Revista presei

30 octombrie 2020

"LEARNING IN EMOTIONALLY VULNERABLE PEOPLE" - un proiect al UVT, realizat în parteneriat cu Universitatea Milan-Bicocca (Italia) şi Universitatea din Ghent (Belgia)

Universitatea de Vest din Timişoara a câştigat, în calitate de lider de proiect, un proiect european în valoare totală de 900.000 de euro, având drept parteneri Universitatea Milan-Bicocca (Italia) şi Universitatea din Ghent (Belgia). Scopul general al proiectului este de creşte performanţa ştiinţifică şi capacitatea de management al cercetării din UVT, prin înfrăţirea unei echipe de cercetare în psihologie de la UVT, coordonată de prof.univ.dr. Florin Alin Sava, cu două echipe cu performanţe ştiinţifice de vârf de la universităţile partenere.

Acest lucru vine ca o recunoaştere a performanţelor ştiinţifice obţinute de cercetătorii timişoreni, interesaţi să investigheze mecanismele cognitive prin care anumite persoane ajung să manifeste o vulnerabilitate emoţională ridicată.

Pe lângă proiectele comune de cercetare ce vor fi derulate pe parcursul celor trei ani, vor exista numeroase schimburi de experienţă şi stagii de formare disponibile pentru cercetători.

Proiectul se derulează pe o perioadă de trei ani de zile, între Octombrie 2020 şi Septembrie 2023. Lansarea proiectului a avut loc online, în prezenţa reprezentanţilor de la cele trei universităţi partenere, respectiv a unui reprezentant din partea Comisiei Europene.

Acest proiect de tip Twinning este finanţat prin Programul de Cercetare şi Inovare HORIZON 2020, susţinut de Uniunea Europeană, în baza Grant-ului numărul 952464.

UV Timişoara este prezentă şi în 2020 în Times Higher Education Subject Rankings, în domeniul Ştiinţe fizice

Universitatea de Vest din Timişoara este prezentă şi în acest an în Times Higher Education Subject Rankings, în domeniul „Ştiinţe fizice” (top 1001+ din 1149 de universităţi la nivel mondial), regăsindu-se între cele 6 universităţi din România ierarhizate.

Subdomeniile aferente domeniului „Ştiinţe fizice” sunt: Fizică și Astronomie, Matematică și Statistică, Chimie şi Geologie și Ştiinţe ale pământului.

Pentru THE Subject Rankings 2021 s-au utilizat rezultatele obţinute la cei 13 indicatori de performanţă folosiţi în clasificarea generală Times Higher Education World University Ranking (mai mult de 24.000 de jurnale indexate Scopus, 13.6 milioane de articole, recenzii, lucrări ale conferințelor, cărți și capitole de carte (perioada 2015-2019) şi 86 milioane de citări (perioada 2015-2020) – date bibliometrice extrase din Scopus şi răspunsurile a peste 22.000 de reprezentanţi ai comunității academice internaţionale la sondajul anual al THE cu privire la reputația academică a universităţilor (datele de contact ale participanților la sondaj au fost selectate de Elsevier, iar răspunsurile obţinute în 2020 au fost combinate cu cele din 2019) la care se adaugă rezultatele obţinute la cele 11 domenii evaluate: Arte şi Ştiinţe umaniste, Educaţie, Drept, Psihologie, Administrarea afacerilor şi Economie, Sănătate, Informatică, Inginerie şi Tehnologie, Ştiinţe ale vieţii, Ştiinţe fizice şi Ştiinţe sociale. Pentru Ştiințe fizice, pragul de publicare este de 500 de lucrări publicate în acest domeniu în ultimii cinci ani.

Acest ranking, realizat de revista britanică Times Higher Education (THE) încă din 2004, se concentrează pe excelența cercetării la scară globală evaluând universităţile sub aspectul a cinci dimensiuni, recalibrate pentru fiecare domeniu, ponderile indicatorilor fiind adaptate fiecărui domeniu în parte.

Raport al CE: România are cele mai mari inegalități în rezultatele elevilor din școala primară

România are cele mai mari discrepanțe în ceea ce privește rezultatele elevilor din școala primară în relație cu finanțarea publică per elev, care este cea mai mică. Datele au fost analizate dintr-un set de mai multe țări din UE dar și din afara Uniunii. Raportul privind echitatea în educația școlară în Europa a fost publicat de Comisia Europeană și analizează mai multe date din ani diferiți.

Peste 40% dintre elevii români de peste 15 ani, conform datelor din sondajul PISA din 2018, au rezultate slabe la citire și matematică. Un procentaj de peste 40% au îregistrat și Bulgaria, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord. Elevii de 15 ani din Cipru stau la fel de prost la capitolul citire.

România se află la mijlocul clasamentului în ceea ce privește legătura dintre caracteristicile mediului de acasă și numărul de cărți prezente raportat cu performanțele elevilor de 15 ani la citire și matematică, conform datelor din 2018.

România stă cel mai slab la cheltuielile per educația unui elev/student exprimate în relație cu puterea de cumpărare, potrivit datelor Eurostat de la începutul anului.

Şcolile au o săptămână la dispoziţie să numere copiii „cei mai dezavantajaţi”, care vor primi tichete sociale de 500 de lei

Şcolile au o săptămână la dispoziţie să numere copiii „cei mai dezavantajaţi” şi să comunice rezultatul Ministerului Educaţiei. Termenul limită este marţi, 3 noiembrie 2020, ora 14:00, potrivit documentelor primite de şcoli, obţinute de Edupedu.ro

Ministerul face astfel o listă cu potenţialii beneficari ai tichetelor sociale aprobate prin ordonanţa de urgenţă nr 133/2020, iar demersul de centralizare şi acordare a tichetelor de 500 de lei se va suprapune cu perioada campaniei electorale, care va începe oficial pe 5 noiembrie. Asta deşi din 7 august, de când a fost adoptată OUG 133 sub pretextul urgenţei imediate, au trecut aproape 3 luni în care nimeni nu a pus în aplicare actul normativ. În plus, Ministerul Educaţiei a dat deja lista cu toţi aceşti elevi, a numărat 302 mii la fundamentarea proiectului de OUG, dar bugetul alocat programului ar ajunge doar pentru 260 de mii de elevi „cei mai dezavantajaţi”, potrivit calculelor făcute de Edupedu.ro pe baza datelor din nota de fundamentare a actului normativ. Şcoala a început pe 14 septembrie 2020, iar cu o lună şi o săptămână înainte, pe 7 august 2020, Guvernul a probat prin Ordonaţă de Urgenţă acordarea de tichete sociale pentru elevii cei mai defavorizaţi, bani alocaţi din FEAD – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizare persoane. Este vorba despre OUG 133/7 august 2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizaţi care beneficiază de sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestora.

Ministerul Educatiei anunta ca numarul scolilor in scenariul rosu a ajuns la aproape 3.500

Potrivit situatiei raportate la nivel national de fiecare inspectorat scolar judetean, joi, 29 octombrie, 3.493 de scoli sunt in scenariul rosu, cu 100 mai multe decat in ziua precedenta.

Se inregistreaza urmatoarea situatie:

– 9.207 de unitati de invatamant in Scenariul 1 (S1): participarea zilnica (fata in fata) a tuturor prescolarilor si elevilor in unitatile de invatamant, cu respectarea si aplicarea tuturor normelor de protectie sanitara.

– 4.956 de unitati de invatamant in Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnica (fata in fata) a tuturor prescolarilor si elevilor din invatamantul primar, a elevilor din clasele a VIII-a si a XII-a, cu respectarea si aplicarea tuturor normelor de protectie, respectiv revenirea partiala (prin rotatie de una-doua saptamani) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu si liceu, cu respectarea si aplicarea tuturor normelor de protectie.

Salvați Copiii: Adevărații monștri de Halloween sunt în educația din România

Cu cât intră mai multe orașe în scenariul roșu, cu atât mai mulți copii cad pradă monștrilor din educație, avertizează organizația Salvați Copiii, care lansează campania intitulată Cu Adevărat Înfricoșător ce spune pe nume lucrurilor de care trebuie să ne temem: abandonul școlar, slaba instruire a profesorilor pentru desfășurarea lecțiilor online, analfabetismul funcțional sau lipsa resurselor.

Aproape 3.500 de școli din țară sunt închise, elevii fiind nevoiți să facă orele online, din cauza pandemiei. Dintre unitățile de învățământ aflate în scenariul roșu, doar în 377 au fost cazuri de infectare cu coronavirus în rândul profesorilor sau elevilor. Cele mai multe dintre școlile închise se află în localități unde sunt mai mult de 3 infectări la mia de locuitori.
Cu cât intră mai multe orașe în scenariul roșu, cu atât mai mulți copii cad pradă monștrilor din educație, avertizează organizația Salvați Copiii, care lansează campania intitulată Cu Adevărat Înfricoșător ce spune pe nume lucrurilor de care trebuie să ne temem: abandonul școlar, slaba instruire a profesorilor pentru desfășurarea lecțiilor online, analfabetismul funcțional și lipsa resurselor.

Sărăcia educațională afectează un număr mare de copii în România

Dezavantajele sociale și economice ale familiilor în care 35,8% dintre copii, adică 1.200.000, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, mult mai grav decât în rândul adulților (30,2%), și faptul că, pentru mediul rural, acest risc în cazul copiilor atinge procentul de 44,3% (adică 900.000 de copii doar în comune și sate), indică o stare de lucruri cronicizată.

Abandonul școlar și neparticiparea școlară, agravate de criza pandemică

În ianuarie 2020, peste 275.000 de copii cu vârsta învățământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la școală, iar abandonul școlar anual a atins cifra de 45.000 de copii din ciclurile primar, gimnazial și liceal. Părăsirea timpurie a școlii reflectă incapacitatea de readucere la școală a copiilor, România înregistrând un procent de 15,2% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar 8 clase sau mai puțin, deși țintă fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârșitul acestui an.

41% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional

Monștrii din sistemul românesc de educație au dat naștere în final unei alte realități înfricoșătoare: rezultatele copiilor la evaluări internaționale aflate la o distanță inacceptabilă față de rezultatele majorității celorlalte state evaluate (PISA 2018). 41% dintre elevii români din sistemul educațional se plasează în aria analfabetismului funcțional.

Realitatea tristă a școlii online

Datele arată că pentru 28% dintre copii școala online nu înseamnă educație, fie pentru că sunt nevoiți să învețe folosind telefonul mobil al părinților, deseori unica cale de conectare online, fie pentru că nu au acces la o conexiune la Internet adecvată pentru participarea reală la lecții. Realitatea este la fel de vulnerabilă și atunci când vorbim despre cei care ar trebui sa pregătească noile generații: 43% dintre cadrele didactice nu au resursele materiale necesare pentru a derula orele online.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro