Revista presei

22 ianuarie 2020

Primul weekend prelungit al anului. Elevii si angajatii din sistemul bugetar vor avea o zi libera in plus. Lista completa a zilelor libere din 2020

Finalul de saptamana aduce prima minivacanta din 2020 pentru bugetari, dar si pentru elevi.

Weekend-ul prelungit incepe de vineri, 24 ianuarie, cand este sarbatorita Unirea Principatelor Romane, iar ziua este libera de la stat.

Unirea Mica, asa cum mai este numita aceasta zi, a avut loc la 24 ianuarie 1859, cand Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn in Tara Romaneasca, dupa ce cu 19 zile inainte fusese ales domnitor in Moldova. O zi mai tarziu, domnitorul il numea pe Ioan Filipescu prim ministru.

Iata lista completa a zilelor libere pe care romanii le vor avea pana la finalul anului 2020.

17 aprilie – Vinerea mare – zi libera sarbatorita vineri
19 aprilie – Paste Ortodox – zi libera sarbatorita duminica
20 aprilie – A doua zi de Paste Ortodox – zi libera sarbatorita luni
1 mai – Ziua Muncii – zi libera sarbatorita vineri
1 iunie – Ziua Copilului – zi libera sarbatorita luni
7 iunie – Rusalii – zi libera sarbatorita duminica
8 iunie – A doua zi de Rusalii – zi libera sarbatorita luni
15 august – Adormirea Maicii Domnului – zi libera sarbatorita sambata
30 noiembrie – Sfantul Andrei – zi libera sarbatorita luni
1 decembrie – Ziua Naționala a Romaniei – zi libera sarbatorita marti
25 decembrie – Craciunul – zi libera sarbatorita vineri
26 decembrie – A doua zi de Craciun – zi libera sarbatorita sambata

CARIERE - Cheltuielile lunare ale tinerei care a avut „obrăznicia” să ceară la angajare un salariu de 500 de euro pe lună. 3 povești despre motivarea angajaților

Acum vreun an și jumătate un reportaj Pro Tv relata despre criza de ciobani de pe piața muncii, prezentând problema în felul următor:

„Epoca tehnologiei lovește în oierit. Proprietarii de stâni se confruntă cu o mare problemă din cauză că nu mai găsesc oameni dispuși să lucreze ca ciobani. Aceștia susțin că sunt dispuși să ofere chiar și 2.000 de lei pe lună, plus mâncare și chiar băutură și țigări. Cu toate acestea, nu există doritori, unii dintre posibilii ciobani refuzând pentru că nu există Internet.”

Reportajul prezenta în continuare și eforturile de recrutare făcute de bacii de prin țară:

„Caut cioban, pe perioade mai lungi, oferim mâncare, tigări, cafea și să fie foarte serios. Se dau și țuică și vin, cu moderație”, suna un anunț dat pe Internet de proprietarul unei stâne. 

Cu vreo jumătate de an în urmă am văzut pe o rețea de socializare postarea unei tinere absolvente de facultate care povestea experiența pe care o trăise participând la o selecție pentru un post. Când a venit momentul omniprezentei întrebări „Ce așteptări salariale aveți?”, tânără a avut obrăznicia să ceară nici mai mult nici mai puțin de 500 de euro. Obrăznicie la care recruiter-ul i-a replicat că nici nu poate fi vorba de un asemenea salariu pentru o persoană cu o experiență redusă ca a ei. Postarea tinerei a atras o serie de comentarii. O parte dintre ele o încurajau, urându-i succes în găsirea unui job bun, în timp ce altele o apostrofau, subliniind că mulți tineri fără experiență au tupeu și emit pretenții salariale exagerate înainte de a demonstra ceva în plan profesional.

Aproape 430 de mii de elevi fac naveta zilnic la școală, potrivit unei analize a Băncii Mondiale. Timpul mediu petrecut pe drum e mai mare pentru elevii care învață în orașe

În fiecare școală din România sunt, în medie, peste 93 de elevi și aproape 8 cadre didactice care fac naveta, arata Raportul Băncii Mondiale din februarie 2018 privind condițiile și alternativele de transport școlar (fișier .rar), singura analiză făcută asupra acestui sector în ultimii ani. Analiza a scos în evidență faptul că există un număr de peste 429 de mii de elevi navetiști în cele 6.713 școli analizate, școli aflate în circa 2.600 de localități din cele 3.186 câte sunt în România.

Elevii sunt obligați să facă naveta din cauza reducerii rețelei școlare, notează analiza la capitolul motive pentru care acest fenomen are loc. Există foarte mulți elevi, pe de altă parte, care aleg să facă naveta pentru a avea acces la o școală mai bună, explică Raportul realizat pentru România în cadrul „Acordului de Servicii de Asistență Tehnică pentru luarea unor Decizii Informate privind Investițiile în Infrastructură”.

Informațiile sunt utile în contextul în care ministerul Educației a anunțat luni că “începând cu anul școlar 2020-2021, elevii vor circula gratuit pe baza carnetului de elev, vizat de către unitatea școlară”. Ministerul susține că gratuitatea va fi aplicată printr-un “act normativ” elaborat de “ministerele implicate”.

Analiza Băncii Mondiale arată că, în medie, în școlile din învățământul preșcolar există 7 elevi care fac naveta și 2 cadre didactice care fac naveta. De cealaltă parte, în școlile din învățământul primar și gimnazial există, în medie, 32 de elevi și 11 cadre didactice care fac naveta, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă. În licee există, în medie, 163 de elevi și 10 cadre didactice care fac naveta.

 

ANTREPRENORIAT - Iulian Stanciu, CEO eMAG, răspunde la întrebările antreprenorilor pe StartupCafe.ro

Iulian Stanciu șeful Dante Internațional, compania care operează eMag vine marți 21 ianuarie 2020, de la ora 12.00, în studioul StartupCafe.ro, la o discuție LIVE despre cifrele și noile reglementări din comerțul electronic precum și despre noutăți pentru comercianții din eMag Marketplace. 

Discutăm cu CEO-ul eMag despre:

  • Cifrele comerțului electronic în 2019 și estimări pentru 2020;
  • Politica de taxe a eMag, pentru livrările de produse către clienți, cum vor evolua rețeaua de showroom-uri și rețeaua Easybox în București și în țară;
  • Ce noutăți vor fi anul acesta pentru comercianții din eMag Marketplace: politica de comisioane, servicii noi în 2020;
  • Reglementări în comerțul electronic cu aplicare din 2020: ce impact vor avea pentru consumatori și comercianți.

CĂRȚI - Mircea Mihăieş a scris „O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei“

“O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei”, de Mircea Mihăieş, a fost publicat de Editura Polirom şi lansat la Târgul de Carte Gaudeamus. Vă prezentăm un fragment în avanpremieră.
“De ce e citit Joyce de către feminişti? Această întrebare conţine şi o presupunere: „Să fi anticipat Joyce o astfel de lectură?” Finalmente, ca un fel de trăsătură de uniune, cade şi a treia abordare: „Care este efortul instituţional al unei astfel de lecturi?” Răspunsurile sunt, în principiu, simple, deşi comentatorii au tendinţa să le complice şi, finalmente, să le îngroape în jargonul obscur al celor înstăpâniţi peste câte un domeniu al umanisticii. Ei nu vor să comunice şi să lumineze concepte, ci să fie veneraţi pentru că manipulează abscons şi jubilează sardonic. Feminiştii s-au apropiat de Joyce dintr-un motiv evident: pentru că felul în care a conceput-o pe Molly Bloom s-a dovedit irezistibil pentru aceştia.”

PORTRET ONLINE / „Ca să faci o carieră mare, trebuie să ieși în străinătate.“

Pe scena de la Scala din Milano, generalul Ezio se luptă cu Attila Hunul și cântă: „Avrai tu l’universo/ Resti l’Italia a me“ [Tu poți avea universul/ Rămână-mi mie Italia]. Italienii, care sunt mândri de moștenirea lor culturală și de istoria lor, preferă de obicei în acest rol un bariton italian. De data asta, la Scala din Milano cântă un român. Curajosul Ezio din Attila, de Giuseppe Verdi, este interpretat de George Petean – Ghiță, cum îi spun prietenii.

Pe 7 decembrie 2018, George Petean a cântat prima oară la deschiderea stagiunii de la Scala din Milano, un eveniment cultural important în Italia, la care participă președintele și televiziuni din toată lumea, iar un bilet poate ajunge la câteva mii de euro.

La finalul operei, publicul a aplaudat 15 minute. Ghiță e prima voce masculină din România care a deschis vreodată stagiunea de la Scala.

Acum 17 ani, George Petean și soția lui, Florina, erau angajați la Opera Națională Română din Cluj-Napoca: ea era balerină, iar el, bariton. „Când eram balerină în România, mi-era rușine să spun cu ce mă ocup“, povestește Florina. „Știi cum sunt văzute balerinele la noi. Sigur, ziceam «balerină», dar nu neapărat mă mândream. Și când Ghiță zicea «cântăreț de operă», mai că nu râdea lumea.“

În 2002, Ghiță a semnat un contract cu Opera din Hamburg, în Germania. Mașina era plină de lucruri atunci când i-au oprit vameșii germani. „Se uitau așa ciudat, mai ales că l-au văzut pe Ghiță cu barbă: «Ce faceți? Ce-aveți aici?»“, povestește Florina. „Și când au auzit nemții că e cântăreț de operă: «Aaa, păi vă rog să poftiți». Ne-am obișnuit abia după un an-doi cu respectul pe care-l primeam instant în Germania când Ghiță spunea că e opernsänger.“

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională