Revista presei

16 decembrie 2019

30 de ani de la Revoluția din 1989. Programul evenimentelor comemorative. La UVT, Adunarea Festivă are loc în 19 decembrie

Este o iarnă importantă pentru Timișoara, primul oraș liber de comunism din România, care marchează în această lună 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989. Programul primăriei este încărcat, ca în fiecare an, iar majoritatea evenimentelor sunt puse la cale de asociațiile de revoluționari din oraș.

Reprezentanții primăriei spun că finanțează o serie de evenimente pentru împlinirea a 30 de ani de la declanșarea revoluției și de la momentul în care Timișoara a devenit primul oraș liber de comunism.

La UVT, în 19 decembrie

Va avea loc Adunarea Festivă pentru celebrarea a 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 şi lansarea volumului „Proclamaţia de la Timişoara – în contextul Revoluţiei Române din Decembrie 1989” – Universitatea de Vest.

In 16 Decembrie 1989, timisorenii si-au invins cu adevarat teama, au iesit pe strazi, au oprit tramvaiele in centru si au pornit spre Judeteana de partid inlaturand in cale toate simbolurile comuniste

Se implinesc astazi 30 de ani de la cel mai important moment de cotitura din istoria recenta a unei natii care a ales sa traiasca liber, de la acea seara de 15 decembrie cand, la Timisoara, incoltea in sufletele unor oameni gandul ca s-ar putea descatusa din comunism. Se adunasera cu zecile pentru a impiedica evacuarea pastorului Laszlo Tokes si au inrosit fitilul ce avea peste o zi sa aprinda flacara Revolutiei Romane.

Timisorenii vazusera cum dictaturile Europei de Est cadeau una cate una si au inteles ca statea in puterea lor sa schimbe si ei lucrurile.

In seara zilei de 15 decembrie, Tokes urma sa fie mutat, asa ca prelatul le ceruse la slujba de duminica enoriasilor sa vina martori la momentul scoaterii sale din locuinta.

In ziua de 15 decembrie 1989, cativa credinciosi si un numar mic de cetateni ai orasului au vegheat in fata bisericii reformate din Piata Maria. In acea seara, lucratori ai Securitatii, in civil, au pazit casa pastorului si nimeni nu intra si nu iesea fara sa dea socoteala.

In 16 Decembrie 1989, timisorenii si-au invins cu adevarat teama, au iesit pe strazi, au oprit tramvaiele in centru si au pornit spre Judeteana de partid inlaturand in cale toate simbolurile comuniste. O multime de oameni aveau sa fie ridicati de militie si aruncati dupa gratii, insa un apel la solidaritate transmis din gura in gura avea sa dezlantuie  Revolutia Romana.

 

30 - Expoziția „Momente și chipuri ale Revoluției”, organizată de UVT și Ministerul Culturii

La 30 de ani de la Revoluția din 1989, momentele esențiale ale istoriei noastre recente sunt surprinse în cadrul unei expoziții intitulată „30”. Aceasta reunește pe aceleași simeze patru proiecte având ca subiect ultimele zile ale Epocii de aur și oamenii care au construit istoria acelor vremuri.

Vernisajul are loc luni, în 16 decembrie 2019, începând cu ora 18.00, în clădirea fostei Comenduiri a Ganizoanei Timișoara (Piața Libertății, nr. 5)

Un prim demers fotografic prezentat în cadrul proiectului „30” este dedicat în exclusivitate Timișoarei și zilelor în care orașul și oamenii săi au avut curajul să lupte singuri împotriva regimului totalitar. Instantanee fotografice, dar și imagini filmate în acele zile tulburi, ajung (unele dintre ele în premieră) în fața privitorilor, semnate fiind de Constantin Duma, Cătălin Regea, Ioan Radu, Mircea Radu și Valentin Șuta.

Evenimentul este organizat de Ministerul Culturii – prin Direcția Județeană pentru Cultură Timiș – și Universitatea de Vest din Timișoara, cu sprijinul Goethe Institut București și al Centrului Cultural German Timișoara.

Expoziția poate fi vizitată până în 30 ianuarie 2020, zilnic, de marți până duminică, între orele 14.00 – 19.00, cu excepția intervalurilor 24 – 26 decembrie și 30 decembrie 2019 – 7 ianuarie 2020, când aceasta este închisă publicului.

Intrarea este liberă.

După 30 de ani. Festivalul Internațional de Poezie Ion Monoran, la prima ediție

30 de ani de la Revoluția din 1989. 30 de ani de când poetul Ion Monoran a oprit tramvaiele în Piața Maria. Imaginea revoluţionarului s-a răsfrânt asupra poetului. Și invers. Povestea e încă vie și, acum, face un pas altfel. E prima ediție a Festivalului Internațional de Poezie Ion Monoran.

Istoria spune sec că, în decembrie 1989, gestul care a transformat protestul în liniște în Revoluție a venit de la poetul Ion Monoran, care a oprit tramvaiele în Piața Maria.

30 de ani mai târziu, Revoluția se poticnește încă între speranță, neliniști, spaime și taină. E, s-ar putea spune, o revoluție a scârțâitului roților de tramvai, ruginite de un timp trecut prea repede și împotriva noastră. Dar Revoluția continuă și altfel. Festivalul Internațional de Poezie Ion Monoran, organizat de Asociația Memoria Culturii, se va desfășura în perioada 14-16 decembrie.

Marșul Eroilor, cu candele aprinse, la 30 de ani de la Revoluția din Timișoara: „Cine uită e complice!”

Marșul Eroilor va începe în 16 decembrie, de la ora 18:30, din Piața Maria.

 

„Cu candele aprinse și respect pentru Eroii Revoluției în suflet plecăm din Piața Sfânta Maria înspre Catedrala Mitropolitană, ulterior ne manifestăm omagiul la Memorialul Revoluției, iar într-un final aprindem o lumânare în memoria celor care și-au dat viața pentru libertatea noastră la Cimitirul Eroilor. Cine uită e complice!”, transmit organizatorii acestui eveniment.

Marșul Eroilor este organizat de Druckeria, Peluza Sud Timişoara, Politehnica Timișoara și Druckeria 360.

În timpul Revoluției din 1989, la Timișoara au fost ucise 93 de persoane, iar 373 au fost rănite. Dintre acestea, 20 de persoane au murit după 22 decembrie 1989.

La 30 de ani de la căderea regimului comunist - dicționar al termenilor din învățământ cu care au crescut elevii înainte de Revoluție

Pentru cei care l-au trăit, dicționarul care urmează va fi o rememorare a drumului pe care l-au parcurs ca elevi în perioada comunistă, de la uniforma de Șoim al Patriei la cea de membru în Uniunea Tineretului Comunist, cu decorațiile, activitățile și defilările aferente.

Dacă, la fel ca mine, te-ai născut după 1989, e probabil ca termenii pe care i-am ales în dicționar să-ți fie necunoscuți – eu n-auzisem de terom sau trese – sau să fi auzit vag de ei de la părinți. Pentru că în timp ce în ziua de azi vorbim despre asociații de elevi alese democratic, echipe de debate sau de robotică, în perioada comunistă existau organizații de elevi menite să disciplineze și să uniformizeze, iar de creativitate sau dezbatere nici nu putea fi vorba.

Dacă vrei să-ți faci o idee despre care erau obiectivele sistemului de educație în regimul comunist, e suficient să citești definiția învățământului în Legea Educației din 1978: „factor principal de cultură și civilizație, de educare a omului nou – asigură înfăptuirea politicii partidului și statului privind pregătirea cadrelor pentru toate domeniile activității economice și sociale pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, ale cunoașterii umane, formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a tineretului, creșterea unor generații temeinic pregătite pentru muncă și viață, devotate patriei, partidului și poporului, cauzei socialismului și comunismului”.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională