Revista presei

19 decembrie 2019

La 30 de ani de la căderea comunismului, o dezbatere despre negaţionismul de stânga

Volumul „Negaționismul de stânga”, al lui Thierry Wolton, Bestseller Gaudeamus 2019, va fi lansat, mâine, la Timişoara.

Lansarea volumului, organizată de Librăria Humanitas Timișoara, va avea loc joi, 19 decembrie, ora 18. Vor vorbi istoricul Vasile Docea şi scriitorul şi fostul diplomat Vasile Popovici, ambii profesori universitari la Universitatea de Vest din Timişoara, discuţia fiind moderată de jurnalista Melania Cincea.

Negaționismul înseamnă negarea faptelor istorice dovedite sau deformarea lor. Termenul se referă în general la cei care contestă existența camerelor de gazare naziste ori care minimalizează amploarea fenomenului de exterminare a evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar cum rămâne cu cei care neagă bilanțul comunismului, care-i trec sub tăcere morții și îi ascund cauzele? Se poate vorbi în acest caz de un negaționism de stânga, diferit, așadar, de un negaționism de dreapta? Distincția e arbitrară, ne-ajută doar să nu confundăm tipurile de negare, și trebuie înțeleasă fără nici o conotație politică… Adevărata diferență ține de percepția asupra acestor negaționisme: unul este unanim condamnat în numele adevărului, al istoriei, al moralei, pe când celălalt este în cel mai bun caz ignorat, dacă nu chiar aprobat în ciuda tuturor evidențelor, în pofida realității istorice și a eticii. Cartea de față are drept subiect tocmai acest negaționism de stânga, care nu-și găsește nici o justificare și despre care se vorbește atât de puțin ori deloc”, spune Thierry Wolton.

Cercetarea mai are de așteptat 1% din PIB până în 2022

Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, asupra căruia Guvernul Orban vrea să-și asume răspunderea în Parlament, prevede, printre altele, și o amânare a acordării a 1% din PIB pentru Cercetare.
 
Guvernul a prevăzut în lege ca acordarea a 1% din PIB pentru cercetare să fie amânată până în 2022, pe motiv că bugetul pe 2020 nu suportă o alocare atât de mare.
”Aplicarea prevederilor referitoare la alocarea din fonduri publice a unui procent de 1% din PIB pentru cercetare reprezintă un efort bugetar de 11,3 miliarde de lei, cu 9 miliarde mai mult decât este prevăzut în bugetul pe 2019 (2,3 miliarde lei)”, se arată în proiectul trimis la Parlament. De aceea, Guvernul propune amânarea acordării sumei până în 2022.

În bugetul de la Educație și Cercetare propus pentru 2020 sunt cuprinși și banii alocați numai pentru Cercetare – 1,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 0,12% din PIB. Potrivit sintezei bugetului dedicat Educației și Cercetării, pentru 2020 sunt alocați 569.906. 000 lei ( este mai mică ca în 2019 când a fost 640.956.000 lei) pentru cercetarea de bază și 1.248.694.000 lei pentru cercetarea aplicată ( mai mare ca în 2019 când a fost de 914.204.000 lei).
 

Ce au dezvoltat aceste eleve de liceu din România: de la Mr. Bin, coșul de gunoi inteligent care sortează singur deșeurile, la Mood Glasses, ochelarii care vin în ajutorul persoanelor cu autism

Peste 130 de eleve de liceu au luat parte, recent, la București, la primul hackaton AI dedicat adolescentelor din România. Sprijinite de 75 de mentori, tinerele venite din toată țara au încercat să găsească, cu ajutorul inteligenței artificiale, soluții care să răspundă unora dintre cele mai grave probleme ale omenirii, precum cele de mediu, cele de sănătate mintală ori cele legate de provocările cu care se confruntă persoanele din categoriile dezavantajate.

Elevele au fost împărțite aleatoriu în 25 de echipe și, fără să se cunoască înainte, au reușit în două zile să ajungă la viziune comună de produs și să facă primii pași pentru realizarea lui. „Am fost extrem de plăcut surprinși că, în numai două zile, 136 de fete s-a împărțit în echipe mai micuțe, de câte 5-6, și au reușit să se coalizeze și să vină cu idei la care nu ne așteptam. Au reușit să utilizeze extrem de multe elemente tehnologice pe care le-am prezentat în sesiunile de briefing și să pună cap la cap proiecte foarte bine fundamentate, aât din punct de vedere de business, cât și din punct de vedere tehnologic, folosind componente destul de interesante”, spune Denis Chiurtu, Technology Evangelist la Microsoft.

STUDIU Top cinci priorități pentru generațiile Millennials și Z: Călătoriile prin lume, pe primul loc pentru 57% din fiecare dintre cele două generații

Pentru generațiile Millennials și Z, primele cinci priorități indicate de respondenți într-un studiu Deloitte, sunt călătoriile prin lume (57% din fiecare dintre cele două generații), îmbunătățirea veniturilor și a situației financiare (52% dintre Millennials și 56% dintre reprezentanții Generației Z), achiziționarea unei locuințe (49% dintre Millennials și 52% dintre reprezentanții Generației Z), influența pozitivă asupra comunității și societății (46% dintre Millennials și 47% dintre reprezentanții Generației Z), precum și întemeierea unei familii (39% dintre Millennials și 45% dintre reprezentanții Generației Z).

 

TOP 10 articole ale ScienceNews din 2019

Știința este utilă în măsurarea progresului, dar și a declinului. Evoluția științifică prin Top 10 știri ale anului reflectă această dualitate, de la realizările deosebite, până la crizele globale pe care speram să le evităm.

În 2019 s-au concretizat mai bine de un deceniu de eforturi efectuate de sute de oameni de știință, care au creat un „telescop” uriaș, pentru a vizualiza imagini anterior indesizabile. Acest telescop a surprins prima imagine a unei găuri negre. Această imagine, iconică acum, a confirmat o teorie fundamentală a modului în care funcționează universul nostru (Einstein) și a deschis o nouă eră a explorării, devenind știrea noastră de top din 2019.

1989 ÎN AMINTIRI - Puștii din Timișoara lui '89 povestesc după 30 de ani cum au supraviețuit Revoluției

În partea întâi din documentarul audio „Revoluția copiilor”, am aflat ce însemna să fii copil sau adolescent în România comunistă. „Azi în Timișoara”, episodul 2 din serie pe care îl puteți asculta mai jos, e un reportaj pe multe voci din primele zile când, la Timișoara, un protest s-a transformat într-un cutremur politic. 

Într-o zi ca asta, acum fix 30 de ani, pe 16 decembrie 1989, începea Revoluția care ne-a schimbat lumea. Mai întâi au fost câteva zeci de oameni tăcuți, apoi câteva sute, până când cineva a strigat „Libertate!”. Strigătul ăsta a călătorit ca un ecou și a scos mii de oameni în stradă – mai întâi la Timișoara, unde timp de câteva zile, protestele împotriva regimului lui Ceaușescu au continuat să fiarbă, deși protestatarii erau împușcați și arestați. Am vrut să aflu ce a însemnat pentru cei care în ’89 erau copii și adolescenți să trăiască pe pielea lor izbucnirea unei revoluții care a dus, în mod violent și haotic, la căderea comunismului. 

În primăvara acestui an, când am început să documentez podcastul Revoluția copiilor, am găsit Timișoara ocupată de șantiere și îngropată sub piramide de orhidee la festivalul florilor.  Mi-a fost greu să suprapun orașul peste fotografiile alb-negru de acum 30 de ani, cu clădiri ciuruite și geamuri sparte, cu oameni răniți sau morți pe străzile strivite de tancuri. Într-una dintre imaginile-astea, doi frați gemeni, îmbrăcați identic și modest, stau pe niște scări murdare, iar între ei zace o pancartă cu fața lui Ceaușescu, pe care scrie „Criminalul!”. În alta, undeva în fața unui magazin distrus, un puști privește confuz spre cameră, iar lângă el un bărbat ridică zâmbitor două degete. Cum își amintesc cei care atunci erau de-o vârstă cu puștii ăștia febra care le-a prins orașul? Ce-au simțit când gloanțele au început să tune și părinții lor să prindă o privire nemaivăzută până atunci? Cum au dus cu ei de atunci greutatea momentelor când și-au văzut părinții murind sau când au primit ei înșiși un glonț? Și cum au reacționat spitalele și medicii în fața valului de răniți, morți și înfricoșați? 

Povestitorii din Azi în Timișoara sunt Ovidiu Mihăiță, Andrei Ursu, Marian Olaru, Silviu Manea, Ioana Bărbat, Christine Cizmaș, Ovidiu Hrin și Goran Mrakic. Cu ei și cu ceilalți povestitori pe care-i puteți asculta în restul episoadelor, puteți face cunoștință aici.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională