Revista presei

17 noiembrie 2020

Premiată la UVT, Maia Sandu devine președintele Republicii Moldova, susținută și de diaspora moldoveană din Timișoara

  • ziuadevest.ro

Comunitatea academică și studențească din Universitatea de Vest din Timişoara își exprimă bucuria față de rezultatul excepțional înregistrat de doamna Maia Sandu la alegerile pentru președinția Republicii Moldova, desfășurate în cursul zilei de ieri.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, salută această victorie democratică și pro-europeană:

„Doamna Maia Sandu este o prietenă a Timișoarei și a României și este, cu certitudine, cel mai apropiat aliat pe care îl avem.

Doamna Maia Sandu a vizitat acum un an UVT, când am avut prilejul de a-i omagia personalitatea, prin conferirea Diplomei și Medaliei de Aur a Senatului UVT, într-o ceremonie emoționantă, în care Prim-ministrul de atunci al Republicii Moldova marca deschiderea unui parteneriat de bun augur cu Timișoara și UVT.

În vizita sa de acum un an, doamna Maia Sandu a avut întâlniri cu sute de studenți din Republica Moldova, aflați la studii în Timișoara, cu care a purtat un dialog prietenesc, civic și pro-european, și care, iată, au votat ieri masiv cu candidata Maia Sandu. Alte întâlniri importante la care doamna Maia Sandu a participat, în vizita de acum un an, au consemnat și interesul mediului de afaceri și a celui intelectual Timișorean pentru importanta vizită a Primului-ministru al Republicii Moldova.

Aprecierile cu care a fost întâmpinată doamna Maia Sandu, acum un an, la UVT și în comunitatea timișoreană, au fost confirmate și prin rezultatul excepțional al votului de ieri, când o proporție covârșitoare, de 99% din voturile diasporei moldovene locale, exprimate în secția de vot din Timișoara, s-au îndreptat pentru candidata Maia Sandu.

Sunt convins că această victorie categorică a viziunii pro-europene și a corectitudinii politice va apropia și mai mult Republica Moldova de România, Banat și Timișoara și va lansa o perspectivă excelentă pentru relațiile academice dintre UVT și mediul universitar din Chișinău.”

Universitatea de Vest din Timișoara a premiat cele mai bune zece exemple de bune practici la clasă

  • cronicaromana.net

Universitatea de Vest din Timişoara, prin Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Timiș, prin Colegiul Național Bănățean Timişoara, alături de Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” Timișoara și Colegiul Economic F. S. Nitti Timișoara, a organizat cea de a treia ediție a Conferinței „Cultura și educația azi”, joi, 12 noiembrie 2020. Conferința a fost cofinanțată de Consiliul Județean Timiș, prin Agenda Culturală 2020.

Conferința a reunit aproximativ 300 de participanți, care au participat la lucrările organizate online de Universitatea de Vest din Timişoara. Astfel, s-au reunit într-un spațiu comun teoreticieni, practicieni și studenți din domeniul formării cadrelor didactice, în scopul identificării unor soluții pentru îmbunătățirea, consolidarea și implementarea bunelor practici în formarea cadrelor didactice.

În deschiderea conferinței au luat cuvântul Președintele Consiliului Județean Timiș, Alin NICA, Prorectorul Universității de Vest din Timișoara, Conf. univ. dr. Mădălin Octavian Bunoiu, Inspectorul școlar general al IȘJ Timiș, Prof. Marin Popescu, Directorul DPPD – UVT, Conf. univ. dr. habil. Marian D. Ilie, Directorului DRMP, Lector univ. dr. Romanița Jumanca, Președintele OSUT Adrian Breha. În partea a doua a conferinței au fost prezentate șapte comunicări în plen, având ca tematică predarea online, iar în partea a treia, în cele cinci workshopuri tematice, au fost prezentate exemple de bune practici la clasă cu secvențe filmate din timpul activităților tematice. Detalii despre conferință se pot găsi la adresa https://carieradidactica.dppd.uvt.ro/.

Au fost acordate premiile și au fost felicitați câștigătorii, moment în care Inspectorul școlar general al IȘJ Timiș, Prof. Marin Popescu a adresat invitații precise la colaborare premianților, în vederea organizării unor serii de webinarii pentru diseminarea bunelor practici în predarea online. Totodată, Directorul DPPD – UVT, Conf. univ. dr. habil. Marian D. Ilie a reiterat deschiderea UVT pentru colaborarea permanentă cu mediul preuniversitar, subliniind că aceste demersuri de colaborare între UVT și învățământul preuniversitar sunt prioritare în strategia managerială a Rectorului UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

Coronavirus: Cele 7 categorii de simptome

  • dw.com/ro

Răguşeală, dureri de cap şi uşor guturai? Imediat îţi pui întrebarea dacă nu este totuşi ceva mai grav. Care erau simptomele pentru Covid?

Întrebări pe are nu ni le-am fi pus cu un an în urmă şi nu ne-am fi făcut griji pentru ceea ce părea doar o răceală. Astăzi însă, în toamna anului 2020, un strănut poate declanşa un adevărat carusel de întrebări: „Unde am fost în ultimele zile? Cu cine m-am întâlnit? Pe ce am pus mâna? Mai am gust, dar miros? Mai pot respira normal?…”

Şi nu suntem puţini cei cărora astfel de chestiuni ne dau bătăi de cap. Cercetătorii şi medicii caută şi ei răspuns la întrebări, încercând să definească multitudinea de simptome ale COVID-19. 

Cercetători de la Clinica Universitară din Viena au reuşit să împartă simptomele în 7 categorii, rezultatele studiului lor fiind publicat în revista de specialitate Allergy. Scopul principal al studiului a fost acela de a afla ce înseamnă o bună imunitate în urma unei infectări cu SARS-CoV-2 şi în funcţie de ce parametri se măsoară aceasta. 

La studiul realizat de imunologul Winfried Pickl şi alergologul Rudolf Valenta au participat 109 de reconvalescenţi, aşadar persoane care au suferit de COVID-19, dar care sunt pe cale de recuperare, şi 98 de persoane sănătoase. 

Diferitele categorii de simptome

În urma examinării probelor de sânge ale probanţilor, au putut fi identificate 7 categorii de simptome:

1. Simptome gripale (febră, frisoane, oboseală şi tuse)

2. Simptome de guturai (guturai, strănut, gât uscat, nas înfundat)

3. Dureri musculare şi de articulaţii

4.  Inflamaţii la nivelul ochilor şi mucoasei

5. Afecţiuni pulmonare (pneumonie sau dificultăţi la respiraţie)

6. Afecţiuni gastro-intestinale

7. Pierderea simţului mirosului şi a gustului şi alte simptome

Finanțarea de 80 de miliarde de euro intră în vigoare peste două luni. Cum transformăm această oportunitate într-o poveste de succes?

  • contributors.ro

România va primi fonduri europene în valoare totală de 80 de miliarde de euro în următorii ani prin Planul de Redresare „NextGeneration EU” și din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Dar pentru a transforma această oportunitate într-o poveste de succes trebuie mai întâi să ne asigurăm că acești bani vor veni în condiții favorabile pentru România și că vor finanța domeniile prioritare pentru țara noastră.

Un buget care să îndeplinească așteptările oamenilor

Oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să ofere soluții la problemele lor. Vedem acest lucru în mod deosebit în perioadele de criză. Românii și cetățenii tuturor celor 27 de state membre au așteptat în timpul crizei economice și financiare din urmă cu 10 ani ca Uniunea Europeană să vină cu soluții. La fel s-a întâmplat și în cazul crizei migrației din urmă cu 5 ani. Așa se întâmplă și acum, în timpul pandemiei de COVID-19.

Cu cât oamenii au așteptări mai mari de la Uniunea Europeană, cu atât Uniunea Europeană trebuie să aibă mai multe competențe și mai multe resurse pentru a îndeplini aceste așteptări. Iar principalul instrument pe care Uniunea îl are la dispoziție pentru a oferi soluții la problemele oamenilor este bugetul european.

Tocmai de aceea, liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord istoric în luna iulie pentru a trece împreună peste această criză. Am căzut de acord asupra unui Buget Multianual 2021 – 2027 al Uniunii Europene robust și ambițios de aproape 1.100 de miliarde de euro. În plus, am agreat la nivel european să adoptăm un Plan de Redresare istoric, „NextGeneration EU”, în valoare de 750 de miliarde de euro pe care să îl aplicăm în următorii 4 ani, începând tot din 2021.

Acum lucrăm în Parlamentul European pentru a ne asigura că atât Bugetul Multianual, cât și Planul de Redresare finanțează prioritățile reale ale Europei, că țin cont de specificul fiecărei țări și al fiecărei regiuni, că banii vor fi atrași fără întârziere și că vor genera plusvaloare. Un acord fără precedent necesită o muncă legislativă fără precedent.

 

Școala față în față, în pandemie. Elevă din Germania: Profesorii mei se tem mai mult de închiderea școlilor, decât de coronavirus

  • edupedu.ro

Germania este una dintre țările europene care insistă ca școlile să rămână deschise în pofida deciziei de a aplica restricții severe, cu scopul de a combate creșterea masivă a numărului de cazuri Covid-19 din ultima perioadă. Situația este, însă, tot mai dificilă. Drept urmare, și acolo apar temeri că școlile s-ar putea închide extins, nu doar punctual, acolo unde apar multe cazuri. În Kehl, oraș situat la granița cu Franța, “profesorii mei se tem mai mult de închiderea școlilor” decât de noul coronavirus, afirmă, într-o discuție cu EduPedu.ro, eleva care, în mai, împărtășea experiența redeschiderii școlii sale, unde elevii s-au întors la clasă cu mult înaintea majorității europenilor.

Atunci, ea vorbea în calitate de elevă în clasa a 11-a. Acum e în ultimul an și se pregătește pentru Abitur, echivalentul german al Bacalaureatului, pe care îl va da în vară. Optând în continuare să nu îi fie dezvăluită identitatea, eleva – pentru care vom folosi în continuare numele fictiv “Ana” – descrie cum se țin cursurile în școala ei și de ce, pentru ea și pentru colegi, dar și pentru profesori, este important ca școala să rămână deschisă fizic.

Kehl, oraș de frontieră învecinat cu Strasbourg (Franța), face parte din Baden-Württemberg, unul dintre cele 16 landuri germane. Baden-Württemberg înregistrează una dintre cele mai grave situații din punct de vedere al epidemiei: aici se înregistrează circa 1 din 7 cazuri raportate de Germania până la mijlocul lunii noiembrie (116.000 din peste 800.000) și aproape 1 din 6 decese (2.200 din 12.500). Districtul unde se află Kehl nu figurează, însă, printre zonele “roșii” din acest land.

În condițiile în care Germania a decis deja, de la începutul lunii, o extindere masivă a restricțiilor aplicate în comunitate, situația epidemiologică produce temeri că ar putea fi închise și școlile, deși autoritățile, la nivel federal, au insistat mereu că doresc să le țină deschise. În liceul din Kehl unde învață Ana, profesorii se tem de închiderea școlii mai mult decât de orice altceva, spune ea:

La Universitatea de Vest din Timișoara, Cultura e Capitală

  • revistaorizont.ro
La UVT Cultura e Capitală!
 
Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, a răspuns întrebărilor propuse de Revista Orizont, legate de proiectul național „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, dar și de rolul universității în societatea modernă, ca și de managementul universitar, un creuzet de talente și aspirații culturale ce poate fi un excelent model pentru consacrarea europeană a proiectului TM2023.
 
 
Din interviul exclusiv apărut în Revista Orizont, nr. 11 din 2020:

„Rolul unei universități comprehensive trebuie să fie de vector cultural pentru regiune. Acest proces se realizează în parteneriat și prin strategii commune cu principalii actanți din societate, prin activități externe/ exterioare universității. Universitatea trebuie să aibă un centru cultural deschis, așa cum se întâmplă în numeroase locuri din Occident, unde se „externalizează” actul cultural spre societate. Bazându-mă pe ceea ce am făcut în ultimii ani și pe proiectele noastre din viitorul imediat, reafirm cu tărie ceea ce am spus în debutul discuției noastre: la Universitatea de Vest din Timișoara, cultura e capitală!”

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

  • uvt.ro

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională