Revista presei

31 august 2020

O elevă cu 10 la bacalaureat, din Timișoara, refuză banii oferiți de guvern: Vreți performanță? Scoateți elevii acestei Românii din sărăcie și faceți centre de excelență

Antonia Pup, unul dintre elevii care au luat 10 la bacalaureat, refuză stimulentul financiar de 3.000 de lei oferit de guvern absolvenților cu media 10 la BAC, spunând că este felul său de a se “ralia mișcării de revoltă a elevilor care nu tac și fac frumos când văd că guvernanții neglijează dreptul la educație și tratează cu stângăcie problema accesului, a părinților care sunt amenințați cu chemări în judecată pentru că nu se pot transforma în epidemiologi de casă, a profesorilor ale căror drepturi salariale au fost asimilate mersului la cârciumă”. “Vreți performanță? Scoateți elevii acestei Românii din sărăcie și faceți centre de excelență”, le transmite tânăra guvernanților.

Tânăra a absolvit un liceu din Timișoara și a fost președinte al Consiliului Național al Elevilor.

“Încă de când am aflat că am luat 10 la Bacalaureat, foarte multă lume îmi adresa următoarele două întrebări: <>, <>. Untold nu se mai ține, iar despre bani pot să vă spun următorul lucru: nu îi iau”, a scris tânăra pe Facebook.

“Orban, tine-ți banii că eu nu am nevoie de ei. Nici dacă m-ar da afară banii din casă nu aș putea accepta “momeala” de 3.000 de lei de la Guvernul României oferită tuturor elevilor care au obținut media 10 la examenele naționale din acest an școlar. Hotărâre de Guvern aprobată chiar cu câteva ore înainte de începerea campaniei electorale, ce coincidență! În aceeași săptămână în care președintele României a spus ca nu e o problemă că elevii nu vor primi măști, în aceeași săptămână în care profesorii au fost mințiți cu privire la creșterile salariale, în aceeași săptămână în care elevii au fost anunțați de un reprezentant de la nivel guvernamental că dispozitivele electronice nu vor ajunge înainte de începerea școlii, pentru că achiziția pe care noi am solicitat-o încă din martie este tergiversată.

“Da, dar e dreptul tău”. Nu, nu e dreptul meu. În Statutul Elevului nu apare un astfel de drept, dreptul a de a accepta să fii tranzacționat de un Guvern care a călcat în picioare principii fundamentale ale Școlii, precum egalitatea de șanse și calitatea.

SONDAJ: este România pregătită pentru școala online?

Ultima parte a semestrului doi din anul școlar 2019/2020 ne-a arătat cât de puțin pregătit este sistemul educațional din România pentru a face tranziția către predarea cursurilor în mediul online. Suntem în linie dreaptă pentru începerea unui nou an școlar, însă este România pregătită pentru școala online?

Începerea noului an școlar se apropie, iar forma în care se vor desfășura cursurile este încă incertă, însă un lucru știm cu siguranță: în tot acest timp sistemul educațional nu a făcut niciun pas înainte spre facilitarea predării cursurilor online.

În urma unui sondaj realizat de Adfaber în perioada 13.07.2020 – 20.07.2020, a reieșit faptul că 8 din 10 profesori consideră că școala din România nu este pregătită pentru predarea cursurilor în mediul online.

Aceeași opinie pare să fie și în rândul părinților. 9 din 10 părinți chestionați au afirmat faptul că sistemul educațional din țara noastră nu este pregătit pentru susținerea orelor în mediul virtual.

Ce împiedică însă sistemul educațional din România să susțină cursurile în mediul online într-un mod eficient?

Unul dintre cele mai discutate motive este lipsa accesului la condiții optime de învățare la distanță, a multor elevi din România, în special în mediul rural. Mai exact, așa cum am văzut și în perioada de stare de urgență, mulți elevi nu au avut posibilitatea de a participa la cursuri, din lipsa unui dispozitiv electronic care să permită studiul (laptop sau tableta) sau chiar mai rău, din lipsa accesului total la internet.

De asemenea, imposibilitatea de a susține pentru o perioadă mai îndelungată cursurile școlare în mediul online apare și ca urmare a lipsei adaptării sistemului educațional la evoluția tehnologiei și la interesele și nevoile reale ale elevilor.

În timp ce alte sisteme educaționale au integrat cu succes instrumentele și platformele digitale pentru a transmite informația mai rapid și mai eficient elevilor, în România, puține resurse educaționale care pot ajuta profesorii să susțină cursurile se află și în mediul online.

Așadar, transferarea tuturor informațiilor și resurselor educaționale pentru predarea materiei, din mediul offline, în mediul online, devine o misiune foarte grea pentru profesori. Tot profesorii sunt cei nevoiți să descopere acum platformele care pot fi utilizate pentru a susține cursurile online, cum funcționează ele, cum pot transmite și primi temele pentru acasă, dar și cum pot evalua cunoștințele elevilor.

Dan Jurcan, sociolog IRES: Școala este într-o ruptură comunicațională cu Ministerul Educației, nici ei nu știu exact cum se vor derula lucrurile pe 14 septembrie. Vorbim de o criză de comunicare

Aproape 80% dintre părinți își doresc să fie consultați de școala copilului în decizia de a deschide cursurile, potrivit celui mai recent sondaj de opinie realizat de IRES în parteneriat cu Edupedu.ro. “E clar că există o ruptură de comunicare aici. Dar cred că școala este între ciocan și nicovală. Și cei din școli se află într-o ruptură comunicațională cu Ministerul Educației, nici ei nu știu exact cum se vor derula lucrurile pe 14 septembrie”, a declarat pentru Edupedu.ro sociologul Dan Jurcan, director de cercetare la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).

Potrivit sociologului, “vorbim de o criză de comunicare. Toate datele ne indică faptul că în ceea ce privește începerea anului școlar, până în prezent, s-a comunicat prost”.

Rep: Cum explicați transferul de încredere către școală, care până acum era locul de bătălie al tuturor neînțelegerilor părinților și profesorilor?

Dan Jurcan: E și o chestiune de personalizare: cunoști dirigintele, profesorul, învățătorul, e normal ca cel puțin din instituțiile de aici nivelul de încredere să fie mai ridicat, pentru că școala este din zona de proximitate.

Dar ce m-a surprins pe mine cel mai mult este că totuși există încredere în școala, că 80% din părinți nu au fost contactați de școală sau profesori, că 78% spun că și-ar dori să fie consultați în decizia locală de a deschide școala, or e clar că există o ruptură de comunicare aici. Dar cred că școala este între ciocan și nicovală. Și cei din școli se află într-o ruptură comunicațională cu Ministerul Educației, nici ei nu știu exact cum se vor derula lucrurile pe 14 septembrie.

Dincolo de toate aspectele care țin de siguranța sanitară a elevilor, vorbim de o criză de comunicare. Toate datele ne indică faptul că în ceea ce privește începerea anului școlar, până în prezent, s-a comunicat prost. Am înțeles că săptămâna aceasta se vor lua decizii, dar s-a comunicat prost până acum, pentru că părinții sunt total nemulțumiți și pentru ei prioritară este siguranța copiilor, dar în același timp există o îngrijorare serioasă că acest moment să nu fie ratat, pentru că ați văzut și din ceea ce ne spun părinții că și-ar dori să înceapă școala.

Rep: Da, vedem că 60% dintre părinți consideră că școala ar trebui să înceapă cu toți elevii în clase, în sistem clasic. Cu toate acestea, cei mai vocali sunt cei care susțin închiderea școlilor, predare exclusiv online. De ce falia aceasta între minoritatea vocală și majoritatea tăcută?

Dan Jurcan: Închiderea școlilor în momentul în care a izbucnit pandemia a intrat oarecum într-un algoritm general de reacție, nu s-a întâmplat doar la noi, ci în toată lumea. S-au închis afaceri întregi și într-un fel și sistemul educațional a fost afectat. Asta a fost acum 6 luni. Sigur există multă îngrijorare cu privire la siguranța copilului, a familiei, jumătate dintre părinți sunt îngrijorați că prin această deschidere a școlilor fără măsuri adecvate se vor îmbolnăvi. Dar, în același timp, e clar că părinții își dau seama că nu putem amâna la nesfârșit acest proces al redeschiderii școlilor, pentru că ratăm educația pentru un an școlar și deocamdată nu putem estima efectele pe termen lung.

Pe de altă parte, ce mai vedem este că părinții nu cunosc măsurile anunțate de guvern. 46% nu știu. Cei mai mulți sunt din mediul rural. Dar în rândul celor care știu, vedem că este o susținere. Acolo unde oamenii au perceput mesajul, avem susținere. Deci părinții nu sunt neaparat reticenți la ce propune guvernul, dar e clar că avem un deficit de comunicare din moment ce avem jumătate dintre părinți care nu știu cum se vor deschide școlile.

Apoi vedem că opinia părinților este fragmentată cu privire la felul în care ar trebui să se deruleze școala în septembrie. 60% spun: haideți să-i lăsăm pe copii la clasă! Mai ales în mediul rural, pe când în urban opinia este: haideți să mergem pe sistemul hibrid sau online. Or aici e problematic. Ceea ce propune guvernul prin acel sistem de rotație a elevilor este discutabil, pentru că 40% dintre copii învață deja în mai multe schimburi la școală și atunci e o problemă: ce faci în orașele mari? Școala e deja aglomerata și avem deja 40% din elevi care merg în 2 sau 3 schimburi. Ce faci la un liceu când ai ore de la 8 la 1 și de la 1 la 6? Lucrurile astea sunt nelămurite deocamdată.

În ceea ce privește învățământul online: este pregătită școala pentru învățămantul online din perspectiva infrastructurii? Din datele pe care le-am cules rezultă că 15% din elevi nu au acces la internet, adică vreo 400.000 de copii. Pe de altă parte, și dintre cei care au acces la internet descoperim că 42% nu au acces la un laptop, 54% nu au desktop, 62% nu au tabletă. Nu putem face învățământ online pe telefon. Guvernul a anunțat că va cumpăra 250.000 de tablete. E clar că nevoia de dispozitive este mult mai mare față de ce s-a anunțat și această problemă nu permite învățământ online, mai ales în mediul rural, deși rețelele de internet s-au extins foarte mult și în mediul rural.

Probabil aici autoritățile ar trebui să aibă o cunoaștere reală a situației și să redirecționeze banii din alte proiecte, astfel încât accesul la educația digitală să fie unul funcțional. O altă problemă este cât de pregătiți sunt profesorii, învățătorii, în așa fel încât să interacționeze în acest mod. Pandemia ne-a obligat într-un fel să digitizăm, iar în administrație sunt multe exemple de succes și e clar că și educația trebuie să intre în acest pattern de schimbare. Problema e că discutăm de zeci de mii de profesori care nu au competențele digitale pentru ceea ce înseamnă școala online. Și aici Ministerul Educației trebuie să vină cu un program rapid de optimizare și de formare.

CERCETARE - Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca lansează forma finală a produsului VR-Mind pentru reglare psihologică prin tehnologie virtuală

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) anunţă că, împreună cu compania americană EON Reality Inc., lansează forma finală a produsului VR-Mind pentru reglare psihologică prin tehnologie virtuală.

„Produsul VR-Mind, derivat din cercetări psihologice (ştiinţe cognitive clinice) fundamentale şi aplicative avansate, urmăreşte antrenarea şi reantrenarea minţii umane pentru a preveni tulburările emoţionale, putând fi implicat şi ca modul în tratamentele psihoterapeutice mai complexe, inclusiv în promovarea sănătăţii mintale. Focalizarea este pe identificarea şi modificarea distorsiunilor cognitive de tip atenţional, interpretativ şi de memorie (cognitive bias modification), prin efectuarea unor sarcini/jocuri în realitate virtuală (Virtual Reality)”, se arată într-un comunicat trimis de UBB.

Prototipul iniţial al produsului a fost lansat în anul 2018 şi acesta a fost îmbunătăţit pe baza testărilor şi a feedback-urilor, rezultând în final un produs gata de a fi diseminat în mediul socio-economic (ca tehnologie de cercetare şi de practică psihologică, inclusiv autoterapie). Produsul VR-Mind este utilizat deja în cercetări efectuate în cadrul UBB şi în serviciile clinice validate ştiinţific de la Clinica Universitară de Psihologie PsyTech a UBB.

„Tehnologiile psihologice, dacă sunt derivate din cercetări avansate şi dacă sunt şi gândite să fie accesibile, pot produce rapid mutaţii sociale semnificative, în beneficiul bunăstării/calităţii vieţii oamenilor. Mă refer aici la prevenirea unor tulburări psihice, la tratamentul lor şi la promovarea stării de bine. VR-Mind este un astfel de produs! Mă bucur să văd cum colaborarea UBB cu compania americană EON Reality, începută în urmă cu 10 ani, imediat după lansarea deja cunoscutului „Cub Virtual” din Avalonul UBB, continuă şi generează produse şi servicii inovative către societate”, a transmis rectorul UBB şi directorul proiectului, prof. univ. dr. Daniel David.

ȘCOALĂ - Reguli noi pentru profesorii cu risc față de coronavirus

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a spus, vineri, că speră ca, după începerea şcolii, să se înregistreze doar o creştere uşoară a numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, dar nu printre copii, ci în cazul persoanelor cu risc.

Ministrul a explicat că profesorii cu vârstă mai înaintată și care prezintă comorbidități își pot ține cursurile online.

„Noi sperăm să avem doar o creştere uşor simţită şi nu la nivelul copiilor, ci la persoanele cu risc. De aceea, medicina muncii ne-a şi recomandat şi am fost de acord ca tot ce înseamnă personal didactic şi nedidactic, peste 60 ani şi cei care au comorbidităţi să poată face cursurile online, precum şi libertatea pe care am lăsat-o autorităţilor locale, inspectoratelor şcolare judeţene, DSP-urilor, de a adapta scenariile pe care le-am gândit la fiecare unitate şcolară„, a declarat vineri Nelu Tătaru, citat de Agerpres.

În legătură cu posibilitatea ca profesorii să transmită boala, ministrul Sănătăţii a arătat că au fost elaborate nişte norme care trebuie respectate.

„Încă din 15 mai, când am avut primele măsuri de relaxare, fiecare măsură de relaxare a fost însoţită de un ordin de ministru (…) care specifica şi anumite norme în vederea funcţionării şi desfăşurării fiecărei activităţi în parte. Şi aici avem aceste norme, odată respectate sunt nişte riscuri asumate. Ţin să menţionez că din ce avem până acum, peste 84.000 cazuri de infectare în România, ieri erau 5.105 de infectări la copii, 1.978 de cazuri la copiii de 0-9 ani, 3.127 la copiii care erau între 10-19 ani. Copiii pot fi nişte purtători, patologia fiind redusă la această vârstă, de aceea trebuie să îmbinăm dorinţa, potenţialul şi capacitatea lor de a învăţa, cu siguranţa pe care trebuie să le-o acordăm noi, inclusiv acei profesori care ar trebui să respecte şi ei regulile„, a mai spus Nelu Tătaru.

ECONOMIE - Uniunea Europeană dă 17 milioane de euro pentru IMM-urile din zona de vest a României

IMM-urile din vestul României au la dispoziţie suma de 17,6 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, pentru dezvoltare şi extinderea capacităţilor de producţie. Valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 1,5 milioane de euro și maxim 6 milioane de euro.

Sumele nerambursabile sunt disponibile prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 pentru întreprinderile mici și mijlocii din Regiunea Vest. Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, în calitate de Organism Intermediar, anunţă că Regiunea Vest dispune de o alocare de 17.655.000 de euro în cadrul acestui apel de proiecte. Cererile de finanțare vor putea fi depuse în perioada 30.10.2020, ora 12:00 – 30.11.2020, ora 12:00.

Locul de implementare al proiectului trebuie să fie în mediul urban (inclusiv sate aparținătoare de orașe) pentru întreprinderile mici și mijlocii, respectiv în mediul rural pentru întreprinderile mijlocii. Nu sunt eligibili solicitanții care se încadrează în categoria microîntreprinderilor (cu mai puțin de 10 salariaţi, care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei).

EVENIMENT - Se dă startul la Flight Estival 2020

Flight Estival 2020 îi așteaptă pe timișoreni să „decoleze” în ce va avea să fie o călătorie culturală, de 10 zile, în 6 locații diferite din orașul de pe Bega! Iar primul eveniment al festivalului va avea loc la Bastion Theresia, care reunește pe parcursul a 3 zile DJi renumiți, locali și naționali, ce vor mixa pe diverse ritmuri și genuri, de la retro, disco, până la electronic dance music.

“Desigur, varianta ușoară ar fi fost să anulăm evenimentul, dar ne-ar fi părut rău. A fost o provocare și o mobilizare de forțe pentru a ne reinventa într-un timp atât de scurt. Chiar și în contextul pandemiei, publicul merită evenimente culturale și artistice și noi dorim să depunem energia pentru a poziționa orașul Timișoara pe harta festivalurilor relevante din Europa. Ne-am asigurat că respectăm toate normele pentru siguranța participanților și am pornit în această călătorie estivală cu inima deschisă. Ediția acesta, am promis că vom susține artiștii locali și naționali și am încercat să atragem alături de noi, în eveniment, oameni care împărtășesc aceleași valori, principii și aceeași pasiune pentru fascinanta lume a fenomenului cultural”, declară Vlad Garboni, unul dintre organizatorii Flight Estival.

ANALIZĂ - Mic ghid al teoriilor conspirației în epoca Post-COVID, elaborat de UE și UNESCO

Elvis trăiește în Cuba și joacă șah cu Ceaușescu. Vaccinurile provoacă autism. Sunt interese mari la mijloc. Americanii nu au fost niciodată pe lună dar și-au dărâmat turnurile în 2001. Pământul e plat și NASA conspiră pentru a ne face să credem că e rotund. Recent, fanii teoriilor conspirației au lovit cu târnăcopul în plin și au dat peste un uriaș zăcământ de aur: de câteva luni, în lume avem în desfășurare o pandemie de coronavirus, fenomen care a dus la o extrem de bruscă înviorare a acestui gen de teorii, mai ales în mediul online. Uniunea Europeană și UNESCO au publicat un ghid cu sfaturi și materiale infografice pentru a ajuta la identificarea, demascarea și contracararea teoriilor conspiraționiste, în special a celor legate de pandemia de COVID-19.

Ghidul european vine într-un context în care instituțiile specializate ale UE au demonstrat, în ultima perioadă, existența unei ample campanie de dezinformare referitoare la pandemia de coronavirus. Vorbim, practic, despre o adevărată epidemie de fake news prin care Rusia, prin multiplii săi minioni și incomensurabilele sale armate de agenți sau proști utili, infectează Europa cu milioane de postări false referitoare la acest subiect.

Tabloul e completat de recenta creștere, cu 1 milion de adepți pe lună, a numărului de grupuri, pagini și conturi Facebook și Instagram apropiate grupării QAnon, o mișcare pro-Trump „specializată” în tot felul de teorii ale conspirației propagate în mai multe țări, inclusiv România.

În ultimele luni, o serie de teorii și dezinformări despre COVID-19 au reușit să se strecoare în mediul online, unde au câștigat tracțiune și au fost apoi rostogolite, cu mai mult sau mai puțin succes, în spațiul și mentalul public. Pe rând am aflat că acest virus e „la fel e banal ca gripa, o simplă răceală” (prin urmare purtarea măștilor – considerate niște „botnițe” – și măsurile de distanțare socială sunt inutile), apoi poveștile cu „oameni declarați morți din cauza COVID, deși cauzele decesului ar fi fost altele” (medicii sunt și ei actori importanți în ecuația COVID, care conspiră și ei, umăr la umăr cu Marii Conspiratori Mondiali care urmăresc subjugarea omenirii).

CARTE - „Sursele bucuriei. Curajul, reziliența, recunoștința, generozitatea, iertarea și sacrificiul”, Salman Akhtar

Nu mică va fi surpriza cititorului familiarizat cu textele clasice ale psihanalizei să găsească în Sursele bucuriei o cu totul altă psihanaliză. La Freud și la cei mai mulți dintre continuatorii săi, întreaga atenție era concentrata asupra negativului, asupra patologiei psihice, asupra cauzelor acesteia și asupra mijloacelor terapeutice de a produce vindecarea. În spatele acestei viziuni se afla concepția despre relația dintre natură și cultură, conform căreia natura omului, aculturală sau anticulturală, se opune ireductibil culturii. Trăsăturile pozitive ale omului erau privite ca rezultat al prelucrării culturale a premiselor sale naturale (sublimarea instinctelor sexuale și agresive). Psihanaliza contemporană, printre ai cărei reprezentanți marcanți se numără și Salman Akhtar, admite existența unor trăsături pozitive, inerente naturii umane, cum ar fi curajul, recunoștința, generozitatea, iertarea, tratate pe larg în cartea de față. Aceasta schimbare de perspectivă modifică nu numai antropologia și psihologia psihanalitică, ci și practica psihoterapiei psihanalitice.

Salman Akhtar este profesor de psihiatrie la Jefferson Medical College și psihanalist-formator în cadrul Centrului Psihanalitic din Philadelphia. La Editura Trei, a mai apărut volumul său Sursele suferinței. Este, de asemenea, interesat de abordarea psihanalitică a culturilor orientale.

Frumusețea la școală

În valul de haos care răscolește educația din România s-au strecurat și câteva măsuri pentru o programă mai light. Printre ele, se numără și transformarea desenului și a muzicii în materii opționale. L-am invitat pe Sibi-Bogdan Teodorescu, artist și profesor de educație vizuală la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, să ne ajute să înțelegem ce pierdem odată cu orele de educație artistică și ce contribuții ar putea aduce aceste materii, dacă ar fi luate în serios.

Cum îi puteți vorbi cuiva despre suflet, dacă nu crede în suflet? De altfel, cum îi puteți vorbi cuiva despre orice, dacă acesta nu are o reprezentare de care să se agațe? Negreșit, există o oarecare imagine despre suflet în mintea celui care nu crede în el, așa cum și despre artă circulă o imagine aproximativă în rîndul celor care nu o cunosc prea bine. Dar aceste reprezentări nu sînt corecte, în principal pentru că nu se bazează și pe experiențe adecvate, ci mai degrabă pe prejudecăți. Dintre ele, cea mai comună este „arta e frumoasă” și în consecință cam inutilă. Chiar și așa, i s-a găsit un loc „artei frumoase”, numai că, precum locul în picioare în autobuz, nu e confortabil și nici prea stabil pentru aproape toți călătorii. Într-o casetă din MAUS (1991), cunoscuta bandă desenată a lui Art Spiegelman, personajul autorului îi spune iubitei lui: M-am făcut artist tocmai pentru că el [tata] credea că nu e deloc practic – Doar o pierdere de vreme… Nu-i aceasta și imaginea generală din școala românească despre artă? Firește, arta nu ține de spectrul utilitar, la fel ca așa-numita matematică pură, motiv pentru care unii le situează deasupra tuturor celorlalte domenii. Prejudecățile mai ascund pe ici, pe colo și un pic de adevăr. Totuși cam idealist pentru școală, unde întrebarea la „ce-mi folosește?” ori „la ce mă ajută?” a elevilor se transformă în concluzia „am uitat tot” a părinților.

Fără dezbateri publice, prea devreme și într-o situație generală incertă, Ministerul Educației și Cercetării din România propune pentru următorul an școlar mai multe schimbări semnificative în programul elevilor. Cele patru variante avute în vedere tind să diminueze numărul de ore pe săptămînă, să elimine unele materii și să le transforme pe altele în opționale. În plus, concomitent cu sistemul de notare pe care îl cunoaștem, s-au propus calificativele la disciplinele numite vocaționale. Toate aceste modificări s-ar fi bazat pe consultarea părinților, adică a unei singure categorii participante la acest fenomen al educației instituționalizate. Ca exercițiu de sinteză, să ajungi la o concluzie cît de cît unitară, nu e puțin lucru, comentariile părinților la articolul despre aceste modificări fiind concludente. Oricare dintre aceste modificări ar putea fi o temă întreagă de dezbatere, deoarece reprezintă cîte un mic fragment al aceleiași probleme, însă din loc în loc s-au mai strecurat și păreri cu un caracter global. Cu toate acestea, în ansamblu domină vederile cu picioarele pe pămînt și complementara ei, cu capul în nori. Sînt elevii atît de neajutorați încît să caute ajutorul școlii? Și de ce uităm totul mai tîrziu, chiar și ceea ce credeam folositor?

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro