Revista presei

26 octombrie 2020

Rectorul UVT i-a prezentat premierului Orban proiectul și stadiul lucrărilor noului cămin, cel mai modern din țară

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, i-a prezentat Primului-ministru, Ludovic Orban, proiectul și stadiul lucrărilor noului cămin multifuncțional al UVT, care va fi cel mai modern cămin studențesc din țară.

Este vorba de un altfel de cămin studențesc, proiectat pe norme care vor fi standard peste 30 de ani, în 2050, cu 670 de locuri de cazare în camere cu baie și bucătărie proprie, un edificiu complex cu parter și șase etaje, în care vor fi amenajate și o sală de fitness și spaţii de recreere, dar și o parcare subterană, un complex de cazare integrată de care studenții Universității de Vest din Timișoara vor beneficia din următorul an universitar.

 

Valoarea totală a acestei investiții este de aproximativ 70 de milioane de lei, din care mai sunt necesari aproximativ 15 milioane, pentru care Premierul a promis susținere guvernamentală, în scopul bunei finalizări a ultimei faze din lucrările acestui obiectiv de investiții special, important nu doar pentru UVT, ci și pentru întregul centru universitar timișorean.

 

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, a subliniat:

Am profitat din plin de perioada acestei situații complexe din timpul pandemiei și am accelerat ritmul lucrărilor de la acest cămin, destinat cazării studenților UVT în spații ultra-ergonomice și primitoare, începând din următorul an universitar. Era și timpul să ajungem la liman cu această investiție, atât pentru că universitatea noastră are o cerere foarte mare de locuri de cazare, dar și pentru că Timișoara, ca centru universitar, va deveni mult mai atractivă la nivel regional și internațional prin acest complex integrat de servicii de cazare, ultramoderne și confortabile. Sperăm ca totul să decurgă bine în următoarele 10 luni și, prin suportul financiar al Guvernului României, lucrările acestui spectaculos cămin studențesc, cel mai modern din țară, să se încheie cu bine în vara viitoare, înaintea deschiderii noului an universitar. Apreciem în mod deosebit atenția Primului-ministru față de prioritățile mediului universitar timișorean”.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara propune o rețea a universităților românești care fac parte din alianțele europene

Rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea, propune ca instituțiile de învățământ superior românești care sunt membre ale alianțelor Universităților Europene să se reunească într-o rețea care să le ajute să-și atingă obiectivele comune, anunță UVT într-un comunicat de presă. Rectorul, care în prezent candidează pentru un nou mandat în Parlament, propune astfel încă o asociere a universităților mari, separată de ceea ce există deja (Consortiul Universitaria).

Rețeaua ar urma să promoveze obiectivele comune pe care instituțiile membre le vor avea în urma implicării lor în proiectele asociative europene.

Cum explică Marilen Pirtea proiectul pe care-l propune: 

  • O reţea de universităţi româneşti partenere în alianţe europene poate fi un partener de dialog important pentru ministerul de resort în ceea ce priveşte chestiuni comune proiectelor în care suntem implicaţi. Cu toţii vom avea nevoie, în opinia mea, de o colaborare extinsă, pe diverse segmente de activităţi, cu instituţiile centrale din învăţământul superior. Față de varianta unor dialoguri individuale, desfășurate separat, cu rezultate direct proporţionale, avem posibilitatea de a fi împreună și a promova un cadru de lucru colaborativ în raport cu aceste instituții, cu agende clare, comune, asumate de toate părţile implicate.”
  • „Dacă în prima rundă de selecţie a proiectelor depuse în vederea finanţării, trei universităţi româneşti au devenit instituţii finanţate în cadrul unor Universităţi Europene (Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și Universitatea Tehnică de Construcții din București), în cea de-a doua rundă, şapte universităţi din România au fost selectate în acest sens (Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Politehnica din București, Universitatea din Petroșani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara). Împreună, reprezentăm învăţământul superior românesc, zece universități cu talie europeană, care pot să-și coreleze strategia pentru reușita unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte europene din domeniul educaţiei şi nu numai.” 

Proiectul pornește cu un grup de lucru: potrivit comunicatului UVT ce anunță inițiativa, universitatea timișoreană “a propus constituirea, în prima etapă, a unui grup de lucru alcătuit din câte un reprezentant al fiecărei universităţi mai sus menţionate, care să vizeze stabilirea unei agende comune (…). UVT și-a asumat organizarea primei întâlniri de lucru, pentru a oferi cadrul necesar începerii dialogului, în luna decembrie 2020”.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea: „Universitatea inovativă, digitalizată și competitivă se va diferenția în plan regional și european”

Noul context internațional, marcat de evoluția și impactul pandemiei SARS-CoV-2, provoacă mai mult ca oricând instituțiile de învățământul superior să-și adapteze resursele și strategia unui nou model educațional, de secol XXI, aflat sub semnul transformării digitale și evoluției tehnologice accelerate. Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a înțeles actuala dinamica globală și, prefigurând totodată viitorul, s-a conectat rapid la trendul digitalizării și reformării metodelor educaționale universitare. Obiectivul imediat a vizat un start bun în noul an universitar, dar miza majoră este intrarea UVT într-o nouă etapă de dezvoltare, prin dobândirea și consolidarea în timp a statutului de universitate continentală, cu un bazin de adresabilitate și atragere a noilor studenți la nivelul întregii Europe. Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, ne-a prezentat componentele-cheie și câștigurile aduse de această schimbare de paradigmă și de perspectivă.

UVT începe anul universitar 2020-2021 ca universitate digitalizată și adaptată noilor condiții și reguli de protejare a sănătății. Prin deciziile consiliilor din cele 11 facultăți care compun UVT, am adoptat un set de reguli pentru desfășurarea procesului educațional în primul semestru, care sunt adecvate specificului proceselor de predare-învățare-evaluare din fiecare domeniu de studii. În acest fel, avem un număr de 6 facultăți în care specificul procesului de învățământ nu presupune activități experimentale și nevoia de întâlnire nemijlocită față în față a studenților cu cadrele didactice, în care s-a decis ca activitățile să fie exclusiv online. În celelalte facultăți, cu specific vocațional și din domeniul științelor exacte și al științelor naturii, am adoptat formula blended-learning, în care unele dintre activități se desfășoară față-în-față, cu toate măsurile de protecție medicală respectate (activități aplicative în domeniile arte, muzică și teatru, chimie, biologie, fizică, educație fizică și sport), iar activitățile preponderent teoretice se desfășoară online. Analiza prin care am departajat cele două tipuri de activități a fost minuțioasă, desfășurată la nivel de departamente academice și programe de studii, și a presupus atât studiul unei bibliografii bogate și a practicilor internaționale, dar și aplicarea unor chestionare de opinie, atât cadrelor didactice, cât și studenților, iar concluziile au fost adoptate prin decizii ale Consiliilor facultăților și Senatului UVT.


Nimeni nu-și dorește prelungirea stării de distanțare fizică și mutare în mediul online a tuturor activităților. Dar comunitatea UVT a învățat, chiar din prima lună a pandemiei, faptul că trecerea în mediul online poate să ne provoace și să ne transforme și în bine, prin adaptarea la tendințele cele mai avansate în interacțiunea educațională mediată digital, așa cum se întâmplă cu cele mai dezvoltate programe de studii din marile universități ale lumii.

Proiecte pentru a asigura practica pentru mai mulți studenți, implementat la UVT cu bani europeni

Mai mulți studenți de la Universitatea de Vest din Timișoara vor avea ocazia să facă stagii de practică în domeniul lor de studiu. Instituția de învățământ superior a deschis proiectul ”Practică de calitate pentru o carieră de succes”.

Prin proiectul finanțat prin fonduri europene se urmărește creștere gradului de ocupabilitate a 325 de studenți. Proiectul este realizat în parteneriat cu SC GI GROUP STAFFING COMPANY SRL. ”Suntem o echipă acum consolidată, formată din mulți universitari și experți din UVT și din partea partenerului de proiect, care va urmări un obiectiv strategic, constând în dezvoltarea unui cadru de profesionalizare deschis, orientat spre deprinderea de abilități practice de către studenții UVT, pentru o viitoare integrare de succes pe piața muncii”, spune Flavia Barna, managerul de proiect din cadrul UVT.

Rectorul UVT spune că acest proiect este unul bine adaptat la nevoile concrete. ”Centrul universitar timișorean se dezvoltă mai ales prin contribuția tinerelor generații de absolvenți, esențială pentru creșterea și diversificarea economiei locale. Condiția principală, pentru ca să susținem acest trend, constă în foarte buna adaptare a profilului profesional al acestor absolvenți la nevoile pieței muncii. Iată, tocmai acest obiectiv este considerat important în cadrul acestui proiect, care  vizează  conceperea și implementarea unor module de stagii de practică prin care studenții să dobândească exact abilitățile și deprinderile așteptate de viitorii lor angajatori. Este un exemplu de proiect realist, adaptat dinamicii economiei și lumii de azi, în care specificul ocupațiilor este în permanentă schimbare, iar meseriile viitorului tind să fie apreciate tot mai mult de către tinerii absolvenți”, a declarat rectorul Marilen Pirtea.

Top 3 universități din România, în 2021: Universitatea de Vest din Timișoara este cea mai bună din România, situându-se pe locul 557 în lume

Universitatea de Vest din Timișoara este cea mai bună din România, în 2021, potrivit clasamentului global al US News, situându-se pe locul 557 în lume, cu un scor de 48,6 puncte. În Europa, Universitatea de Vest din Timișoara ocupă locul 241.

În acest clasament global, pe primul loc se situeaza Universitatea Harvard cu 100 de puncte. 

Marți, US News a publicat clasamentul anual al celor mai bune universități din lume. Pentru clasament, US News a analizat datele a aproximativ 1.500 de școli din 86 de țări cu 13 variabile diferite, inclusiv reputația globală a cercetării, volumul și calitatea publicațiilor de la studenți și facultăți și colaborarea internațională de cercetare.

 

Pe locul doi, la universitățile din România, se află Universitatea Babes-Bolyai, cu un scor de 47,8 puncte, fiind pe locul 595 în lume,  iar pe locul trei este Universitatea Transilvania din Brașov, cu 41,5 puncte (locul 792 în lume). În Europa, Universitatea din Cluj se află pe locul 259, iar cea din Brașov pe locul 328.

Universitatea Politehnica Bucuresti se află pe locul 4 cu 41,4 puncte (locul 801 în lume) și Universitatea București pe locul 5 (locul 959 în lume).

Studenții de la masteratul didactic primesc bursă de 2.350 lei

Ministerul Educației și Cercetării a lansat proiectul „Start în carieră prin master didactic” dedicat masteranzilor din cele opt universități care organizează, pentru prima dată, programe-pilot de studii universitare de master didactic, la forma de învățământ cu frecvență. Masteranzii vor beneficia de o bursă lunară de studiu, în valoare de 2.350 lei, pe întreaga perioadă a desfășurării programului.

Implementarea pentru prima dată în România a masteratului didactic a fost posibilă prin susținerea ministrului educației și cercetării, Monica Cristina Anisie, care a aplicat prevederile Legii educației naționale nr.1/2011, aprobând prin ordin înființarea și organizarea programelor de master didactic. Astfel, cei 400 de masteranzi care vor să îmbrățișeze o carieră didactică s-au înscris la programul de studii universitare de master didactic, la forma de învățământ cu frecvență.  

În vederea desfășurării unei activități didactice viitoare de calitate, prin intermediul acestui proiect masteranzii își vor dezvolta abilități și competențe practice și vor participa, alături de cadrele didactice universitare, la un program de master modern și eficient. Mai mult decât atât, se vor consolida competențele didactice prin organizarea de cursuri de formare pentru 80 de cadre didactice din învățământul terțiar universitar cu o tematică ce include conținut educațional inovator și resurse de învățare moderne și flexibile.

 

Pentru toți profesorii din preuniversitar anul acesta școlar nu se fac decât cursuri de formare continuă în sistem online, iar evaluarea finală va fi tot online pe bază de portofoliu / Furnizorii trebuie să obțină avizul Comisiei Speciale de Acreditare din minister

În anul școlar 2020-2021 nu se desfășoară activități de formare continuă în sistem față-în-față sau blended-learning, ci doar în sistem online, asta prevede ordinul nr. 5.767 din 15 octombrie 2020 privind acreditarea, organizarea și desfășurarea programelor de formare continuă destinate personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2020-2021, publicat vineri în Monitorul Oficial.

“În contextul respectării normelor de siguranță sanitară stabilite de autoritățile de resort și a reglementărilor generale și sectoriale din Uniunea Europeană, în anul școlar 2020-2021 nu se desfășoară activități de formare continuă în sistem față-în-față în cadrul programelor de formare continuă acreditate, destinate personalului didactic din învățământul preuniversitar”, prevede actul normativ.

Tabloul dezechilibrelor din școala românească, într-un raport al Comisiei Europene: bani prea puțini, sprijin cvasiinexistent pentru elevii din mediile dezavantajate, lipsă de putere pentru școlile sărace

Accesul inegal al elevilor la învățătură, exacerbat de criza corona și trecerea la școala online, pune presiune pe autoritățile române să acționeze cu măsuri concrete în sprijinul elevilor defavorizați. Cât de mare este, însă, problema, dincolo de estimările și sondajele diverselor ONG-uri și de calculele de tipul necesarului de tablete în școli? Problema este sistemică, reiese dintr-un raport Eurydice privind echitatea școlară în Europa, potrivit căruia, la nivel de reglementări și măsuri birocratice, România stă relativ bine, dar când vine vorba de sprijin direct, inclusiv financiar, sau de măsuri concrete pentru copiii și școlile din medii dezavantajate, acțiunile sunt mai degrabă simbolice sau lipsesc cu desăvârșire.

  • Studiul publicat recent de Comisia Europeană completează alte astfel de documente, precum analizele realizate pe baza PISA 2018, pe care le și citează. Acestea au arătat cât de mari sunt diferențele între elevii in medii favorizate și cei din medii afectate de sărăcie, din perspectiva participării la viața școlară și a rezultatelor la învățătură.

Analiza Eurydice trece în revistă toate politicile și măsurile luate în diverse segmente ale sistemelor de educație din 37 de țări europene, de la modele de finanțare la tipuri de admitere și de la autonomia școlară la structura tipurilor de învățământ. La majoritatea, România se încadrează într-o categorie sau alta de țări, aliniată “administrativ” la contextul european.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională