Revista presei

18 octombrie 2019

18 octombrie - Universitatea de Vest din Timişoara marchează Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane

Departamentul de Asistenţă Socială din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Psihologie din Universitatea de Vest din Timişoara, în parteneriat cu Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (A.N.I.T.P.), organizează, în data de 18 octombrie 2019, începând cu ora 8:00, o campanie de informare în rândul studenţilor.

Proiect marcat prin coordonarea lector univ. dr. Loredana Trancă, focalizat asupra problematicii traficului de fiinţe umane, acţiunea marchează Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, din cadrul “Săptămânii prevenirii traficului de persoane”.

Scopul acestei acţiuni este de a conştientiza studenţii cu privire la riscurile şi implicaţiile asociate traficului de persoane, dar şi identificarea rolului asistentului social în lucrul cu această categorie vulnerabilă. În acelaşi timp, iniţiativa îşi propune să abordeze ambele dimensiuni ale traficului de persoane, respectiv cererea şi oferta, care favorizează existenţa acestui fenomen.

Universitatea de Vest din Timișoara – într-o nouă ierarhizare internațională

Universitatea de Vest din Timişoara ocupă locul 5 în topul celor 18 universităţi ierarhizate din România şi locul 74 în topul celor mai bune 350 de universităţi din Europa şi Asia Centrală.

Potrivit topului QS EECA publicat începând cu anul 2014, UVT se regăseşte pe poziţii alăturate instituţiilor de învăţământ superior cu reputație recunoscută la nivel regional (cum sunt University of Maribor din Slovenia, Tallinn University din Estonia, The University of Nova Gorica din Slovenia).

În vederea realizării clasamentului pentru anul 2020 au fost analizate mai mult de 94.000 de răspunsuri ale membrilor comunității academice internaţionale cu privire la cele mai bune instituţii de învăţământ superior în zona de cercetare şi mai mult de 45000 de răspunsuri ale angajatorilor din lume cu privire la cei mai buni absolvenţi ai universităţilor.

Pentru obținerea acestor informaţii au fost folosite cele 2 studii anuale ale QS: Global Academic Survey şi Global Employer Survey.

EVENIMENT / Cei 10 laureați ai Galei Premiilor UVT din acest an

Așteptarea a luat sfârșit, ei sunt cei zece laureați ai Galei Premiilor UVT din acest an! Le mulțumim public pentru plusul de valoare adus vieții academice din universitate de-a lungul timpului. Împreună suntem UVT! Mereu cu un pas înainte, mereu mai buni!

Mulțumim:
Prof.univ.dr. Remus Creṭan
Conf.univ.dr. Cornelia Vizman
Lect.univ.dr. Andrei Rusu
Prof.univ.dr. Irina Sferdian
Conf.univ.dr. Mihaela Vlӑsceanu
Prof.univ.dr. Manuela Mihӑilescu
Oana Brandibur
Andra-Mirona Stan Dragotesc
Academia Românӑ – Filiala Timișoara
Ioan T. Morar

De astăzi, la UVT: Les Films de Cannes à Timișoara

Les Films de Cannes à Timișoara aduce și o serie de filme apreciate anul acesta la Cannes,printre care câștigătorul Premiului pentru interpretare feminină, Little Joe al cineastei Jessica Hausner, ultima operă semnată Pedro Almodóvar, Dolor y Gloria care i-a adus lui Antonio Banderas Premiul pentru interpretare masculină, precum și Portrait de la jeune fille en feu în regia lui Céline Sciamma, ce și-a adjudecat Premiul pentru scenariu. Din selecție nu lipsește nici câștigătorul Palmed’OrParasite (Bong Joon-ho).

Proiecțiile vor avea loc în Aula Magna a Universității de Vest Timișoara iar intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Programul integral al festivalului este disponibile pe website

Ne puteți urmări pe Facebook:Les Films de Cannes a Bucarest și Les Films de Cannes àTimișoara.

Festivalul Les Films de Cannes este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului.

Proiect cultural finanțat de: Primăria Municipiului Timișoara, Casa de Cultura a Municipiului Timișoara, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Centrul Naţional al Cinematografiei

Cu sprijinul: Catena

Inspirat de: UniCredit Bank

Mașina oficială a festivalului:Renault

Parteneri: Universitatea de Vest Timișoara, Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, Reprezentanța Comisiei Europene în România, Ambasada Franței și Institutul Francez, Europa Cinemas, Freedom House România, Instituto Cervantes

Parteneri media principali: Magic FM, Rock FM, Adevărul, Dilema Veche, Historia, TVR

Parteneri media: Radio România Cultural, Zile și Nopți, Cinemagia, Agerpres, Europa Liberă, TVR Timișoara, West City Radio – Timișoara, PressAlert.ro, Senso TV, Tonica

23-26 octombrie / "Libertatea: Intre istorie si literatura", la Festivalul International de Literatura de la Timisoara. Adam Michnik si Evgheni Vodolazkin, printre invitati

Editia din acest an a Festivalului International de Literatura de la Timisoara (FILTM), care va avea loc intre 23-26 octombrie, le prilejuieste iubitorilor de literatura din orasul de pe Bega intalnirea cu nume importante ale literaturii universale contemporane, alaturi de scriitori romani de prima marime.

Istoricul, eseistul si jurnalistul politic Adam Michnik, indragitul scriitor rus Evgheni Vodolazkin, scriitorul american de origine romana Andrei Codrescu si Jose Luis Peixoto, cel mai important scriitor portughez din nou generatie, considerat “noul Saramago”, se afla pe lista scriitorilor pe care fanii Festivalului vor avea ocazia sa ii intalneasca in Sala Baroca a Muzeului de Arta din Timisoara in serile de 23, 24 si 25 octombrie, incepand cu ora 18.00.

“FILTM aduce, in viitoarea Capitala Culturala Europeana, nume de rezonanta ale literaturii de pe continent si din lume. Va asteptam alaturi de scriitori, istorici, universitari si jurnalisti importanti la lecturi, dialoguri, dezbateri si polemici. Dupa 30 de ani de la Revolutie, ne bucuram de libertate, intre literatura si istorie. Veniti sa scriem impreuna patru zile de istorie literara!”, a declarat Robert Serban, presedintele Festivalului International de Literatura de la Timisoara.

Programul editiei din acest an include lecturi publice in premiera si dezbateri pornind de la tema editiei din acest an: “Libertatea. Intre istorie si literatura”, aleasa pentru a marca cei 30 de ani de la Revolutia din 1989.

Un moment aparte in program il reprezinta seara dedicata scriitorilor timisoreni si dialogului despre libertate, libertate de expresie, despre rolul scriitorului in cetate, in Timisoara, primul oras romanesc liber.

Evenimentul va avea loc in ultima seara a Festivalului: sambata, 26 octombrie, incepand cu ora 18.00, la Libraria “La Doua Bufnite”.

EDITORIALE - „Mi-au spus că fetele nu pot să zboare. Asta doar m-a făcut mai puternică”. Poveștile tinerilor care nu s-au lăsat doborâți de hateri

În ultimii ani, Organizația Mondială a Sănătății a încadrat bullying-ul în categoria amenințărilor globale la adresa bunăstării copiilor și adolescenților. Mai multe studii internaționale au scos la iveală că elevii care sunt în mod constant ținte ale hărțuirii, intimidării, agresiunilor ori defăimării venite din partea colegilor riscă să dezvolte probleme serioase pe termen lung. 

Bullying-ul le alterează percepția asupra propriei persoane și asupra celor din jur. Le distruge încrederea în ei și în ceilalți. Le taie spiritul de inițiativă. Îi poate duce înspre depresie, tulburări de comportament, tulburări de alimentație, probleme de învățare și chiar abandon școlar.

În România, proporțiile răspândirii bullying-ului în școli și licee sunt uriașe. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că România se situează pe locul trei din cele 42 de țări în care a fost investigat fenomenul. Totodată, un studiu realizat de Salvați Copiii a scos la iveală faptul că 73% dintre copii au fost martorii fenomenului de bullying în propria școală, 58% în propria clasă, 46% în grupul de prieteni, iar 69% în mediul online. 16% dintre copii au recunoscut că au bătut un coleg și alți 30% că au lovit ușor un coleg. 

3 din 10 copii au declarat că sunt excluși din grupul de colegi, 3 din 10 că sunt amenințați constant cu bătaia, iar 1 din 4 copii că a fost umilit în fața colegilor. 

Copiii de 10 mii de euro ai Finlandei: O mică localitate rurală își plătește locuitorii să aibă copii

Primăria unei mici localități rurale din Finlanda a făcut un pas mare pentru a rezolva problema unei populații aflate în scădere dramatică: își plătește cetățenii să aibă copii. În anul 2012, localitatea Lestijärvi a constatat cât de gravă este problema, atunci când a realizat că doar un copil se va naște aici în următorii ani și a înțeles că populația sa era amenințată din cauza ratei natalității, aproape inexistente, relatează BBC într-un reportaj.

După șapte ani, care sunt efectele?

Reportajul BBC dezvăluie că, astăzi, Kerttu, care merge la școală în clasa I, urmează cursurile alături de doar încă un coleg. Însă în grupa preșcolarilor sunt 12 copii, iar 60 de familii beneficiază de programul prin care sunt acordați cei 10 mii de euro pentru fiecare nou-născut.

Familiile din acest program primesc, timp de zece ani, câte o mie de euro anual pentru fiecare copil născut și crescut în Lestijärvi. Dacă se mută de aici, chiar și temporar, pierd banii, pentru că scopul programului este de a întineri populația și a opri declinul demografic din localitate.

Rata natalității în Finlanda este în scădere continuă din anul 2010, iar în 2018 a fost la cel mai mic nivel.

DIASPORA / Toată viața între două ape, toată viața între două limbi

Maxi Nica poartă un hanorac negru, o șapcă de rapper pe care scrie El Rumañol, brățări de la festivaluri și un lanț gros la gât cu un pandantiv sub formă de pick-up. Pedalează încet pe bicicleta lowrider (a comandat piesele din California și a asamblat-o în Spania) și ține într-o mână un boombox, varianta cu bluetooth a casetofoanelor mari, portabile, la care ascultau muzică rapperii din anii ‘80.

La casetofon se aude melodia Gangsta’s Paradise și el fredonează în timp ce trecătorii îl privesc mirați. Ne-am dat întâlnire la Playa del Grao din orașul Castellón de la Plana, acolo unde Maxi vine de obicei să scrie versuri pentru melodiile sale rap. Își cere scuze că face greșeli în limba română, îl îngrijorează că înregistrez conversația și eventualele lui bâlbâieli, îl atenționează pe Cosmin că nu iese bine în poze.

Maxi vorbește spaniola și dialectul valencian ca orice nativ din Castellón. Spaniola e limba în care a crescut, în care se uită la televizor, muncește, se distrează, iubește, cântă și își face cumpărăturile. Româna, limba unei țări pe care a vizitat-o de trei ori în 24 de ani, e o limbă străină, chiar dacă e cea vorbită de părinții lui. Nu știe să scrie bine românește, pentru că a făcut școala în Spania, și ne întreabă adesea: „Spun bine?“.

E timid și arată ca un adolescent subțire, deși are 32 de ani. Refuză berea și palinca de Negrești-Oaș, dar acceptă un pahar de vin. Ne așezăm la o masă din părculețul lângă care suntem campați. Ne descumpănește contrastul dintre imaginea rapperului care pedalează o bicicletă lowrider cu un boombox într-o mână și tânărul timorat și cuminte, cu ochi albaștri-transparenți.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională