Revista presei

4 martie 2020

INTERVIU - Despre filmul „colectiv”, prezentat în premieră la UVT - un dialog cu Mirela Neag

Filmul „colectiv” nu este un film numai despre Colectiv, ci despre un colectiv mai mare care este sistemul de sănătate și despre un colectiv și mai mare, care se numește România… Asta a fost intenția?

Nu am știut intențiile regizorului, îți spun sincer că prima oară când a venit la noi în redacție și ne-a propus să ne filmeze și ne-a cerut acordul, am stat o săptămână, dacă nu mai mult, să ne gândim, pentru că noi niciodată nu am permis cuiva să intre în grupul nostru. Ne-am secretizat întotdeauna subiectele la care lucram. Inclusiv colegii noștri își iau materialele doar cu o zi înainte de publicare. A și fost un moment în care vorbeam noi trei, Cătălin Tolontan, Răzvan Luțac și cu mine și ne spuneam că Serviciile au evoluat, uite, acum ne spionează trimițându-ne un regizor!… Dar, după multe alte discuții cu regizorul Nanau, am zis da. Ne-am gândit că nu vor fi mai mult de câteva zile de filmare.

Și a fost un an…

Un an și mai bine, chiar.

Ce a urmărit regizorul?

Chiar ne-a povestit și chiar asta răspunde la fiecare proiecție spectatorilor că a vrut, după tragedia de la Colectiv care l-a șocat profund, să documenteze protestele, mișcările din societatea românească. Iar noi, în acea perioadă, începuserăm să publicăm două dezvăluiri: cea legate de ISU care susținea că clubul nu se afla în documentele lor, iar noi am arătat că nu numai că știau despre club, dar au și dat autorizație pentru un concert care s-a ținut cu câteva săptămâni înainte de tragedie, și cea legată de Secția de Arși de la Floreasca despre care autorităritățile spuneau că acolo se operează deja victimele și noi am descoperit că era închisă cu lacăt. Și atunci Alexander Nanau a zis hai să vedem ce fac oamenii ăștia în continuare și așa i-a venit ideea să pornească de la munca noastră de investigație, pentru că, în opinia lui presa este liantul dintre societate și autorități.

Măsuri stabilite pentru prevenirea răspândirii Coronavirusului (COVID-19) în UVT

În contextul actual al declanșării epidemiei cu Coronavirus (CODVID-19) la nivel internațional, pentru perioada următoare Universitatea de Vest din Timișoara adoptăurmătoarele măsuri de prevenire a răspândirii acestuia:

Toate persoanele (studenți/cadre didactice/personal administrativ al UVT) care au venit sau revenit din nordul Italiei, din China Continentală sau alte regiuni unde este carantină pentru Coronavirus, trebuie să declare acest lucru în mod obligatoriu[1] prin completarea formularului disponibil pe website-ul masuripreventie.uvt.ro, în care consemnează zona din care provin sau în care au călătorit, perioada călătoriei şi dacă prezintă semne de boală respiratorie acută.

Precizăm faptul că dacă există persoane care au călătorit în ultimele 14 zile în următoarele localități din regiunile Lombardia și Veneto: Vo Euganeo, Codogno, Castiglione d’Adda, Casarpusterlengo, Fombio, Maleo, Somaglia, Bertonico, Terranova dei Passerini, Castelgerundo și San Fiorano, precum și în localitatea Cumiana din regiunea Piemonte, acestea se vor adresa DSPJ Timis și vor fi carantinate obligatoriu pentru o perioadă de 14 zile, fiind monitorizate zilnic prin personalul DSPJ Timiș, în centrele de carantină identificate în județul nostru.

Persoanele (studenți/cadre didactice/personal administrativ al UVT) care prezintă semne de boală (febră, tuse, dificultate respiratorie, dureri musculare și stări de oboseală [2] ) și au vizitat localitățile de mai sus, se vor prezenta de urgență pentru investigații de specialitate la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș” din Timişoara.

Pentru persoanele (studenți/cadre didactice/personal administrativ al UVT) care au fost în alte localități din regiunile Lombardia, Veneto și regiunea Piemonte, decât cele mai sus menționate, se recomandă autoizolarea la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile și vor fi monitorizate zilnic prin personalul DSPJ Timiș.

FOCUS - Mama unei eleve, sfătuită de părinţi să o mute la altă clasă după ce a refuzat să dea bani pentru cadouri

Mama unei eleve arată că în urma refuzului de a contribui cu bani pentru cadoul unei învăţătoare şi pentru necesarul clasei (perdele şi alfabetar), ceilalţi părinţi i-au „recomandat” să îşi mute fetiţa la altă clasă.

Mama unei eleve de la o şcoală din Oradea arată că ceilalţi părinţi au „sfătuit-o” să o mute în altă clasă din cauză că aceasta a refuzat să pună bani pentru cadoul învăţătoare şi  pentru perdelele necesare la clasă.    Drept urmare, mama, ea însuşi cadru didactic cu experienţă, a ales să facă publice mesajele celorlalţi părinţi, care ar trebui să îşi găsească altă clasă pentru fetiţa sa.    „Dragi părinţi, căci vouă mă adresez, este inadmisibil unde s-a ajuns. Unde am ajuns noi, ca oameni. În imaginea de mai jos vedeţi reacţiile părinţilor, ai căror copii sunt în clasa cu fetiţa mea, la şcoala „Nicolae Balcescu” din Oradea. Reacţie venită în urma refuzului meu de a da bani pentru cadoul dnei învăţătoare şi pentru achiziţionarea unor perdele şi a unui alfabetar”, arată Mihaela Ichim. 

ANTREPRENORIAT - 10.000 de euro pentru ideile care fac bine comunității

Changeneers, inițiativa Impact Hub Bucharest și Samsung Romania, a ajuns la a treia ediție și, așa cum ne-a obișnuit, caută antreprenorii sau startup-uri care propun proiecte “ce fac bine comunității”. 

10.000 de euro. Aceasta este finanțarea oferită de Changeneers soluției care îndeplinește următoarele criterii:

  • implică o tehnologie mobilă (pot include și componente non-mobile – software sau hardware)
  • are un impact pozitiv
  • este funcțională sau în stadiul de concept validat cu clienți sau prototip la data finalei, 25 iunie 2020.

Antreprenorii sau startup-urile care îndeplinesc condițiile se pot înscrie în competiție până la data de 13 martie 2020, folosind formularul de pe site-ul Changeneers. Pasul următor al competiției vă fi preselecția, care va avea loc în perioada 16-30 martie, iar echipele selectate vor fi anunțate pe 31 martie.

Antreprenorii selectați vor intra într-un program de învățare accelerată, ce include 2 zile de Bootcamp, webinarii de suport și 2 review board cu mentori care să le ajute să-și definească modelul de business și să le pregătească pentru etapa finală.

Finala Changeneers de anul acesta va avea loc pe 25 iunie 2020, atunci când startup-urile finaliste își prezintă în fața juriului soluțiile dezvoltate. Competiția include 2 etape de jurizare – pitching și demonstrarea tehnologiei în fața membrilor juriului.

CARIERE - Tu ce vrei de la angajatorul tău?

Angajații tineri caută tot mai des flexibilitate la locul de muncă. Vor programe de lucru de acasă, evenimente interne, cursuri, tembuilding-uri si o varietate de beneficii, spun specialiștii în resurse umane. Liderii caută să aducă în mijlocul companiilor toate avantajele care să creeze un mediu confortabil și productiv pentru angajați. Într-o organizație moderna se pune preț și pe comunicare între etajele decizionale și executive. Tinerii caută tot mai des feedbackul, spun recrutorii. Diferențele între generații se simt, poate mai proeminent decât în urmă cu câțiva ani, însă avantajul unei culturi organizaționale cu viziune stă în comunicarea strânsă dintre manageri și angajați.

Cultura organizatională este definită ca fiind un mix de convingeri, ipoteze, valori si modalitati de interactiune care contribuie la mediul unic social și psihologic al unei organizații. Rolul unui lider este să ofere o viziune şi o strategie menită să producă rezultate, iar managerul să le obțină. Pentru a produce rezultate, organizaţia trebuie să atingă o serie de obiective interne precum productivitate, inovaţie, Pentru a realiza toate acestea, orice organizaţie are nevoie de un model de organizare.

”Colegii mei vor foarte multă flexibilitate din partea angajatorului, programe de work from home. (…) Încercăm să-i scoatem din mediul organizațional, să le facem un mediu, în cadrul companiei, cât mai plăcut și asta pornind de la cum sunt amenajate birourile, cum sunt managerii, cum discută cu ei, cum sunt evaluați. Vor multe beneficii, dar nu este o chestiune care individualizează compania Alliance Healthcare în mod particular.”, spune directorul HR al Alliance Healthcare, Carmen Zota.

Școala care aduce investiții

Școala Profesională Germană Kronstadt, prima instituție de învățământ profesional în sistem dual din România, își mărește constant numărul de elevi din 2012 încoace și ajută la schimbarea imaginii școlilor în care adolescenții învață o meserie.

Înfofoliți ca să se apere de ger, doi elevi de-a X-a, Mihai și Daniel, ies dintr-un cămin de la marginea Brașovului pentru a merge spre școală. La 6:50 dimineața e încă pustiu pe aleile înghețate dintre blocuri. Pe lângă ghiozdanul din spate, Mihai Stoenescu ține într-o mână o geantă neagră. E bagajul pentru drumul de mai târziu spre casă, în Câmpina, de unde a venit să învețe la Școala Profesională Kronstadt. Daniel Beldie va pleca și el spre părinți în aceeași zi de vineri, la 300 de kilometri depărtare, în satul Berezeni din județul Vaslui.

Cei doi așteaptă autobuzul într-o stație din zona industrială Zizinului. Întreprinderile de aici, precum fabrica de armament Carfil, au văzut ani mai buni și se luptă să supraviețuiască. Fac parte din moștenirea industrială a Brașovului, care, după 1989, de multe ori și-a găsit sfârșitul în hale decăzute sau terenuri eliberate pentru clădiri noi de blocuri.

După câteva minute de așteptare, vine autobuzul 34. Printre călători somnoroși, cei doi adolescenți de 16 ani vorbesc încet despre superlativ în engleză. Mihai e nesigur și-l întreabă pe Daniel. Nu e o temă de discuție curentă, dar în dimineața de 7 februarie cei doi participă la olimpiada de engleză, faza pe școală. Daniel a mai fost și anul trecut. Pentru Mihai e prima dată.

În scurt timp coboară din autobuz și merg câțiva zeci de metri către o nouă stație, și ea plină de oameni care aglomerează rapid și autobuzul 8, sosit cu geamurile aburite.

Școala Profesională Germană Kronstadt a fost prima din România organizată într-un parteneriat public-privat, adică între companii membre ale Clubului Economic German, Primăria Brașov și Inspectoratul Școlar Județean.

 

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională