Revista presei

23 septembrie 2020

Andrei Chifu, actor al Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" din Timişoara, doctorand al Facultăţii de Muzică şi Teatru din UVT, câştigă prestigiosul Premiu pentru Debut, în cadrul Galei Premiilor UNITER 2020

Vă anunţăm, cu multă emoţie şi satisfacţie, câştigarea Premiului pentru Debut de către Andrei Chifu, actor al Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” din Timişoara, succes notabil obţinut în cadrul Galei Premiilor UNITER 2020.

Andrei Chifu este doctorand al Facultăţii de Muzică şi Teatru din Universitatea de Vest din Timişoara, absolvent al cursurilor de master în cadrul aceleiaşi instituţii, unul dintre actorii care şi-au şlefuit talentul în facultatea timişoreană de profil, la care a absolvit şi programul de licenţă.

Premiul pentru Debut i-a fost acordat actorului Andrei Chifu de către juriul Premiilor UNITER 2020 pentru rolul “El” din spectacolul “Casa de pe graniţă” de Sławomir MroĹžek, regizat de Ada Lupu Hausvater la Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” din Timişoara, un spectacol de dizertaţie al absolvenţilor programului de master specializat în artă teatrală la Facultatea de Muzică şi Teatru din UVT.

În cadrul evenimentului Galei Premiilor UNITER 2020, desfăşurat ieri seară la Craiova, actorul naţionalului timişorean a reprezentat comunitatea artelor teatrale şi performative timişorene în faţa unui public interesat şi entuziast, marcând un succes binemeritat al şcolii artistice din Timişoara, care promovează şi susţine tinerele talente. În cadrul Galei Premiilor UNITER 2020 şi un alt timişorean a câştigat premiul juriului, regizorul timişorean Eugen Jebeleanu, acum stabilit în Bucureşti, luând premiul pentru regie, pentru spectacolul “Itinerarii. Într-o zi lumea se va schimba”, pus în scenă la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti şi Compagnie des Ogres.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, declară despre premiul cu care a fost recompensat tânărul actor Andrei Chifu: “Comunitatea universitară din UVT, colegii şi dascălii lui Andrei Chifu, spectatorii timişoreni care i-au văzut rolurile, sunt astăzi impresionaţi şi foarte bucuroşi pentru succesul doctorandului UVT Andrei Chifu, actor al scenei timişorene. Este o nouă confirmare, frumoasă şi specială, pentru cota foarte bună la care se ridică astăzi artele spectacolului în Timişoara şi pentru evoluţia meritorie a şcolii noastre teatrale. Felicitări şi multe succese în continuare, Andrei Chifu!”.

Klaus Iohannis a decorat Continental pentru 20 de ani de activitate în România

Președintele României, Klaus Iohannis, a fost prezent, marți, la Timișoara, la aniversarea a 20 de ani de activitate a companiei Continental în România, ocazie cu care a înmânat conducerii Ordinul Meritul Industrial și Comercial în grad de ofițer, dar a vorbit și despre problemele cauzate de mirosul de la fabrica de anvelope.
 

Klaus Iohannis a sosit, marți, la Timișoara, la invitația companiei Continental, care a împlinit 20 de ani de activitate în România. Cu punctualitate nemțească, el a ajuns la ora stabilită pe platforma companiei din Calea Buziașului, fiind primit de conducerea firmei germane și de oficialități locale.

Președintele României a pus simbolic piatra de temelie a unei noi clădiri de pe această platformă, care de fapt se ridică la câteva zeci de metri de locul ceremoniei și care va fi gata în primăvara anului viitor. Iohannis a introdus într-un cilindru o copie a Ordinului Meritul Industrial și Comercial în grad de ofițer cu care a decorat compania Continental.

După o vizită scurtă în interiorul clădirii Continental Automotive, Klaus Iohannis a ținut o scurtă alocuțiune în timpul căreia a adresat și problema mirosului cauzat de fabrica de anvelope de pe platforma UMT.

„În privința aspectelor care îi preocupă pe timișoreni, referitor de fabrica de anvelope, am primit asigurări că finalizarea investiției privind stația de ameliorare a calității aerului va răspunde în mod adecvat interesului cetățenilor”, a declarat Iohannis.

În continuare, el a ținut să salute implicarea companiei în lupta împotriva COVID-19.

„Am discutat despre impactul economic al pandemiei și implicarea mediului de afaceri în gestionarea efectelor pe plan local. Salut astfel de inițiative de susținere a sectorului sanitar. Ceea ce am văzut la Timișoara este un exemplu de solidaritate care merită continuat și dezvoltat. Salut de asemenea implicarea mediului de afaceri în susținerea și promovarea educației. Am remarcat că, în ciuda crizei actuale, interesul pentru învățământul dual a rămas la fel de puternic, iar clasele cu acest profil organizate și cu sprijinul Continental se bucură de mare apreciere în rândul tinerilor. Mediul de afaceri și tinerii au înțeles perfect oportunitățile pe care acest sistem le oferă. Sper ca îmbinarea pregătirii teoretice cu activitatea practică să devină regulă de bază pentru dezvoltarea de competențe în cât mai multe domenii”, a mai spus Iohannis.

 

Fonduri europene pentru proiecte educaționale, perioada 2020-2021

Apelul Consiliului Europei se referă la propuneri de proiecte adresate educației pentru cetățenie democratică și pentru drepturile omului, având ca scop încurajarea societăților incluzive și democratice în statele membre ale Convenției Culturale Europene.

La aceste fonduri vor avea acces atât organizațiile care aplică în colaborare cu alți parteneri, cât și cele care își asumă rolul de unic aplicant.

Propunerile de proiecte pot fi depuse până la data de 11 noiembrie (23:00, EET, GMT +2).

Bugetul total este de 200.000 EUR din care Consiliul Europei intenționează să acorde 150.000 EUR pentru proiectele dezvoltate și implementate alături de parteneri, și 50.000 EUR pentru programe implementate de organizațiile care aplică singure. 

Din cei 150.000 de euro, vor fi finanțate două până la patru proiecte, cu o sumă totală între  35.000 – 75.000 de euro pe proiect. Bugetul pentru fiecare partener de implementare este de cel puțin 17.500 EUR și nu trebuie să depășească 30.000 EUR. În ceea ce privește organizațiile care aplică sigure, două până la cinci proiecte vor fi finanțate cu o sumă totală de la 10.000 la 25.000 de euro pe proiect.

Proiectele se pot axa pe următoarele tipuri de realizări pe termen scurt:

– rapoarte de analiză cu privire la rezultatele testării anumitor resurse (materiale didactice, cursuri de pregătire, resurse educaționale, instrumente de formare a cadrelor didactice, curriculă nouă sau revizuită) generate în proiecte anterioare;

– compilarea bunelor practici rezultate din utilizarea resurselor generate în proiecte anterioare;

– materiale traduse și adaptate într-o perioadă anterioară, prin intermediul altor programe.

Pentru aceste fonduri europene pot aplica organizații precum instituții publice la nivel național, regional sau local, organizații non-profit, instituții de învățământ superior, școli / institute / centre educaționale (la orice nivel, de la învățământul preșcolar până la învățământul secundar superior, inclusiv educația adulților), fundații și organizații care oferă cursuri sau seminarii de pregătire profesională.

Perioada de implementare a proiectelor va începe la data de 1 februarie 2021 și se încheie pe 31 octombrie 2021.

Studentii solicita Ministerului Sanatatii reguli clare privind cazarea in campusurile universitare

Asociatiile de studenti cer Ministerului Sanatatii sa vina cu reguli clare privind cazarea in camine in contextul epidemiei de coronavirus.

Acestia atrag atentia asupra faptului ca exista universitati care deja fac cazari, desi Guvernul nu a venit cu norme prin care s-ar limita raspandirea coronavirusului, potrivit Europa FM.

Avand in vedere faptul ca, in acest semestru gradul de ocupare al caminelor va fi mult mai mic, asociatiile cer, de asemenea, cresterea subventiei de cazare, astfel incat sa nu cada tot in responsabilitatea studentilor plata unor sume mai mari.

“Statisticile incipiente aratau o scadere cu cel putin 30% a numarului de locuri, de la 95 de mii, cat era initial. Universitatile sunt obligate sa realizeze planuri pentru fiecare camin si sa se doteze, evident, cu conditiile necesare. Am solicitat cresterea subventiei de cazare, incat studentii sa nu acopere din banii proprii cresterea cheltuielilor care, cu siguranta va exista, la nivelul utilitatii si al dotarilor din camin”, a declarat Horia Onita, presedintele Aliantei Nationale a Organizatiilor Studentesti din Romania.

Nici o universitate din România nu poartă numele unei femei. Doar 5% din școli au nume feminin

România are 101 universități, dintre care 47 sunt de stat, tot atâtea particulare, iar 7 au profil militar. Nici una dintre acestea nu poartă în titulatura sa numele unei personalități feminine, ci doar nume de bărbați.

O analiză a universităților românești în funcție de tipul denumirii acestora, realizată de către lectorul univ. dr. Mihai Stelian Rusu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, arată că dintre cele 101 instituții de învățământ superior din România, 47 au în titulatură numele unei personalități, iar 19 fac trimitere, în titulatura lor, la valori sociale și aspecte simbolice (de ex: Universitatea „Sapientia” din Cluj-Napoca sau Universitatea „Agora” din Oradea), la identități regionale și localizări geografice (de ex: Universitatea de Vest din Timișoara sau Universitatea „Transilvania” din Brașov) și la date comemorative din tradiția istorică națională (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia).

Celelalte 35 universități poartă fie denumiri generice (de ex: Universitatea din București), fie conțin în titulatura lor specificul educațional (de ex: Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova).

 

Numărul tinerilor cu depresie a crescut în timpul pandemiei

Psihiatrii și psihologii atenționează că în ultima perioadă s-au confruntat cu un număr din ce în ce mai mare de persoane afectate de depresie și anxietate, iar cei mai vulnerabili sunt tinerii și personalul din domeniul medical.

Specialiștilor avertizează din ce în ce mai mulți tineri au probleme psihologice din cauza stresului provocat de pandemia de Covid-19.

În plus, în ultimele luni, la specialiștii în domeniu au apelat și numeroase cadre medicale epuizate din cauza efortului depus în spitale.

„Adresabilitatea a crescut în sistemul public și privat. Este vorba despre multe solicitări din partea părinților pentru copiii lor cu anxietate, depresie, tulburare de adaptare. Noi, psihologii, avem din ce în ce mai multe solicitări din partea cadrelor medicale care sunt epuizate după efortul de săptămâni, de luni și asta este o realitate asupra căreia ar trebui să ne aplecăm serios de tot”, a declarat psihologul Mihaela Bucuță, pentru Mediafax.

Psihologul a dezvăluit și că în prezent se fac mai multe studii privind efectul epidemiei asupra pacienților, iar primele concluzii vor fi anunțate până la sfârșitul acestui an.

Avem nevoie de orașe inteligente emoțional

Gestionate pentru destulă vreme de primari fără viziune și gust, orașele românești încearcă să-și construiască o identitate modernă, iar conceptul de „smart city” le sună, adesea, interesant. Este însă tehnologia, în sine, un scop sau doar o nouă unealtă? 

Încă de pe vremea lui Jules Verne, dar mai ales după al doilea război mondial, era la modă să-ți imaginezi orașele viitorului. Sunt pline revistele din anii 1950-1960 de imagini cu ce-ar fi trebuit să fie lumea în anii 2000 și probabil că destule capsule ale timpului zac îngropate cu desene despre un viitor imaginat de actuali bunici care ni s-ar părea acum naiv. O temă comună a acestor imagini era însă orașul, toate viitorurile utopice pe care și le-au imaginat copii și adulți, laolaltă, presupuneau metropole imense, parcă scoase din imaginația lui Fritz Lang, pline de mașini zburătoare, trenuri suspendate și roboți.

Așa cum merg lucrurile întotdeauna, copii de atunci au devenit oameni cu putere de decizie acum. Având pe mână orașe și profitând de explozia tehnologiei informației și-au imaginat că le vor putea transforma în direcția dorită de ei. Din combinația asta de factori a apărut conceptul de „smart city”, o chestie definită destul de vag care a fost și încă este o țintă pentru primari, administrații și oricine scrie un proiect de infrastructură. 

 

CULTURA DE SECURITATE - Operațiune internațională împotriva activităților ilegale de pe ”internetul ascuns”

O vastă operaţiune care i-a vizat pe infractorii de pe „dark web”, partea ascunsă a internetului, a permis arestarea a 179 de presupuşi vânzători de produse ilicite în SUA şi în Europa, a anunţat marţi agenţia europeană de poliţie Europol, relatează AFP și Forbes, potrivit Agerpres.

Forţele de ordine americane au arestat 121 de persoane, în timp ce alţi suspecţi au fost reţinuţi în Germania, Regatul Unit, Olanda, Austria şi Suedia, a anunţat Europol într-un comunicat. Potrivit agenţiei cu sediul la Haga, suspecţii efectuau zeci de mii de vânzări de produse ilicite pe „dark web”, care este plin de activităţi ilegale.

Operaţiunea, la care au participat diverse agenţii guvernamentale americane, printre care şi FBI, a dus la confiscarea a peste 5,5 milioane de euro (6,5 milioane de dolari) în bani şi monede virtuale.

Poliţia a confiscat şi circa 500 kg de droguri, în special fentanil, oxicodonă şi heroină, precum şi circa 60 de arme de foc, a precizat Europol, care a coordonat operaţiunea împreună cu unitatea europeană de cooperare judiciară Eurojust.

Acest anunţ „le trimite un mesaj puternic” infractorilor activi pe „dark web”, estimează Edvardas Sileris, şeful Centrului european de combatere a criminalităţii cibernetice din cadrul Europol.

Internetul ascuns nu mai este ascuns şi activitatea voastră anonimă nu mai este anonimă. Forţele de ordine sunt hotărâte să-i urmărească pe infractori, indiferent unde operează, fie în stradă, fie în spatele unui calculator”, a declarat Sileris, citat în comunicat.

 

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională