Revista presei

4 septembrie 2020

Universitățile membre ale „Consorțiului Universitaria” obțin o înaltă confirmare valorică

Cele mai importante universități din România – Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea de Vest din Timișoara -, obțin în acest an o înaltă confirmare valorică prin buna clasare în prestigiosul ranking academic internațional „Times Higher Education World University Rankings 2021” (THE WUR), o certificare cu certă valabilitate internațională, deosebit de importantă pentru fiecare dintre aceste componente ale „Consorțiului Universitaria”, prima alianță reprezentativă a mediului universitar românesc, atât ca vizibilitate internațională, cât și ca impact academic.

Ediția 2021 a rankingului THE WUR a inclus în evaluare aproape 2000 de universităţi din lume, clasificând în alonja 1001+ și 13 universități din România, între care se află clasate toate universitățile membre ale „Consorțiului Universitaria”:

Academia de Studii Economice din București (interval 601-800)

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (interval 1001+)

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (interval 1001+)

Universitatea din București (interval 1001+)

Universitatea de Vest din Timișoara (interval 1001+)

Metodologia acestui important reprer de clasificare academică internațională a implicat excluderea din analiză a universităţilor fără componentă de predare şi cu mai puțin de 1000 de publicații relevante între anii 2015 și 2019 (cu un minim de 150 pe an). Analiza a inclus mai mult de 24.000 de jurnale indexate Scopus, 13.6 milioane de articole, recenzii, lucrări ale conferințelor, cărți și capitole de carte (perioada 2015-2019) şi 86 milioane de citări (perioada 2015-2020) – date bibliometrice extrase din Scopus şi răspunsurile a peste 22.000 de reprezentanţi ai comunității academice internaţionale la sondajul anual al THE cu privire la reputația academică a universităţilor (datele de contact ale participanților la sondaj au fost selectate de Elsevier, iar răspunsurile obţinute în 2020 au fost combinate cu cele din 2019).

„Înalta recunoaștere a calității, seriozității și performanței academice de care dau dovadă universitățile partenere ale „Consorțiul Universitaria”, obținută prin clasarea în ranking-ul THE WUR 2021, confirmă tradițiile educației și cercetării din cele mai importante centre universitare ale țării, dar și orientarea către internaționalizare și inovație a universităților românești de primă linie”, a precizat prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, președintele în exercițiu al „Consorțiului Universitaria”.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești solicită universităților să publice cu cel puțin 14 zile înainte de începerea anului universitar scenariul ales și modalitatea de implementare a acestuia

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești (ANOSR) solicită universităților să publice cu cel puțin 14 zile înainte de începerea anului universitar scenariul ales și modalitatea completă și detaliată de implementare a acestuia, cu o consultare prealabilă cel puțin a studenților reprezentanți și a organizațiilor studențești implicate, se arată într-un comunicat de presă.

Reprezentanții studenților critică modul în care a fost realizat ghidul sanitar pentru universități, „fără o consultare prealabilă a beneficiarilor principali ai învățământului superior, studenții”.

„Ne aflăm cu siguranță într-o perioadă marcată inerent de incertitudine iar soluțiile nu pot fi universal valabile. Fără o consultare a studenților din partea tuturor autorităților și instituțiilor competente măsurile pot fi deconectate de la problemele pe care și le pun studenții la începutul anului, de așteptările sau nevoile lor. Avem speranța că universitățile vor analiza realist și în ansamblu măsurile posibile astfel încât să asigure condițiile optime pentru desfășurarea adecvată a actului educațional, să pregătească preventiv activitățile online mai mult ca posibile în multe centre universitare și să ofere studenților predictibilitatea întregului proces”, a declarat Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR.

Potrivit prevederilor din ghid, Senatul Universitar stabilește care dintre cele trei scenarii va implementa cu doar o săptămână înainte de începerea anului universitar. ANOSR spune că „este o perioadă absolut derizorie pentru a pretinde pregătirea studenților pentru noul an universitar”, având în vedere că este nevoie de timp pentru cazarea miilor de studenți în campusuri, ceea ce poate provoca aglomerări mari. „Tocmai de aceea solicităm adoptarea unei decizii și publicarea acesteia cu minim 14 zile înainte de începerea anului universitar, după o consultare de urgență cu comunitatea universitară, astfel încât să fie diminuată posibilitatea periclitării actului didactic”, se arată în comunicat.

„În continuare, facem apel către universitățile românești de a asigura în mod constant procesul educațional online pentru categoriile cu risc, fără a periclita calitatea acestuia. Solicităm identificarea de urgență a unor soluții concrete și viabile prin care învățământul cu participare mixtă, fizic și online simultan, ar putea fi implementat, astfel încât accesul la actul didactic să rămână unul echitabil și incluziv”, mai spun reprezentanții studenților.

 

Raport UNICEF | Copiii din România, sociabili și fericiți, dar pe ultimele locuri la matematică și citire

Suicidul, nefericirea, obezitatea și abilitățile sociale și academice limitate au devenit caracteristici mult prea des întâlnite la copiii din țările cu venituri ridicate, potrivit ultimului raport publicat astăzi de UNICEF- Innonceti. Raportul plasează Țările de Jos, Danemarca și Norvegia pe primele locuri între statele membre ale UE și ale OCDE în privința bunăstării copiilor, relevând totodată pericolele majore ce amenință această bunăstare în contextul pandemiei de COVID-19. România apare la ambele extreme ale clasamentului, copiii noștri fiind sociabili și fericiți, dar cu carențe mari în educație și sănătate.

Seria acestor rapoarte realizate de către UNICEF – de 20 de ani deja – folosește date naționale comparabile pentru a realiza un clasament al țărilor membre ale UE și ale OCDE în ceea ce privește copiii. Raportul “Worlds of Influence: Understanding what shapes child well-being in rich countries Lumi de influență: înțelegerea factorilor ce determină bunăstarea copiilor în țările bogate” utilizează date de dinaintea declanșării pandemiei de COVID-19 și cuprinde un clasament ce ține cont de sănătatea mintală și fizică a copiilor, precum și de abilitățile academice și sociale ale acestora. Raportul plasează Țările de Jos, Danemarca și Norvegia pe primele locuri între statele membre ale UE și ale OCDE în privința bunăstării copiilor, relevând totodată pericolele majore ce amenință această bunăstare în contextul pandemiei de COVID-19.

„Multe dintre cele mai bogate țări – care dețin resursele necesare pentru a oferi tuturor o copilărie fericită – nu reușesc să realizeze acest lucru pentru copii”, a afirmat Gunilla Olsson, director al UNICEF Innocenti. „Dacă guvernele nu iau măsuri rapide și decisive pentru a asigura bunăstarea copiilor în cadrul răspunsului lor la pandemie, ne putem aștepta în continuare la creșterea vertiginoasă a sărăciei infantile, la deteriorarea sănătății mintale și fizice și la adâncirea decalajului privind competențele înregistrat în rândul copiilor. Sprijinul acordat familiilor și copiilor pentru a face față pandemiei de COVID-19 este complet inadecvat. Trebuie realizate mai multe demersuri pentru a oferi copiilor o copilărie sigură și fericită – acum”.

Cum se redeschid şcolile în alte ţări

Multe şcoli din Europa au optat pentru revenirea elevilor în bănci odată cu începerea noului an şcolar 2020-2021, iar altele se pregătesc să reia cursurile într-o formă sau alta, în condiţiile în care ameninţarea pandemiei se menţine.

Astfel, în Republica Moldova, şcoala a început la 1 septembrie. Fiecare a patra şcoală ar putea apela la un model de învăţare hibrid, au anunţat autorităţile. Pentru a reduce riscul de infectare, în prima săptămână, elevii din Chişinău nu vor lua masa la cantină, urmând ca apoi să primească mâncarea la pachet, potrivit Radio Europa Liberă Moldova. Autorităţile au dat asigurări că toate instituţiile de învăţământ vor avea săpun şi dezinfectanţi.   Italia, ţară lovită puternic de pandemia de COVID-19, se pregăteşte să deschidă şcolile pe 14 septembrie, în condiţii stricte de igienă şi distanţare. Presa locală a relatat că şcolile au fost reamenajate şi că însăşi armata a participat la transportarea noului mobilier. Pentru că şcolile nu au suficient spaţiu pentru păstrarea distanţării fizice între elevi, muzeele şi teatrele au pus la dispoziţie spaţii pentru desfăşurarea cursurilor. Autorităţile au recomandat ca, acolo unde este posibil, cursurile să fie ţinute şi în aer liber. Acestea au mai spus că profesorii vor avea dreptul la o testare gratuită înainte sau în timpul anului şcolar.

În Franţa, 12 milioane de elevi au reluat cursurile, chiar dacă cifrele infectărilor au fost în creştere în ultima perioadă. Masca este obligatorie atât pentru elevii peste 11 ani şi trebuie asigurată de părinţi, cât şi pentru profesori. Sălile trebuie aerisite frecvent şi dezinfectate în fiecare zi. În regiunea Parisului, autorităţile oferă gratuit laptopuri în cazul în care elevii intră în carantină.   În Germania, şcoala începe în funcţie de fiecare land. Mii de elevi au fost puşi în carantină după apariţia unor focare puse de specialişti pe seama infectărilor în familie. Purtarea măştilor, distanţarea fizică la un metru şi jumătate şi alte reguli sanitare diferă şi ele în funcţie de land. 5% din şcolile berlineze au raportat cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2 după redeschidere.   În Marea Britanie, o ţară în care s-au înregistrat peste 41.000 de decese din cauza COVID-19, cei mai cunoscuţi medici infecţionişti englezi au recomandat cu insistenţă guvernului reluarea cursurilor ca măsură mai puţin riscantă pentru viitorul celor mici. În acelaşi timp, sindicatele din educaţie sunt împotriva reluării cursurilor. Obligativitatea măştilor a fost lăsată la latitudinea şcolilor.

Criticile unui expert român la strategia anti-COVID-19 a Guvernului pentru noul an şcolar. Cum decizi dacă îţi trimiţi sau nu copilul la şcoală

Profesorul Răzvan Cherecheş, directorul departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, analizează, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, măsurile de siguranţă, în contextul pandemiei de Covid-19, propuse de Executiv pentru anul şcolar 2020-2021.
Răzvan Cherecheş, profesor în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice Administrative şi ale Comunicării,  directorul departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, a analizat pentru „Adevărul” strategia Guvernului privind începerea şcolilor şi a grădiniţelor de la mijlocul lunii septembrie. Concluzia lui este că există multiple modele de bune practici care pot fi urmate, dar „toate necesită fonduri semnificativ mai mari şi focalizare masivă pe educaţie şi sănătate, în detrimentul celorlalte domenii.” Ce-i de făcut dacă un elev refuză să poarte mască? Adevărul: Preşedintele Klaus Iohannis a sintetizat, într-o conferinţă de presă, măsurile de siguranţă pentru elevi: „mască, distanţare, igienă”. Pare foarte simplu, dar pe cât este de simplu, putem observa că în unele judeţe aceleaşi reguli nu funcţionează. Credeţi că vor funcţiona mai bine în cazul elevilor? Care credeţi că sunt elementele care pot face diferenţa, în sens pozitiv, în cazul elevilor?   Răzvan Cherecheş: Aplicarea regulilor de bază (mască, distanţare, igienă) sunt suficiente pentru menţinerea sub control a ratei de infecţie. Problema este că şcolile nu au instrucţiuni detaliate despre CUM se pot asigura că aceste reguli sunt implementate – activităţile concrete, sancţiunile concrete, responsabilităţile concrete. Un exemplu simplu – dacă un elev refuză să poarte mască invocând motivul că nu poate respira, au profesorii/directorul vreun mecanism instituţional de sancţionare/obligare a elevului? Pot sa îl înlăture din şcoală, pentru a nu îi contamina potenţial pe ceilalţi elevi şi profesori? De asemenea, educaţia elevilor este esenţială – aceştia trebuie să aibă ore de educaţie pentru sănătate (neglijate de atâta timp de către Ministerul Educaţiei) focalizate pe măsurile concrete anti-COVID-19, responsabilitate individuală şi analiză critică a ştirilor false de pe net. Elevii trebuie să participe la acest efort ca actori activi şi responsabili, astfel încât să evite să îşi infecteze singuri părinţii sau bunicii. 

La Timisoara si in judet, scoala incepe in sistem hibrid, iar cursurile vor porni la ore diferite, pentru a nu se aglomera intrarile in cladiri la controlul epidemiologic

Mai sunt doar doua saptamani pana cand va incepe scoala, iar cele mai multe unitati din judetul Timis sunt pregatite sa inceapa cursurile dupa scenariul verde, insa hibrid.

Mai precis, din cauza lipsei spatiilor din scoli, in cele mai multe unitati de invatamant nu s-ar putea respecta distantarea fizica a elevilor. Astfel, aproximativ 90% dintre scoli au agreat ca profesorii sa isi desfasoare cursurile cu o parte dintre elevi prezenti in clase si o parte din fata calculatoarelor, timp de doua saptamani, urmand ca in alte doua saptamani sa se faca rocada.

„Timisoara este in scenariul verde vizavi de infectarea la mia de locuitori. Scenariul verde inseamna toata lumea la scoala. Da, ne dorim toata lumea la scoala, dar nu avem destul spatii. Pana luni, unitatile de invatamant vor face propuneri. Si-au propus activitati hibrid, pe perioada a doua saptamani cu jumatate de clasa, apoi celelalte doua saptamani cealalta jumatate de clasa. Majoritatea unitatilor de invatamant au adoptat acest scenariu, in afara de elevii din clasele zero, IV, VIII, XII. Au fost chestionati si parintii. Peste 50 la suta dintre parinti vor sa duca copiii la scoala fata in fata, 25 la suta in varianta hibrida, doua saptamani la scoala, doua acasa, iar diferenta pana la sura la sura este a parintilor care isi doresc cursuri online”, a spus Marin Popescu, inspector general al Inspectoratului Scolar Timis.

Una dintre problemele pentru care inca nu s-au gasit solutii o reprezinta lipsa personalului medical pentru efectuarea triajului epidemiologic al elevilor.

Astfel, pentru a nu se aglomera intrarile in unitatile de invatamant, autoritatile vor ca elevii sa mearga la scoala la ore diferite, lucru ce ar duce si la scaderea interactiunii dintre ei.

„Problema cea mai mare este legata de asigurarea de personal medical in invatamantul rural. Triajul epidemiologic are loc la inceputul cursurilor si, impreuna cu DSP si CJAS, incercam sa gasim solutii. Probabil de a apela la medicii de familie, unde se poate. Am asigurat, pentru toate examenele din vara, personalul medical.

Inspectoratul Scolar Timis nu a impus un orar pentru scoli. E legat de cate intari sunt in unitatile de invatamant, cat personal medical are si cati elevi. Decalajul il face unitatea de invatamant, pentru ca intrarile sa nu fie blocate. Sunt elevi care vin cu mijloace de transport, care vin cu autobuze, care vin cu masina, iar pentru a-i rari, vor veni probabil din 10 in 10 minute clasele. Va fi o problema legata de zona centrala, unde este cea mai mare aglomerare”, a adaugat Marin Popescu.

Rafila avertizează: Învăţământul online prelungit îi poate afecta pe copii. Este foarte important ca școala să se desfășoare în sistemul clasic

Profesorul Alexandru Rafila spune că învăţământul online prelungit îi poate afecta pe copii. El susține că îndepărtarea de şcoală poate să le diminueze capacitatea de integrare socială, conform Mediafax.

Rafila mai spune că în ciuda epidemiei de Covid, este foarte important ca școala să se desfășoare în sistemul clasic.

Profesorul Alexandru Rafila consideră că cei mai mulţi dintre copii pot face forme uşoare ale bolii sau pot fi asimptomatici şi că este foarte important să se întoarcă la şcoala clasică pentru că învăţământul prelungit în mediul online le poate afecta comportamentul pe viitor.

În schimb, situaţia este mai complicată în cazul copiilor care au şi alte tipuri de afecţiuni, precum diabetul. Ei ar trebui să facă ore online, spune Rafila, pentru că infectarea cu SARS COV 2 poate duce la complicaţii severe.

„Lucrurile trebuie făcute astfel încât să se evite. Îndepărtarea de şcoală timp îndelungat poate să ducă la modificări comportamentale, poate să diminueze capacitatea de integrare socială a acestor copii atunci când vor creşte. Şcoala este locul în care copiii îşi formează personalitatea, nu dobândesc doar cunoştinţe.

Boala se poate transmite în mediul şcolar dar copiii fac forme uşoare ale bolii, sau fac forme pe care le numim inaparente, adică sunt asimptomatici, şi atunci grija cea mare trebuie acordată copiilor din categorii speciale, care au anumite afecţiuni, sau cadrelor didactice care au anumite boli cronice.

Şcoala online trebuie să fie complementară activităţilor de şcoală clasică, ce presupune interacţiunea între copii, interacţiunea acestora cu educatorii lor, cu învăţătorii sau cu profesorii”, a declarat Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

CULTURA ÎN PANDEMIE - Cât de greu e să fii editură independentă în pandemie

Părea că totul se va prăbuși odată cu acea factură de 5.000 de euro care trebuia să fie achitată în câteva zile. Pentru Anca Dumitrescu și Elena Marcu, fondatoarele editurii Black Button Books, nu era vreun început greu de roman, ci o realitate crudă în care s-au trezit la jumătatea lunii martie. Când librăriile fizice au început să se închidă pe termen nedefinit, odată cu instaurarea stării de urgență, și au anunțat editurile că vor întârzia plățile restante – unele vechi, de anul trecut –, Anca și Elena și-au dat seama că intraseră într-un mare impas. 

Cu câteva săptămâni în urmă începuseră o colaborare cu o tipografie nouă și își făcuseră calculele că o vor plăti cu banii care urmau să vină de la librării, dar varianta asta tocmai picase. S-au trezit ținând în mâini acea hârtie de mii de euro, un bilet la ordin emis de tipografie pe care aveau obligația să-l plătească în câteva zile. Știau că trebuie s-o achite repede ca banca să nu le treacă pe lista neagră a datornicilor care nu prezintă încredere sau, mai rău, să nu le blocheze conturile. 

Așa că au împrumutat bani de la prieteni. Era începutul crizei pandemice în România, pe care Anca și Elena, ca antreprenoare, o trăiau cu sentimente amestecate. Le demoralizau noile datorii din contul editurii, care a fost mai mereu pe minus, și nu-și puteau imagina cum s-ar putea schimba statisticile care arătau că doar 6,5% dintre români cumpără cel puțin o carte pe an – lumea din jurul lor promitea că în izolare va citi mai multe cărți, dar librăriile erau închise.

Adevărul era că habar n-aveau cum o să iasă din asta.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională