Revista presei

29 octombrie 2019

CONFERINȚELE UVT - Existau #FakeNews în vremea regimului comunist?

Te-ai întrebat vreodată dacă existau #FakeNews în vremea regimului comunist?

Ioan T. Morar ne va răspunde la această întrebare într-o prelegere din cadrul seriei Conferințele UVT, prelegerea va fi urmată de o sesiune de Q&A. Pregătește-ți curiozitățile, noi te așteptăm cu răspunsurile.

Ioan T. Morar, absolvent de Filologie la Universitatea de Vest din Timișoara, este laureatul premiului Alumnus UVT la Gala Premiilor UVT 2019. A fost membru fondator al revistei Academia Cațavencu, membru al grupului Divertis până în anul 1996 sau senior editor la Cotidianul și a ocupat pentru o vreme și poziția de consul general al României la Marseille. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și una dintre personalitățile culturale remarcabile ale României de astăzi.

Moderatorul acestei întâlniri va fi domnul Profesor Emerit Mircea Mihăieș.

MIERCUREA DE ȘTIINȚĂ - cu Mădălin Bunoiu, invitat Daniel Funeriu

Miercurea de știință cu Mădălin Bunoiu și invitații săi – dialog despre regatul periodic cu Daniel Funeriu

Librăria Humanitas Timișoara vă așteaptă pe 30 octombrie, la ora 18.30, la a doua ediție a dezbaterilor lunare Miercurea de știință cu Mădălin Bunoiu și invitații săi – un dialog cu dr. Daniel Funeriu care va avea tema „Regatul periodic și limitele sale”. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, își propune să aducă în fața publicului subiectele importante ale științei prin dialoguri accesibile care merg în profunzimea temelor alese, însoțite de recomandări de lectură. De data aceasta privim elementele chimice din perspectiva poveștii palpitante pe care o spun despre evoluția universului și despre lumea pe care umanitatea a construit-o.


BAROMETRUL CULTURII - Tinerii manifestă dezinteres față de importanța culturii sau a educației, tocmai pentru că școala și instituțiile de cultură îi descurajează

Tinerii sunt dezinteresați de cultură și de educație pentru că instituțiile care ar trebui să îi formeze îi descurajează prin felul în care acționează sau prin lipsa de acțiune. Aceasta este una dintre concluziile cele mai dure ale celei mai ample și importante publicații de cercetare a fenomenului de consum cultural din România, Barometrul de consum cultural 2018, făcut de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală.

Raportul a analizat în premieră relația dintre cultură și școală.  „Tinerii sunt în cea mai importantă etapă de asimilare și formare din viața lor și este important ca instituțiile culturale și de educație să le furnizeze suficiente informațiii care să-i ajute să-și dezvolte potențialul creativ și să-și formeze practici sociale active care pot reprezenta baza pentru dezvoltare comunitară”, susțin autorii raportului. Concluzia lor: „categoria tinerilor manifestă dezinteres sau lipsă de cunoaștere cu privire la importanța culturii sau a educației, tocmai pentru că cele două entități formatoare, prin felul cum acționează sau nu acționează, pot descuraja tinerii.

CARIERE - Târgul Angajatorilor de Top. Dacă ai terminat studiile în această vară, poţi porni de la un salariu între 400 şi 500 de euro, dar sunt oportunităţi care ajung şi la 1.000 de euro şi peste

Mai mult de 130 de companii din industrii precum IT&C, contabilitate-finanţe, custo­mer support, inginerie, achiziţii-logis­tică, vânzări, resurse umane, marketing & PR au venit cu oferte de joburi în cadrul ediţiei cu numărul 27 a Târgului Angajatorilor de Top.

„Sunt 6.000 de joburi oferite de angajatori la această ediţie a evenimentului Angajatori de Top. Fiind 6.000 de joburi, diversitatea este foarte mare şi ca nivel de senioritate, dar şi între joburi pentru acelaşi nivel avem programe foarte variate. Dacă eşti un angajat care ai terminat studiile în această vară, poţi porni de la un salariu între 400 şi 500 de euro, dar sunt oportunităţi cu procese de selecţie mult mai riguroase unde beneficiile pot urca până la 1.000 de euro net sau pot depăşi această sumă“, a declarat Dragoş Gheban, managing partner în cadrul Catalyst Solutions.

Conform rezultatelor studiului realizat de orga­nizatorii evenimentului, 38% din com­pa­niile care au participat la ediţia trecută a târgului de joburi susţin că au avansat dis­cuţii în vederea recrutării pentru posturile dis­po­nibile, iar 25% dintre acestea au angajat can­didaţi cu care au interacţionat prima oară la târg. „Companiile au început să ia mult mai în serios investiţia în brandul de angajator pentru că realizează că planurile lor de recrutare pot fi zădărnicite de lipsa unei notorietăţi a brandului de angajator. Timpul de recrutare ar putea fi aproape dublu, dacă compania nu are un nume cunoscut în piaţă. Candidaţii din România preferă companii pe care le cunosc şi în care au încredere“, a adăugat Dragoş Gheban.

EUROSTAT - Educația și serviciile educaționale oferite de stat populației s-au scumpit cu aproape 23% în ultimii 8 ani

Între 2010 și 2018 prețurile au crescut, în medie, în Europa, cu 12%. În România, această creștere a fost de 16,35%, potrivit datelor Eurostat analizate de Edupedu.ro. Pentru serviciile de educație de care românii beneficiază, creșterile sunt însă mai mari decât media europeană. În perioada menționată serviciile de educație s-au scumpit cu 22,8%. În Uniunea Europeană diferanța este de 19,4%.

Eurostat calculează astfel cât se scumpesc serviciile de educație pe care statul le oferă cetățenilor săi, dacă aceștia ar trebui să plătească toate aceste servicii și nu ar exista subvenții. Cu alte cuvinte, dacă educația nu ar fi „gratuită”. Practic este vorba despre costul educației.

Indicele de mai jos arată că dacă în 2015 valoarea era de 100, în creștere cu 12 puncte față de 2010, în 2018 a ajuns la aproape 106 puncte. Față de România, care are o creștere mai mare a acestui indice, uniunea Europeană avea creșteri în general mai mari până în 2017, iar în 2018 a fost surclasată de România.

Procentele reprezintă indicele armonizat al prețurilor de consum calculat de Eurostat pentru toate statele Uniunii Europene, acest indice fiind folosit pentru comparația inflației din tate aceste țări.

CONTRIBUTORI - O profesoară care a plătit meditații pentru fiul ei: De multe ori am dat banii pe „iluzii”, pentru că așa „e moda”

Monica, mama unui băiat de nota 10 pe linie, șef de promoție, care e foarte conștiincios, știe ce vrea și a învățat mereu de drag și din pasiune pentru învățare, fără presiune din partea părinților, ne-a împărtășit că nu a apelat la meditații decât pentru o perioadă foarte scurtă, și asta pentru că profesoara de limba română a intrat în concediu de creștere a copilului, iar profesoara de matematică este și directoarea școlii și trebuia să se dedice și altor activități administrative, iar timpul era limitat. Monica a avut emoții, ca orice părinte, dar a avut mereu încredere în băiatul ei și în capacitatea acestuia de a se mobiliza la examene. Ne-a mai spus că au avut mare noroc de profesori foarte buni și că mulți copii nu au apelat la meditații, ci doar la câteva sesiuni de pregătire suplimentară pentru examen.

Felicia ne spune că și-a meditat copilul doi ani la română, matematică și engleză, că plătea undeva la 1500 ron pe lună, a meritat efortul, dar consideră în mod clar că nu este în regulă ce se întâmplă.

Mari mi-a împărtășit, cu tristețe referitor la subiect, că e profesoară de limba română în mediul rural, face naveta din 2000, deci deja are 19 ani de navetă, și că nu dă meditații. Elevii ei provin din familii sărace, dar fac pregătire gratuit, săptămânal. Ca mamă a plătit meditatori, colegi de școală, pentru băiatul ei, azi student. Consideră că de cele mai multe ori a plătit „iluzii”, dar așa e moda, mai ales la liceele/școlile de „renume”.

Oana, al cărei băiat vrea să urmeze robotica în medicină, a avut emoții mari. Cu prima medie băiatul ei nu intra la liceul dorit, dar acesta le-a spus părinților să facă contestație, pentru că știa ce a făcut și că merita mai mult, dar că-și asumă să primească o notă mai mică. Însă a primit 60 de sutimi mai mult, iar media l-a propulsat către liceul dorit. Încrederea părinților în copilul lor a dat roade.

Am crescut și am învățat într-un sistem în care meditațiile coexistau sistemului de învățământ, mai ales pentru anumite discipline sau pentru anumite facultăți. Chiar și așa, am cunoscut și cunosc copii care nu au avut niciodată nevoie de meditații.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională