ale lor, iar în alte cazuri primite de la autorităţile locale sau de la inspectoratele judeţene.

 

În 11 judeţe din România nicio unitate de învăţământ nu se află în scenariul roşu. Este vorba despre Harghita, Caraş-Severin, Hunedoara, Ialomiţa, Bihor, Vâlcea, Tulcea, Botoşani, Bistriţa-Năsăud, Covasna şi Vaslui. În aceste judeţe, școala începe în scenariul verde sau galben.

S-a semnat Acordul de Parteneriat între Alianța Timișoara Universitară (ATU) și Primăria Municipiului Timișoara

Luni, 14 septembrie 2020, a fost semnat, în sala de consiliu a Primăriei Municipiului Timișoara, Acordul de Parteneriat între Alianța Timișoara Universitară (ATU) și Primăria Municipiului Timișoara.

Scopul parteneriatului constă în prioritizarea dezvoltării armonioase a Timișoarei prin prisma calității vieții studențești, susținerea promovării internaționale a ofertei educaționale a membrilor ATU, dezvoltarea proiectelor culturale și a celor care implică tinerii în activități socio-culturale, pentru ca Timișoara să devină un pol universitar de referință pentru Europa Centrală și de Est.

Acordul de parteneriat va fi dezvoltat în următoarele domenii: domeniul internaționalizării, al dezvoltării urbane, al educației și tineretului, al vieții studențești prin creșterea gradului de securitate și siguranță în Campusul Studențesc, prin continuarea programului privind acordarea de facilități pe mijloacele de transport în comun, prin asigurarea de locuri de practică/internship de calitate pentru studenții care urmează un program de studii specific activității autorităților publice locale/serviciilor publice gestionate etc. La întâlnire au participat și au semnat Acordul de Parteneriat: dl. Nicolae  Robu- Primarul Municipiului Timișoara, dl. Octavian Crețu- Rectorul Universității de Medicină și Farmacie Timișoara și Președintele Alianței Timișoara Universitară, dl. Marilen Pirtea- Rectorul Universității de Vest Timișoara, dl. Florin Drăgan- Rectorul Universității Politehnica Timișoara, dl. Cosmin Alin Popescu- Rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara.

8 cărți despre școală

Astăzi se deschid școlile într-o atmosferă de neliniște și îngrijorare. Am căutat în literatura română câteva cărți care să vorbească despre școala din alte timpuri, nu neapărat mai fericite.

Majoritatea sunt titluri contemporane, iar multe dintre ele nu sunt explicit despre școală, însă intră în clase și printre elevi cu îndeajuns de multă atenție încât să-și fi căpătat un loc pe listă.

Singura excepție necontemporană de pe această listă este romanul lui Mihail Drumeș. Elevul Dima dintr-a șaptea a fost publicat în 1945, devenind rapid best-seller (ca toate cărțile autorului). Prima ediție din postcomunism a apărut în 1968. Destul de târziu, ceea ce se explică și prin caracterul destul de explicit – mă rog, nu vă gândiți la mare lucru – al câtorva scene erotice. Altfel n-avea ce să-i supere pe comuniști. Este o carte de aventuri în care câțiva elevi de liceu („dintr-a șaptea” se referă de fapt la clasa a unsprezecea) trăiesc primele amoruri, descoperă socialismul utopic, plănuiesc să plece în căutarea comorii unui pirat și, nu în ultimul rând, se împotrivesc sistemului.  O alternativă mai obraznică la Cișmigiu & Comp. de Grigore Băjenaru. 

Prima ediție a apărut în 2000. Romanul urmărește o săptămână din viața lui Tinuț, elev la un liceu din București, mai precis ultimele zile din clasa a noua și primele zile din vacanța de vară. Plasată în 1978, acțiunea are loc în momentul în care perioada consumeristă a comunismului românesc se încheie, făcând loc austerității din anii ʼ80. Deși romanul semnalează în trecere raritatea unor produse (de pildă a sticlelor de Pepsi fabricate în România sub franciză, care se găsesc doar în mod excepțional la cofetăria din cartier), romanul polemizează discret cu romanele despre comunism centrate pe privațiuni. Ce-i drept, Tinuț provine dintr-o familie de doctori, privilegiată în raport cu familiile ai sărace ale prietenilor săi, însă cartea oferă un adevărat festin al bunurilor de consum. Se fumează Kent și Marlboro, se consumă whisky Johnny Walker, se ascultă ultimele noutăți din muzica occidentală. Prin astfel de detalii, dar și prin altele, se poate spune că Verdeș a urmărit o replică polemică la Cireșarii, cu liceenii săi preocupați de morala comunistă și de aventuri pilduitoare. Dincolo de câteva detalii de epocă, romanul ar putea fi plasat foarte bine în anii ʼ90. Vocea narativă a lui Tinuț este foarte colocvială și inventivă, bogată în adresări ca „nene”, în exclamații ca „OAAAH” și în elipse ale narațiunii marcate șmecherește prin „etîcî, etîcî”. De asemenea, englezismele sunt abundente. La momentul publicării, Mircea Cărtărescu a descris cartea drept „cea mai adevărată, mai vie, mai înveselitoare și mai nostalgică proză românească pe care am citit-o eu de zece ani încoace [din 1990]”.

ECONOMIE - Economia României a scăzut cu 12,3% în al doilea trimestru, din cauza pandemiei

Economia țării a înregistrat în trimestrul al 2-lea o scădere profundă, cu 12,3% mai accentuată decât în primul trimestru din 2020 și cu 10,5% mai gravă decât în aceeați perioadă a anului 2019, din cauza pandemiei, susțin specialiștii Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Proiectul cu tema ”Covid-19: Romanian Economic Impact Monitor”, a fost realizat de specialiști ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai”.

Acesta analizează efectele pe care le-au avut asupra economiei autohtone primele 200 de zile de la apariția primului caz de infectare cu noul coronavirus declarat în România.

Printre principalele concluzii formulate de echipa de cercetare se numără cele ce arată că în primele 200 de zile ale pandemiei au fost făcute 2,04 milioane de teste și au fost confirmate 103.495 cazuri de coronavirus, 43.025 de persoane fiind vindecate, în timp ce 4.163 au decedat, numărul cazurilor active în data de 13 septembrie fiind de 56.307.

”În ceea ce privește evoluția economiei în general, efectele economice ale pandemiei au început să fie resimțite încă din primul trimestru al anului, acestea fiind intensificate în trimestrul al doilea. Astfel, economia românească a înregistrat scăderi profunde în cel de-al doilea trimestru, acestea fiind cu 12,3% mai accentuate decât în primul trimestru și cu 10,5% mai accentuate decât în perioada similar a anului 2019”, arată cercetările universitare.

Studiul realizat de UBB mai relevă că pandemia a afectat, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate ramurile principale ale economiei, cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică indicând faptul că sectorul industriei a suferit cel mai mult, urmat de domeniul serviciilor private.

Scăderile cele mai importante au fost înregistrate în industria ospitalității și a turismului, respectiv în cazul serviciilor de artă, cultură și divertisment.

Tot în contextul pandemiei, rata șomajului a crescut de la 3,7% în luna ianuarie până la 5,4% în luna iulie, creșterea șomajului fiind limitată de programele de sprijinire a ocupării.

Povestea primului român care a predat economie la Harvard şi a fost consultant pentru Guvernul Japoniei

Andrei Hagiu este primul român care a predat economie la celebra universitate Harvard din SUA. Avea doar 28 de ani când a început profesoratul, însă studenţia în Franţa şi Statele Unite l-a ajutat să adopte metode de predare prin care şi-a atras rapid respectul şi simpatia cursanţilor.
Andrei Hagiu a ajuns la un liceu de elită din Franţa, deşi nu ştia aproape deloc limba franceză. A fost însă un tânăr ambiţios şi muncitor, dovadă faptul că a absolvit Bacalaureatul cu a treia cea mai mare medie din ţară. E drept, a avut noroc şi de profesori care l-au inspirat şi l-au ajutat să-şi dea seama ce-l pasionează cu adevărat şi cum îşi poate exploata aptitudinile. Aşa se face că a ales economia. Impulsio-nat de fantezia de a trăi în Statele Unite, a decis să-şi definitiveze studiile cu un program de doctorat la Princeton.   Ulterior, a primit un post de profesor asistent la Harvard, însă amintirea acelor ani este dulce-amăruie. Nu a zis pas nici când s-a ivit şansa de a deveni consilier pe probleme economice la Ministerul de Economie, Comerţ şi Industrie din Japonia. Astăzi, spune că, deşi a fost o experienţă interesantă, nu ar mai accepta o asemenea funcţie. În prezent, este profesor titular la Boston University Questrom School of Business, iar restul timpului îl investeşte în cercetare şi consultanţă. 

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională