Revista presei

21 februarie 2020

Consorțiul „Universitaria” se află pe 5 din cele 9 poziții ocupate de universitățile românești, în clasificarea Times Higher Education Emerging Economies 2020

Universitățile componente ale Consorțiului „Universitaria” s-au calificat în clasificarea THE Emerging Economies 2020, alături de alte 4 universități românești incluse în ranking, confirmând rolul de lider credibil al mediului academic românesc, pe care îl joacă această alianță universitară.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, cel care exercită în această perioadă mandatul de președinte al Consorțiului „Universitaria”, confirmă că noile rezultate de clasificare universitară impun o responsabilitate suplimentară Consorțiului „Universitaria”, subliniind importanța agendei de dezbateri și priorități academice pe care prima alianță universitară a țării o propune pentru viitor: „Rankingul THE Emerging Economies 2020 confirmă că rolul internațional al Consorțiului „Universitaria” este strategic, cinci din nouă universități românești prezente în acest clasament fiind din alianța noastră. Dacă România vrea să-și potențeze semnificativ profilul internațional al educației și cercetării academice, prima și cea mai importantă cale este aceea de a impulsiona, prin resurse semnificative și politici publice naționale, dezvoltarea programelor de cercetare și de internaționalizare din cele cinci universități ale consorțiului nostru, pentru că, prin programele de studiu și cercetare pe care le avansăm, România este prezentă pe scena academică internațională. Cele cinci universități membre ale Consorțiului „Universitaria” sunt, practic, campioanele competiției internaționale universitare ce reprezintă România, într-un demers important de vizibilizare internațională și diplomație academică”, declară rectorul Universității de Vest din Timișoara, președinte în exercițiu al Consorțiului „Universitaria”.

UVT va coordona un cadru de cooperare într-un program de finanțare de 1 milion de euro, pentru dezvoltarea relațiilor dintre comunitatea norvegiană și Timișoara 2021

Program de finanțare de 1 milion de euro, pentru dezvoltarea relațiilor dintre comunitatea norvegiană și Timișoara 2021

Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest Timișoara, a primit propunerea de parteneriat instituțional pe care autoritățile din Regatul Norvegiei, Islandei și Principatului Liechtenstein o adresează comunității timișorene, prin lansarea grantului de finanțare a proiectelor asociate programului TM2021.

Pirtea a explicat, joi 20 februarie: ”Delegația norvegiană, cu care am dezbătut astăzi aceste noi oportunități de parteneriat, din care a făcut parte domnul Ionut Eriksen, președinte al Camerei de Comerț Norvegia – România, dar și domnul Andreas Sonning, director artistic, a remarcat potențialul impact al implementării unui astfel de program de finanțare, cu o valoare de 1 milion de euro, pentru dezvoltarea relațiilor dintre comunitatea norvegiană și comunitatea orașului Timișoara, viitoare Capitală Europeană a Culturii 2021.

Pentru că UVT este deja un actor instituțional recunoscut în accesarea și administrarea finanțărilor internaționale destinate comunității locale, partenerii din Norvegia ne-au solicitat să fim coordonatorii unui cadru de cooperare pentru derularea grantului, în care UVT se va implica pentru pregătirea aplicațiilor mai multor proiecte de finanțare prin linia deschisă, pentru un plus de eficiență în atragerea parteneriatelor culturale ce vor aduce valoare adăugată în programul TM2021”.

Avertisment dur al OMS: Schimbările climatice, mâncarea nesănătoasă, publicitatea la alcool, țigări electronice sunt „amenințări imediate” la sănătatea copiilor. Nicio țară nu își protejează viitorul / Pe ce loc e România

Schimbările climatice, emisiile de dioxid de carbon, mâncarea nesănătoasă, publicitatea la alcool, țigări electronice și tutun sunt principalele „amenințări imediate” la sănătatea copiilor de pretutindeni și nicio țară nu își protejează viitorul de o manieră satisfăcătoare, avertizează Organizația Mondială a Sănătății (OMS) într-un raport realizat de grup de experți independenți din întreaga lume. România se află în jumătatea de jos a clasamentului, în urma tuturor țărilor din Europa.

Progrese au fost realizate în cursul ultimilor 20 de ani în privința sănătății copiilor și a adolescenților, însă „aceste progrese sunt astăzi într-un punct mort”, chiar „amenințate”, apreciază autorii unui raport publicat miercuri de revista medicală britanică The Lancet, citată de AFP.

Pentru a ajunge la această concluzie, un grup de 40 de experți independenți în domeniul sănătății infantile din lumea întreagă, convocați de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF, a realizat un nou indice care măsoară posibilitatea copiilor de a se dezvolta, plecând de la datele din 180 de țări (indicatori privind mortalitatea, starea de sănătate, de mutriție, de educație etc.)

Deloc surprinzător, țările bogate sunt în top cu Norvegia pe prima poziție, urmată de Coreea de Sud, Țările de Jos și Franța. În contrapondere, la coada clasamentului se află țări din Africa subsahariană: Republica Centrafricană, Ciad, Somalia și Niger.

Potrivit raportului publicat de The Lancet, România se află în a doua jumătate a Indexului prosperității copiilor la nivel global, în urma tuturor celorlalte țări din Europa, dar și numeroase state din Africa și Asia.

Autorii raportului, intitulat „Un viitor pentru copiii lumii?”, avertizează în legătură cu măsurile de dezvoltare durabilă din acest clasament (evoluția emisiilor de CO2, inegalitatea veniturilor etc.) și subliniază că, „deși multe țări cu venit ridicat au un scor foarte bun la indicele de prosperitate, ele sunt aproape de coada clasamentului în privința contribuției la sustenabilitatea ecologică”.

ANTREPRENORIAT - Brandul Lăptăria cu Caimac vrea să ajungă în 2.600 de magazine şi la afaceri de 13,5 milioane de euro în acest an.

Lăptăria cu Caimac, brand de lactate lansat în 2018 de familia care deţine Agroserv Măriuţa, una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte de pe plan lo­cal, a avut în 2019 vânzări de peste 4,17 milioane de euro, faţă de circa 550.000 de euro în lunile de funcţionare din 2018, con­form informaţiilor furnizate de com­pa­nie.

„În 2019 am reuşit o creştere exponenţială a distribuţiei. Dacă la finalul anului 2018 Lăptăria cu Caimac era prezent în 178 de magazine, anul trecut am ajuns să fim prezenţi în peste 1.600 de magazine în aproape toată ţara. Suntem în magazine ale lanţurilor Mega Image, Carrefour, Auchan, Kaufland şi Profi. Avem produsele în oraşele cu peste 100.000 de locuitori, dar şi în câteva ora­şe mai mici aşa cum este de exemplu Man­galia, unde am ajuns datorită cererii foarte mari pentru produsele noastre“, a decla­rat pentru ZF Adrian Cocan, general manager al Lăptăriei cu Caimac. Brandul este produs în fabrica din Drăgoeşti, jud. Ilfov, care are şase linii de producţie, cu o capa­citate de 72.300 de litri de lapte pe zi. Fabrica are o suprafaţă de circa 1.500 de metri pătraţi şi a fost ridicată în urma unei investiţii de peste 5 milioane de euro, conform celor mai recente date. Anul trecut, fabrica a procesat aproximativ un milion de litri de lapte.

Situaţia şcolilor şi grădiniţelor închise din cauza gripei, joi. 5.500 elevi sunt afectaţi

Ministerul Educaţiei transmite că aproape 5.500 de copii sunt afectaţi de suspendarea cursurilor, după ce mai multe unităţi de învăţământ continuă să rămână închise din cauza epidemiei de gripă.

Situaţia la nivel naţional, centralizată joi, de către Ministerul Educaţiei arată că zeci de grădiniţe, şcoli şi licee au cursurile suspendate din cauza gripei. O grădiniţă din Galaţi este închisă integral. Cele mai multe unităţi de învăţământ închise parţial din cauza numărului ridicat de îmbolnăviri sunt în Capitală.   

5.467 de elevi sunt afectaţi (stau acasă) din cauza suspendării cursurilor din aceste unităţi de învăţământ. 

PIAȚA MUNCII - Banca Mondială: România rurală are rezultate similare cu Senegalul la testările internaționale aplicate elevilor / Sistemul actual nu permite României să răspundă schimbărilor globale de pe piața muncii

Elevii din București au rezultate similare cu cei din Islanda la testele internaționale standardizate, cei din România urbană au în medie rezultate similare cu elevii ucraineni, pe când, în România rurală, rezultatele elevilor la testările internaționale sunt similare cu cele din Senegal, arată un nou raport al Băncii Mondiale. Studiul, ce evaluează între altele capitalul uman al României, arată că un copil născut astăzi în România e de așteptat să atingă doar 60% din potențialul său productiv, când va fi adult, față de 100% în cazul în care ar beneficia pe deplin de servicii de sănătate și educație de înaltă calitate, cum se găsesc în unele state membre UE.

  • În raport, calitatea educației este măsurată prin armonizarea rezultatelor obținute de elevi la testele internaționale standardizate (TIMSS, PIRLS, PISA, teste regionale). Aceste rezultate reprezintă o componentă esențială în modul de evaluare a capitalului uman.

  • Raportul Băncii Mondiale “Piețe și oameni: Memorandum economic de țară – România”, publicat anul acesta, poate fi descărcat aici

Ce spune Banca Mondială, despre rezultatele armonizate la testele internaționale:

Acestea diferă în funcție de nivelul de urbanizare din România. Dacă în zonele rurale din Harghita se întâlnesc cele mai slabe rezultate, cele mai bune revin zonelor urbane din Iași și Brăila.

Banca Mondială oferă trei referințe internaționale – în București, rezultatele armonizate la testele internațioanale sunt comparabile cu cele din Islanda; în medie pe țară, România urbană are rezultate similare cu cele ale Ucrainei, iar România rurală – cu cele ale Senegalului.

Pe regiuni, imaginea redată de Banca Mondială arată așa:

  • Nord-Vest – cele mai bune rezultate sunt în Cluj, cele mai slabe în Satu Mare
  • Centru – cele mai bune rezultate – Brasov (urban), cele mai slabe – Harghita (rural)
  • Nord-Est – Cele mai bune rezultate – Iași (urban), cele mai slabe – Vaslui (rural)
  • Sud-Est – cele mai bune rezultate – Brăila (urban), cele mai slabe – Constanța (rural)
  • Sud-Muntenia – cele mai bune rezultate – Prahova (urban), cele mai slabe – Teleorman (rural)
  • Sud-Vest Oltenia – cele mai bune – Olt (urban), cele mai slabe – Mehedinți și Dolj (rural)
  • Vest – cele mai bune rezultate – Timiș (urban), cele mai slabe – în Caraș-Severin (rural)

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională