Revista presei
3 iunie 2020
Sesiuni speciale de BAC și Evaluare Națională pentru elevii care au fost în carantină sau izolare la primele examene
- tion.ro
Elevii care nu vor putea participa la Bacalaureat sau la Evaluarea Națională în plină pandemie de coronavirus, la primele examene, vor avea parte de sesiuni speciale. Reprezentanții Ministerului Educației au făcut public calendarul sesiunilor speciale. Vor participa absolvenții care au avut temperatura peste maximul admis, au fost în izolare ori carantină.
Prima probă a Evaluării Naționale va avea loc în 15 iunie – proba scrisă la Limba și Literatura Română, iar prima probă scrisă a Bacalaureatului va avea loc în 22 iunie – Limba și Literatura Română. Dar sunt și o serie de reguli de protecție și de distanțare din cauza cărora unii elevi ar putea rata primele sesiuni ale examenelor naționale. Un singur exemplu: dacă un elev are o temperatură corporală mai mare de 37 de grade, atunci acesta nu va fi primit în clasă pentru a susține proba. Pentru acești elevi și alte cazuri au fost create sesiuni speciale pentru examenele naționale.
Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării, a aprobat Ordinul privind organizarea sesiunilor speciale de Evaluare Națională și Bacalaureat pentru absolvenții care nu vor putea participa la prima sesiune.
„La aceste sesiuni speciale, vor participa doar absolvenții care au avut temperatura peste maximul admis, au fost in izolare, carantină sau cei care nu au participat în prima sesiune din alte motive medicale”, transmit reprezentanți Ministerului Educației.
Ministerul Educaţiei: Peste 70% dintre elevi şi-au anunţat participarea la cursurile de pregătire pentru examenele naţionale/ Rată de participare de 96% în Harghita şi Ialomiţa, doar 40% în Bucureşti
- news.ro
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au precizat, pentru News.ro, că peste 70% dintre elevii din clasele terminale şi-au anunţat intenţia de a participa la cursurile de pregătire care au început marţi, o statistică a celor care au participat efectiv urmând a fi realizată la finalul perioadei. În unele judeţe, cum sunt Harghita şi Ialomiţa, 96% dintre elevii de clasa a VIII-a şi a XII-a au anunţat că vor participa, în timp ce în Bucureşti doar 40%.
Întrucât dinamica elevilor care vor participa efectiv este foarte mare, o statistică în acest sens va fi realizată abia la finalul perioadei de pregătire.
Potrivit intenţiei de participare transmise de către inspectoratele şcolare, rata de participare se situează la 96% în judeţele Harghita şi Ialomiţa, 90% în Covasna şi Maramureş, 87% în Brăila. De asemenea, în judeţele Vrancea şi Tulcea peste 80% dintre elevi au anunţat că vor participa.
În Bucureşti, doar 40% dintre elevi au anunţat că intenţionează să participe.
Reprezentanţii ministerului au precizat că nu s-au înregistrat probleme în prima zia activităţii de pregătire, şcolile fiind pregătite să primească elevii.
În perioada 2-12 iunie, elevii din clasele terminale pot participa la activităţi de pregătire în unităţile de învăţământ, în vederea participării la Evaluarea Naţională sau Bacalaureat.
PIAȚA MUNCII - Românii încep din nou să își caute job-uri în străinătate
- profit.ro
Aproape 1,3 milioane de români s-au întors în țară în ultimele două luni, determinați, în cea mai mare parte, de pierderea locurilor de muncă pe care le aveau în țări precum Spania, Italia, Marea Britanie sau Germania. Speriați de impactul pe care pandemia l-a avut asupra economiilor din țările în care plecaseră la muncă, dar și de valul uriaș de infectări, aceștia s-au întors acasă și au început, în primă fază, să își caute joburi noi în România.
Odată cu ridicarea măsurilor de lockdown din multe țări europene, s-a observat însă și o creștere în numărul de aplicări pentru locurile de muncă din străinătate. ”Sunt mulți români care au așteptat momentul în care să se simtă cât de cât siguri să se întoarcă la muncă în afara țării, însă, față de anii trecuți, încă vedem o rezervă în dorința de a pleca. Unul dintre motive este acela că oamenii au început să ia în calcul mai multe aspecte atunci când se decid să emigreze, cum ar fi certitudinea că viitorul angajator le va oferi asigurare de sănătate sau că vor avea un salariu suficient de mare încât să își poată permite îngrijiri medicale sau spitalizare în cazul unei posibile infectări cu coronavirus. Înainte de perioada aceasta, rar era condiționată plecarea din țară de astfel de criterii”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.
Astfel, în luna mai au fost înregistrate aproximativ 20.000 de aplicări pentru joburile din străinătate, țările cele mai căutate de candidați fiind Germania, Franța, Olanda, Marea Britanie și Grecia. Dacă până acum câțiva ani Spania și Italia dominau acest clasament, acum se află abia pe locurile 8 și 9 în preferințele românilor, fiind detronate de destinații precum Austria sau Belgia. ”De cealaltă parte, cele mai multe locuri de muncă disponibile vin din partea angajatorilor din Germania, Olanda, Norvegia și Belgia, Italia și Spania coborând, și de această dată, în top, față de anii trecuți”, adaugă Bogdan Badea.
A fost publicat proiectul de HG privind pilotarea modernizării învăţământului. Capcanele proiectului
- adevarul.ro
Ministerul Educaţiei a publicat un proiect de HG privind pilotarea modernizării învăţământului. Deşi ideea pare corectă, ea conţine şi multe capcane. Două sunt cele mai importante şi le voi detalia în continuare. Şcolile pilot nu au capacitatea să proiecteze o transformare de asemenea anvergură, iar sute, mii de copii nu pot ajunge cobaii unor astfel de încercări.
Deşi modernizarea învăţământului este absolut necesară, prefer să fie realizată de echipe mixte de experţi în arhitectură curriculară, instituţională, în psihopedagogie, simultan la nivelul întregului sistem de învăţământ. Ce conţine proiectul ministerului Educaţiei Titlul proiectului este „H O T Ă R Â R E privind funcţionarea unităţilor de învăţământ cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie”. În Nota de fundamentare se spune: „Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare prevede, la articolul 26, posibilitatea ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin hotărâre a Guvernului, să stabilească funcţionarea în sistemul de învăţământ preuniversitar a unor unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie”.
Timișoara. Compania Continental extinde centrul de cercetare și dezvoltare. Va avea în total 1.700 de locuri de muncă. Investiția depășește 33 de milioane de euro.
- profit.ro
Compania tehnologică Continental a anunțat, prin intermediul unui comunicat de presă, că își va dezvolta afacerile din Timișoara, prin extinderea clădirii de bioruri. Investiția estimată se ridică la 33 de milioane de euro, mai spun reprezentanții grupului. Termenul până la care construcția va fi finalizată este luna aprilie 2021.
Noul proiect, o clădire de șase etaje, va avea o capacitate de 1.700 de locuri și o zonă de testare și validare a produselor dezvoltate de companie. După ce investiția va fi finalizată, suprafața totală construită va ocupa peste 26 de mii de metri pătrați. În cadrul complexului, peste două sute de arbori vor fi plantați.
Radu Szekely, expert educațional CE: Întârzierea procesului de învățare și incertitudinea legată de ce se va întâmpla în toamnă ar putea duce la riscul de abandon școlar
- rfi.ro
Digitalizarea are două fețe spune la RFI specialistul. Radu Szekely, expert educațional la Comisia Europeană subliniază faptul că dacă mulți tineri s-au adaptat, pentru unii profesori a fost mai dificil să țină cursuri online.
Peste 12.500 de elevi din clasele terminale și de la seral se întorc de azi la școlile și liceele din Capitală pentru sesiunea de pregătire a examenelor naționale. La un calcul scurt rezultă că mai puțin de jumătate dintre elevii de a VIII-a și o treime dintre cei care termină liceul se prezintă la aceste activități. Ministrul Educației estimează că procentul este slab în capitală dar subliniază că la nivelul țării 60% dintre elevi au anunțat că revin la școală de azi.
“Nu îngrășăm porcul în ajung cu două săptămâni de pregătire înainte de examen” spune la RFI Radu Szekely, expert educațional la Comisia Europeană. Specialistul subliniază importanța întoarcerii la clasă ca parte dintr-un proces de readaptare și socializare și susține că în special copiii care nu au avut acces la învățământul online și nici la discuții cu colegii și profesorii au nevoie de acest contact cu școala.
CULTURA ÎN TIMPUL PANDEMIEI - Înapoi la cărți / Marius CHIVU
- dilemaveche.ro
Piața de carte n-a mai trecut printr-o asemenea criză din anul 2009, cînd a avut nevoie de un deceniu pentru a-și reveni la nivelul inițial. S-au închis librăriile, comerțul de carte a funcționat doar online și, oricum, foarte mult redus, s-au suspendat festivalurile literare, editurile și-au încetinit, mai mult sau mai puțin, ritmul publicării de noi titluri ori și-au amînat planurile editoriale și au încercat să speculeze momentul publicînd cărți despre COVID-19, pandemie și izolare (Corint, Polirom, Nemira), s-au concentrat pe ofertele online și pe diverse strategii de promovare (cluburi de lectură și lansări online, scriitori publicați de Humanitas au semnat din izolare exemplare din noile lor cărți) și, în general, au încercat să reducă efectele dezastrului.
Echilibru instabil – șase adolescenți în prag de Bac, elevi din clasa a XII-a, povestesc cum a fost în izolare și cum s-au pregătit pentru Bacalaureat.
- scoala9.ro
În mai puțin de o lună, elevii de clasa a XII-a vor susține examenul de Bacalaureat – după cum a dat din nou asigurări ministrul educației – în condiții speciale, de menținere a distanței fizice și de reducere a interacțiunii. Examenul acesta este precedat de o pauză școlară de trei luni, în care elevii au avut parte de educație, în funcție de accesul la dispozitive și de nivelul de tehnologizare al profesorilor. În acest context, fiecare s-a descurcat cum a putut. Am stat de vorbă cu mai mulți elevi care se pregătesc pentru Bac despre cum a fost izolarea pentru ei, cum au învățat, cum s-a desfășurat școala online, ce le-a lipsit în pandemie și cum i-a schimbat această experiență.
Ștefania Gârțu
Elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Bacău
Săptămânile mele arată cam la fel. Cinci zile din șapte învăț. La începutul clasei a XII-a am decis că, pe lângă pregătirea la matematică, o să fac și o pregătire spirituală. Asta e terapia, pentru că mi-am dat seama că, în a doișpea, copiii nu prea pun accentul pe faptul că trebuie să rămână ok și la cap. E foarte multă presiune. Voiam să fiu sigură că nu o să clachez de la stres. Terapeuta mi-a zis să-mi fac un program și mi-a recomandat să-mi iau două zile libere, una neapărat duminica și cealaltă în funcție de cum simt. Mi-am luat-o, în general, miercurea sau joia, pentru că îmi echilibrează săptămâna. Mă trezesc cât de dimineață pot. La începutul carantinei mă trezeam pe la 8-9, acum la 10, pentru că adorm tot mai târziu și e foarte enervant. Îmi ia mai mult să mă pun pe picioare, după ce mă trezesc. Stau cam o oră cu rutina de dimineață, apoi învăț patru ore, fac pauză două ore și învăț încă patru ore.
