Revista presei

Pandemia dăunează sănătății copiilor. Nu mor într-un număr mare din cauza virusului în sine (din contră, par să fie puțin afectați de el) și nici nu este vorba doar de faptul că blocajele instituite de autorități pentru a limita răspândirea Covid-19 dăunează sănătății mintale a copiilor, scrie The Economist, într-un material pe care îl vom reda pe larg.

Problema, în schimb, este aceea că, în țările bogate, viața în izolare a făcut copiii mai grași și mai sedentari. Aceste efecte pot persista mult mai mult decât restricțiile concepute pentru a combate boala.

Cercetările asupra comportamentului copiilor în aceste vremuri ciudate se află, desigur, încă la început, dar datele din aceste faze incipiente sugerează că dieta lor s-a schimbat. Un nou studiu, publicat de revista Obesity, a analizat tineri deja supraponderali care au stat închiși în apartamentele lor din Verona, Italia, în timpul perioadei critice a focarului de coronavirus. S-a constatat că, deși consumul de fructe și legume de către copii a rămas același, în trei săptămâni au consumat mult mai multe produse crocante (crispy – orig.), băuturi dulci și carne roșie. Cercetătorii au mai descoperit și că, în medie, a apărut o masă suplimentară pe zi.

Un motiv pentru care asta se întâmplă ține de faptul că au petrecut mai mult timp holbându-se pe telefon, televizor și computer. Studiul din Obesity arată totodată că timpul petrecut în fața acestei diversități de ecrane a crescut cu aproape cinci ore pe zi. Asta înseamnă nu numai mai mult sedentarism, dar și un consum mai mare de alimente nesănătoase. Parțial, din cauza faptului că privirea la un astfel de dispozitiv creează ocazia de a lua o gustare, spune Myles Faith de la Universitatea din Buffalo, unul dintre autorii raportului. Însă, copiii sunt bombardați și cu reclame la junk food. Deoarece acest gen de mâncare și băuturile zaharoase dau dependență, apetitul tinerilor pentru un astfel de regim este probabil să persiste și după ce se ridică blocajul.

Lenea poate deveni și ea un obicei. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Wisconsin, în perioada pandemiei copiii americani cu vârsta de peste 10 ani au avut cu 50% mai puțină activitate fizică. Copiii mai mici, care își petrec mai mult timp privind la un ecran decât alergând (sau invers) tind să rămână cu acel comportament în adolescență, spune Anthony Okely, de la Universitatea din Wollongong, Australia. Potrivit acestuia, lipsa de somn este o altă problemă. În medie, copiii au petrecut cu o jumătate de oră mai puțin pe tărâmul viselor, în perioada blocajului și izolării. Mai rău, s-a schimbat și stilul lor de stilul lor de somn s-a schimbat. Copiii închiși se culcă mult mai târziu (și se culcă puțin mai mult). Un astfel de comportament este asociat cu o cunoaștere și o autoreglare mai sărace, dar și cu luarea în greutate.

Toate aceste urmări au legătură cu închiderea școlilor. Școala structurează viața elevilor, lăsându-le mai puțin timp pentru telefon. Școala impune o distanță între mese și îi determină să meargă la culcare mai devreme. De asemenea, școala îi obligă să se miște mai mult. Pauzele și bătutul mingii îi ajută enorm. Chiar și actul fizic de a merge la școală – plimbarea până la stația de autobuz sau mersul cu bicicleta la școală – se adaugă la exercițiul zilnic al tinerilor. Dar chiar și atunci când școlile se vor redeschide, multe dintre aceste beneficii pentru sănătate vor rămâne pierdute, cel puțin pentru un timp. Părinții îngrijorați de germenii din transportul public vor fi mai tentați să-și ducă copiii cu mașina, iar în pauză regula va fi păstrarea distanței sociale. Cluburile de atletism de după orele școală cu greu vor mai fi o prioritate.