Revista presei
23 iulie 2020
Examenul profesorilor. În Timiș, peste 200 de cadre didactice susțin Definitivatul
- tion.ro
Proba scrisă a examenului de definitivare în învățământ are loc miercuri, 22 iulie, începând cu ora 10. În Timiș, examenul național de definitivare în învățământ se desfășoară la Colegiul Național „C.D.Loga” Timișoara, iar la această sesiune s-au înscris 237 candidați.
Cadrele didactice care promovează examenul vor avea dreptul de practică în învățământul preuniversitar, acesta fiind, de altfel, și obiectivul acestui examen național.
„Prin dobândirea definitivării în învățământ, cadrul didactic depășește stadiul de debutant și poate intra pe o rută de profesionalizare ascendentă, având dreptul de a deveni titular în sistemul de învățământ preuniversitar și de a participa ulterior la susținerea examenelor pentru obținerea gradelor didactice”, transmite Marin Popescu, inspector școlar general de Timiș.
După primirea subiectelor, durata de redactare a lucrărilor este de patru ore, timp ce poate fi depășit doar în cazul candidaților cu cerințe speciale care au solicitat acest lucru.
Primele rezultate vor fi afișate în data de 29 iulie în centrele de examen și pe site-ul definitivat.edu.ro. Contestațiile se depun la centrele de examen, în zilele de 29 iulie, după afișarea rezultatelor, și pe 30 iulie, până la ora 12:00. Rezultatele finale se vor afișa la centrele de examen și pe site-ul definitivat.edu.ro în data de 4 august 2020. Nota la proba scrisă are o pondere de 70% în calculul mediei finale, care trebuie să fie de cel puțin 8 pentru promovarea examenului.
Elev stralucit din Timis, olimpic la matematica, admis la Oxford
- opiniatimisoarei.ro
Unul dintre cei 12 elevi din Timis care au luat Bacalaureatul din aceasta vara cu 10 curat va invata din toamna la faimoasa universitate Oxford din Regatul Unit al Marii Britanii.
Sergiu Novac este absolvent al liceului Coriolan Brediceanu din Lugoj si va merge in Anglia pentru studia matematica. Lugojeanul s-a hotarat inca de la inceputul ultimului an de liceu ca vrea sa studieze la celebra universitate aflata in topul celor mai prestigioase din intreaga lume.
“Mai sunt cateva amanunte de clarificat, legate de procedura, dar mai mult ca sigur voi merge acolo. Am aplicat la ei inca din toamna trecuta, am dat un examen la matematica si am scris un eseu de intentie, iar in decembrie am fost la un interviu. Examenul l-am dat la Arad, dar pentru interviu am fost in Anglia”, a declarat Sergiu Novac.
Nota obtinuta de tanarul lugojean la Bacalaureat a venit ca o confirmare a rezultatelor exceptionale obtinute in anii de scoala la Lugoj.
In perioada liceului a obtinut rezultate fabuloase pe plan national si international, care au culminat cu medalia de argint la Olimpiada Internatională de Matematica, desfasurata tot in Marea Britanie, la Universitatea din Bath.
Anul trecut, Sergiu Novac a facut parte din echipa Romaniei, formată din sase elevi, care la final s-a clasat in pe locul 17 din 112 tari participante. Lugojeanul mai are in palmare si medalia de aur la Olimpiada Nationala si argintul la Balcaniada care a avut loc la Chisinau.
In ultimii patru ani a castigat aurul la Olimpiada Nationala, in clasa a X-a medalia de argint la Balcaniada, iar in clasa a IX-a s-a remarcat la Olimpiada Pluridisciplinara din Rusia, unde a obtinut mentiune.
COVER STORY - Ghidul Comisiei Europene pentru predarea combinată, la școală și la distanță: 56 de zone de acțiune pe care autoritățile ar trebui să le acopere, dacă vor coerență și flexibilitate
- edupedu.ro
Modelul combinat de predare, la distanță și față în față, pe care autoritățile române sugerează că l-ar prefera pentru începutul următorului an școlar (un ultim exemplu), este unul încă slab explorat la nivelul educației preuniversitare, arată un ghid al Comisiei Europene referitor la folosirea “blended learning” pentru 2020/2021. Ghidul insistă asupra faptului că este o zonă insuficient dezvoltată și descrie nu mai puțin de 56 de domenii de acțiune, de la măsuri legislative la pregătirea cadrelor didactice, în care autoritățile și școlile trebuie să ia măsuri pentru a asigura o predare rezonabilă, în care interesele și nevoile școlarului să fie în prim plan.
- Sistemul de predare combinat sau “hibrid” este una dintre cele trei opțiuni discutate în prezent de autoritățile de la București în pregătirea următorului an școlar, alături de predarea normală, în instituțiile de învățământ, respectiv predarea online. Decizia va depinde, spun oficialii, de evoluția epidemiei.
Monica Anisie: Învățământul hibrid este cel mai probabil scenariu pentru noul an școlar
- digi24.ro
În criză, Germania ar putea atrage mai mulți studenți străini
- dw.de/ro
Universitățile occidentale se așteaptă la o scădere a numărului de studenți străini. Cu taxe zero de școlarizare și un bun sistem de sănătate, Germania ar putea atrage studenți ce renunță la SUA și Anglia.
Pandemia de coronavirus a pus mulți studenți internaționali într-o situație complicată. În Statele Unite și Marea Britanie, unii dintre aceștia au fost nevoiți să-și părăsească camerele din cămine ca parte a măsurilor de combatere a răspândirii virusului. În plus, studenții străini din SUA au fost amenințați că nu vor mai primi vize în cazul în care toate cursurile lor se vor desfășura online.
Din cauza crizei coronavirus, multe venituri obținute din locuri de muncă modeste cu jumătate de normă au dispărut. Mii de tineri au rămas blocați în țări necunoscute, fără un acoperiș deasupra capului, fără bani și fără acces la servicii sociale.
Închiderea frontierelor a împiedicat și planurile de călătorie ale studenților, mulți ratând scurta fereastră de oportunitate de a pleca acasă. Cei care au făcut acest lucru nu au putut să se întoarcă în țara gazdă din cauza anulării zborurilor. Studenții care totuși au ajuns acasă și-au văzut activitatea universitară redusă la câteva cursuri online sporadice, ținute la ore nepotrivite (din cauza diferențelor de fus orar). Totuși, ei au fost nevoiți să plătească integral taxele de școlarizare.
În pofida eforturilor enorme de a se adapta la o criză aflată în schimbare rapidă, universitățile se așteaptă la o scădere substanțială a numărului de studenți internaționali în toamnă. Michael Gaebel, directorul departamentului Higher Education la European University Association, care reprezintă peste 800 de universități, a declarat pentru DW că, potrivit sondajelor, între 25 și 70 de procente dintre studenții internaționali s-ar putea să nu se înscrie pentru semestrul de iarnă. “Dacă vă puneți în pielea unui student din Bangladesh, Thailanda sau China, devine limpede că aceștia se confruntă cu multă incertitudine”, a spus Gaebel.
Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari
- cursdeguvernare.ro
Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a sa ”Next Generation EU”, mai cunoscut ca Planul de recuperare economică.
”Cheia de boltă” a întregului acord e dată de noul element al politicilor Uniunii: Comisia Europeană urmează să împrumute masiv pe piețele internaționale (75o miliarde euro) și apoi să îi distribuie statelor ce au nevoie să primească stimulente economice. Alocările vor fi majoritar sub formă de granturi (390 miliarde euro) și restul (360 miliarde euro) sub formă de credite.
Oficial, banii fondului de relansare vor avea atașate condiții de acordare – respect față de valorile UE, în special respectarea statului de drept, și îndeplinirea recomandărilor din Semestrul European – existând posibilitatea blocării fondurilor dacă un stat încalcă aceste principii.
Practic, blocarea fondurilor va fi foarte greu, dacă nu imposibil, de realizat. Mecanismul de condiționare urmează să fie conceput și, foarte important, supus aprobării Consiliului pentru a deveni operațional. Consiliul poate adopta decizia cu unanimitate, iar premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunțat deja că ”fără acordul Grupului Visegrad nimic nu se va întâmpla”.
Comunicatul oficial al Consiliului, emis marți dimineața, prezintă concluziile summit-ului din 17-21 iulie.
Cum va functiona planul Uniunii Europene de relansare economica, in valoare de 750 miliarde de euro
- ziare.com
Principala componenta a planului, numita UE Generatia Urmatoare, implica atragerea unor imprumuturi de 750 de miliarde de euro din partea Comisiei de pe pietele de capital. Circa 390 de miliarde din aceasta suma va fi apoi distribuita sub forma unor granturi, iar restul va fi directionat sub forma unor imprumuturi pentru facilitarea relansarii economice a statelor membre.
Principalul element al acestor granturi – numit Facilitarea Relansarii si Intaririi Uniunii Europene – cu o valoare de 312,5 miliarde de euro a fost principalul punct de negociere a tarilor membre.
Astfel, acum statele membre vor trebuie sa pregateasca strategii nationale de relansare economica prin care sa deblocheze partea din aceste fonduri alocate fiecarui stat in parte, fonduri ce vor fi distribuite in perioada 2021-2023. Cealalta parte a acestor fonduri, de 77,5 miliarde de euro, va fi folosita pentru a suplimenta programele bugetare ale UE.
Cum vor fi oferite granturile UE statelor membre
Modul in care aceste sume de bani vor fi impartite intre statele UE si mecanismele adiacente de asigurare – ca statele vor duce la indeplinire reformele economice promise au fost principalele puncte de negociere in cadrul acestui summit si cele care au creat cele mai adanci disensiuni.
Una din principalele modificari aduse de sefii statelor UE a fost de a lega in mod direct alocarile financiare pentru state de impactul economic al pandemiei – si nu, asa cum propusese Bruxelle-ul anterior pe baza cresterii economice si a indicilor de somaj anterior crizei.
In urma negocierilor aprinse dintre Olanda si Italia, a fost de asemenea instituit un mecanism ce va permite statelor membre sa ridice obiectii in cazul in care un alt stat nu respecta obligatiile la care s-a angajat in schimbul granturilor financiare.
CULTURA & OPINII - Cultura în pandemie: Concerte în mașină, vernisaje prelungite și locuri puține
- scena9.ro
„Distanțare socială” e printre primele sintagme care au intrat în vorbirea curentă, odată cu răspândirea COVID-19. Ni se recomandă să păstrăm pretutindeni în public o distanță de doi metri față de ceilalți, iar evenimentele cu mulți participanți au fost interzise aproape peste tot în lume. De unde în alți ani se țineau lanț festivalurile, concertele și spectacolele din primăvară până-n toamnă, sezonul de evenimente al lui 2020 a rămas aproape pustiu. Artiștii și organizatorii s-au străduit să ofere alternative: evenimentele au loc în cadru restrâns, concertele, piesele de teatru și lansările se petrec în ferestre de Facebook sau Zoom, iar cele mai mari festivaluri de film ale lumii s-au mutat pe YouTube. Unele guverne și organizații internaționale au intervenit cu sprijin financiar pentru sectorul cultural puternic afectat, iar unele festivaluri au recurs la amânarea edițiilor de anul acesta.
În iulie 2020, evenimentele culturale încă plutesc precar între incertitudinea unei mult-așteptate reveniri la normal și soluțiile de criză pe care au reușit să le identifice. Deși majoritatea au rămas suspendate sau au făcut tranziția către internet, câteva, totuși, se țin offline chiar și anul acesta. Am vrut să aflăm cum s-au organizat festivalurile, muzeele și galeriile care oferă publicului prilejuri de întâlnire offline pe timp de pandemie, așa că i-am întrebat pe cei care s-au încumetat.
ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos
- uvt.ro
