Revista presei

5 august 2020

Rectorul UVT, Marilen Pirtea: Unul din trei elevi nu a avut acces la un echipament digital funcțional

Acest an nu este unul dintre cei mai buni pentru descentralizarea sistemului de învățământ, Ministerul Euducației și Cercetării (MEC) fiind așteptat să-și asume un rol de maximă importanță pentru administrarea școlilor publice și reglementarea școlilor private, într-o perioadă de pandemie accentuată, în care pericolele pentru profesori, elevi și studenți sunt deosebit de mari. Este părerea rectorului Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea, transmisă într-un interviu acordat EduManager.ro.

Rectorul a mai arătat că UVT s-a pregătit intens pentru digitalizare, de-a lungul ultimilor trei-patru ani, iar acest program sistematic și-a făcut vizibile efectul, mai ales acum, când pandemia a forțat trecerea tuturor activităților didactice în online.

”Investițiile în sisteme și aplicații digitale se cifrează la peste patru milione euro, un buget consistent, care ne-a permis ca să transferăm practic instant întreaga administrare a procesului educațional din universitate, la intrarea în starea de urgență. Investiţiile în digitalizare au început în perioada 2005-2006 prin cea mai consistentă investiţie, cifrată la o valoare de un milion de euro, alocată pentru sistemul integrat Academis, un sistem care privea atât zona de şcolarizare cât şi cea de dezvoltare a managementului universităţii. Ulterior, printr-un program european, am mai achiziţionat un super calculator de viteză mare, Blue IBM, cu o valoare situată tot la milion de dolari. De atunci, investiţiile au fost structurate într-un sistem integrat de digitalizare universitară, iar în ultimii trei ani, am totalizat un buget de 4,5 milioane de euro, ca valoare a investiţiilor în resursele IT şi digitalizare, urmând să crească, în perioada următoare”, a mai explicat Pirtea.

ONU spune că închiderea școlilor a dus la „catastrofa unei generații”: Poate submina decenii de progres

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat marți că lumea se confruntă cu o „catastrofă generațională” din cauza închiderii școlilor pe fondul pandemiei de coronavirus, potrivit CNN. Guterres spune că „readucerea elevilor în școli și instituțiile de învățare cât mai în siguranță trebuie să fie o prioritate maximă” odată ce transmisia locală a virusului este sub control.

Gutteres a declarat că la mijlocul lunii iulie școlile erau închise în aproximativ 160 de țări, afectând peste un miliard de elevi și studenți, în timp ce 40 de milioane de copii au pierdut din cauza închiderii grădinițelor.

Studenții cu dizabilități, cei din comunitățile minoritare sau defavorizate, studenții strămutați sau refugiați, precum și cei din zone izolate au cel mai mare risc de a fi lăsați în urmă, a spus el.

„Pandemia Covid-19 a dus la cea mai mare perturbare a educației din toate timpurile”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

„Acum ne confruntăm cu o catastrofă generațională în care se irosește potențial uman incalculabil, se subminează decenii de progrese și se exacerbează inegalități deja înrădăcinate”, a spus Guterres la lansarea campaniei „Salvați viitorul nostru”.

„Odată ce transmiterea comunitară a Covid-19 va fi sub control, readucerea elevilor și studenților înapoi în școli și unități de învățământ în cele mai bune condiții de siguranță posibile trebuie să fie o prioritate de top. Consultarea părinților, profesorilor și tinerilor este esențială”, a adăugat secretarul general al ONU.

Campania „Salvați viitorul nostru” solicită acțiuni în patru domenii cheie, inclusiv redeschiderea școlilor și prioritizarea educației în deciziile de finanțare.

STUDIU - Imaginea reală a școlii online la țară: 2 din 5 elevi nu au participat la ore, iar una din patru școli din mediul rural nu are conexiune la internet

Aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online, iar doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online, relevă o cercetare realizată de Fundația World Vision România.

36% dintre cadrele didactice au trimis și exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveau mijloace de conectare online.

CITESTE STUDIUL INTEGRAL

Potrivit studiului, peste 55% dintre părinţii din mediul rural nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie, iar 8% dintre respondenți afirmă că nu dețin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-și continue educația acasă.

Doar 20% au afirmt că în familiile lor copiii au urmărit emisiunile Teleşcoala organizate de Ministerul Educaţiei. Motivul invocat de 8% a fost că nu au avut televizor care să le permită să urmarească emisiunea, proporția atingând valori foarte mari în Cluj (22%) și Vaslui (15%).

Partea calitativă a cercetării World Vision România a constat în interviuri telefonice cu 62 de directori de școală din mediul rural, din comunitățile în care Fundația activează.

Conform directorilor, noul an școlar va începe sub următoarele auspicii:

1 din 4 şcoli nu are conexiune la Internet.
9 din 10 şcoli nu au laptop/ PC/ tablete pentru educația digitală.
87% dintre directorii de școală cred că învăţarea online nu mai trebuie extinsă.
60% dintre ei cred că procesul educațional va fi afectat din cauza pandemiei și materia trebuie reluată.
16% cred că starea emoțională a elevilor va fi afectată.
12% cred că riscul de analfabetism va crește ca urmare a crizei COVID-19.

ȘTIINȚĂ ȘI CERCETARE - Regândirea sistemului Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI)

România trebuie să elaboreze o nouă strategie și un nou plan național pentru finanțarea CDI în perioada 2021-2027, ca și o nouă strategie de specializare inteligentă. Această activitate este gestionată la nivel național prin intermediul proiectului SIPOCA 592, despre a cărui lansare în toamna anului trecut a relatat și revista noastră (octombrie 2019). Recent (14 mai 2020), Guvernul României a aprobat Memorandumul pentru evaluarea sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare, inițiat de Ministerul Educației și Cercetării. Este vorba de o evaluare externă realizată prin instrumentul „Policy Support Facility” (PSF), finanțat de către Comisia Europeană. Această evaluare va dura circa un an și va fi luată în considerare la elaborarea strategiei naționale. În paralel, Market Watch continuă să publice opinii legate de starea cercetării din România, cum este și punctul de vedere de mai jos transmis de către Comisia de Știința și Tehnologia Microsistemelor a Academiei Române (care cuprinde specialiști din țară și din străinătate). Versiunea în extenso poate fi găsită pe pagina de web a Comisiei, la adresa http://www.link2nano.ro/acad/Regandirea_sistemului_CDI-ext.pdf.

Cercetarea științifică este subfinanțată în România, după toate analizele și conform tuturor criteriilor de comparație. Cifrele magice din politica UE sunt: 3% din PIB, din care 1% din fonduri publice și restul din fonduri private. Bugetul public ar fi trebuit să atingă 1% din PIB în 2020, dar a scăzut continuu în ultimii ani până la 0,18% din PIB. Dar ce rol joacă în mod real cercetarea românească în societate și economie și de ce ar trebui finanțată mai consistent din surse publice și private? Cercetarea aplicativă ar trebui valorificată prin inovare, producând efecte favorabile în economie. În clasamentul UE legat de inovare, România ocupă însă de mai multă vreme ultimul loc, deci cercetarea nu contribuie la performanță și competitivitate economică.

O analiză externă (2011-2012) a sistemului CDI din România a arătat că banii dedicați cercetării nu sunt numai puțini, dar și prost folosiți. Și astăzi este un subiect fierbinte în comunitatea științifică: cine primește bani și pe ce criterii? Aceasta este o dovadă în plus că o simplă creștere a bugetului cercetării românești nu va rezolva problema de fond. Dar cum poate cercetarea să contribuie la inovare și la competitivitate? Concluziile analizei menționate duc la ideea că sistemul CDI este anacronic și trebuie reformat. În articolul nostru aducem în discuție câteva aspecte pe care le considerăm vitale pentru o îndelung așteptată reformă.

PIAȚA MUNCII - Peste 875.000 de români au rămas fără loc de muncă în patru luni

Peste 875.000 de români au rămas fără loc de muncă în ultimele patru luni, iar numărul contractelor de muncă încetate din 15 iulie s-a dublat față de 1 iunie, data de la care statul nu mai acordă ajutorul pentru plata şomajului tehnic pentru toate companiile, ci doar pentru cele unde continuă restricţiile impuse din cauza pandemiei de coronavirus.

”Efectele care se văd acum în economie sunt un rezultat al șocului din partea cererii”, a explicat la Digi24 analistul economic Alexandra Smedoiu. Companiile au trecut de perioada închiderii din starea de urgență sau starea de alertă, au redeschis activitatea, iar asta se vede în statisticile privind producția. Se observă însă că s-au redus comenzile din partea companiilor sau a persoanelor fizice.

În aceste condiții, fiecare conducător de companie își pune problema cum să se mențină pe piață.

”Șocul din partea cererii se translatează în pierderea locurilor de muncă. Este de așteptat ca șocul să se atenueze”, a spus Smedoiu.

„Declinul activității economice se va mai vedea în trimestrul 3 și trimestrul 4, dar la începutul anului 2021 ne așteptăm ca economia să își revină. Ne confruntăm cu o situație temporară, dar fără măsuri de susținere pe 3 – 6 luni, antreprenorul nu poate suporta costurile. E nevoie în continuare de măsuri de susținere a pieței muncii.

Dacă ne uităm la rata șomajului, 5% față de 4% cât a fost anul trecut, pare puțin, dar vorbim de sute de mii de locuri de muncă. Dacă nu vor fi recuperate, se va propaga efectul în economie, pentru că aceste persoane și familiile lor vor consuma mai puțin, iar asta va amplifica șocul pierderii de pe piață„, a explicat Alexandra Smedoiu.

Ea a exemplificat cu situația din industria auto, unde vânzările au scăzut cu 25%. Dacă consumatorii nu mai cumpără mașini noi, aceasta se va traduce în scăderea a activității economie în lanț: dacă se vând mai puține mașini, se vor produce mai puține, iar multe fabrici care produc elemente componente vor fi afectate, va scădea cererea, va scădea producția, deci societățile vor trimite oamenii acasă.

Analistul economic a subliniat că este important ca firmele să aibă acces la măsuri de sustinere imediate în trei – șase luni.

Germania: Şcoală în pofida pandemiei - cum ar putea funcţiona?

În unele regiuni, vacanţa de vară a luat deja sfârşit. Noul an şcolar urmează să înceapă în regim obişnuit. Dar situaţia din şcoli nu va fi normală, după cum se vede în landul Mecklenburg-Pomerania Anterioară.

Probabil că mulţi părinţi cu copii de vârstă şcolară se uită în Germania spre ce se întâmplă în landul Mecklenburg-Pomerania Anterioară, aflat în nord-estul ţării. În acest land de la Marea Baltică, şcoala a început deja în această săptămână. În cele 16 landuri federale, vacanţa de vară este cuprinsă între date diferite, începând din iunie până în septembrie, astfel încât să nu se afle toţi concomitent în vacanţă. Landul Mecklenburg-Pomerania Anterioară a intrat primul în vacanţă, astfel că marele test începe acolo.

În cele 563 de şcoli ale landului, 152.700 de eleve şi elevi merg de luni până vineri la şcoală, în regim “normal”, cu minimum patru sau cinci cursuri pe zi. Chiar şi orele de muzică şi sport vor fi iarăşi permise.

Toate acestea sunt posibile fiindcă în landul Mecklenburg-Pomerania Anterioară există foarte puţine cazuri de COVID-19, a comunicat guvernul regional. Rata de infectare cu coronavirus este printre cele mai scăzute la nivel federal. Cu toate acestea, în şcoli situaţia nu va fi nici pe departe “normală”.

Reguli stricte de igienă în şcoli, valabile la nivelul întregii ţări, vor fi în continuare aplicate pentru a împiedica răspândirea pandemiei. Salutul cu contact direct la nivelul pielii este interzis. Se recomandă de asemenea elevilor, pe cât posibil, să nu-şi atingă faţa cu mâinile. După fiecare oră de curs, clasa trebuie aerisită. Balustradele nu trebuie atinse la urcarea şi coborârea scărilor iar elevii şi profesorii trebuie să-şi spele mâinile cât mai frecvent. La dezinfectanţi se va recurge de la caz la caz, dar nu pulverizaţi pe suprafeţe ci adăugaţi în apa de spălat pe jos. Purtarea măştii nu va fi obligatorie, iar profesorii se pot testa gratuit de coronavirus.

O noutate va fi de asemenea organizarea elevilor. De regulă, doi ani de învăţământ, de exemplu clasele a V-a şi a VI-a, vor forma un soi de cohortă, care poate cuprinde şi câteva sute de elevi. Pe cât posibil, se va evita ca diversele cohorte să aibă contact între ele. În schimb, cei care fac parte din aceeaşi cohortă nu mai trebuie să păstreze regulile de distanţare. Fiecare cohortă va avea un perimetru propriu în curtea şcolii, la garderobă sau la cantină. Măsura a fost adoptată la recomandarea Institutului Robert Koch, autoritatea supremă în materie de sănătate în Germania, pentru a se putea trimite în carantină numai câte o cohortă în situaţia în care se vor depista cazuri de infectare, urmând ca restul elevilor să-şi continue cursurile.

EUROPA - Suveranismul: o şansă sau o ameninţare pentru Europa?

Peisajul mediatic francez s-a îmbogăţit vara aceasta cu o nouă publicaţie. Ea se numeşte Front Populaire, se prezintă ca o revistă, dar de fapt formatul A4 şi marele număr de pagini (160) îi conferă un statut de carte. Echipa din jurul filozofului Michel Onfray, iniţiatorul publicaţiei, a conceput-o foarte bine din punct de vedere „strategic”: cine o cumpără, mai ales că nu este tocmai ieftină (14,90 euro) o va păstra cu siguranţă în bibliotecă după lectură.

Front Populaire este de fapt o platformă reflexivă, dar şi politică în vederea unei mari schimbări, aş spune chiar radicale: presupunînd că Michel Onfray şi suveraniştii din jurul său îşi ating scopul în cursul acestui deceniu, Franţa ar urma fie să iasă din Uniunea Europeană, fie să declanşeze o radicală „schimbare la faţă” a Europei.

Scopul imediat al publicaţiei este acela de a hrăni dezbaterea politică în Franţa în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2022, de a depăşi tradiţionala linie de diviziune stînga – dreapta şi eventual de a găsi un candidat suveranist capabil să cîştige scrutinul şi să ajungă la Palatul Élysée.

Ceea ce m-a înspăimîntat însă a fost totala absenţă a celeilalte Europe. Mai precis, nimeni nu-şi pune o întrebare de genul „Ce se va întîmpla cu celelalte ţări ale Europei şi mai ales cu cele din Balcani şi din Răsărit dacă Franţa iese din Uniunea Europeană şi edificiul comunitar se prăbuşeşte?“. Sigur, Franţa, ca „mare democraţie”, în virtutea unei lungi tradiţii de libertate, se va putea „salva”. Dar noile democraţii din Est? Oare nu îşi vor pierde aceste ţări libertatea dacă se va prăbuşi Uniunea Europeană, singura structură care mai veghează (cu mijloace cît de cît eficiente de presiune) la respectarea statului de drept în micile şi recentele democraţii?

MESAJUL DE DESCHIDERE A REȚELEI UNIVERSITARE „Universitatea Europeană UNITA”, formată din Universidade de Beira Interior, Universidad de Zaragoza, Université de Pau et des Pays de l’Adour, Université Savoie Mont Blanc, Università di Torino și Universitatea de Vest din Timișoara

Universitatea Europeană UNITA, care a fost selectată pentru finanțare de către Comisia Europeană în luna iulie 2020, reprezintă o alianță de șase universități comprehensive de cercetare și educație, din cinci țări de mărimi și cu traiectorii diferite: de la vest la est, Universidade de Beira Interior, Universidad de Zaragoza, Université de Pau et des Pays de l’Adour, Université Savoie Mont Blanc, Università di Torino și Universitatea de Vest din Timișoara. Universitatea europeană UNITA își propune să testeze un nou model de predare colaborativă și intergată, aplicând pedagogii și strategii de cercetare inovative, în vederea elaborării și implementării de soluții creative pentru o dezvoltare regională durabilă. UNITA nu se rezumă doar colaborări în mediul academic, ci este susținută de sectorul socio-economic, autorități publice, organizații civile, care acționează ca parteneri asociați.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea: „Aderând la UNITA, contribuim la dezvoltarea unei noi idei, cea de universitatea europeană. Aceasta se remarcă prin munca depusă pentru mobilitatea sustenabilă și incluziunea teritoriilor montane și de graniță”.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro