Revista presei
5 iunie 2020
ANALIZĂ - Tinerii – marile victime ale riscului de sărăcie: o evoluție pe grupele de vârstă. Istoria, la un pas de a se repeta după zece ani
- cursdeguvernare.ro
Riscul de sărăcie consemnat în România pentru totatul populației a fost mai ridicat în anul 2019 decât în anul 2008, potrivit datelor publicate de Eurostat. Aproape un român din patru ( 23,8%) a avut un nivel al venitului disponibil echivalent mai mic decât 60% din valoarea mediană la nivel național.
De reținut, acest indicator critic pentru nivelul de trai a avut valori mai scăzute în perioada de criză 2009 – 2013 decât după revenirea rezultatelor economice la nivelul din 2008 și s-a stabilizat în ultimii trei ani la un nivel similar cu cel de dinaintea crizei precedente. S-au produs, însă, modificări semnificative pe grupe de vârstă.
Parlamentul a respins ordonanța Guvernului care amână dublarea alocațiilor pentru copii
- hotnews.ro
PIAȚA MUNCII - În Timiş, peste 100.000 de angajaţi au intrat în şomaj tehnic din cauza pandemiei de coronavirus, însă, de la începutul anului, au fost semnate peste 6.000 de noi contracte de muncă
- news.ro
În judeţul Timiş, piaţa muncii s-a menţinut într-un echilibru în perioada de la debutul pandemiei de coronavirus şi până în prezent. Peste 100.000 de angajaţi au intrat în şomaj tehnic şi doar puţin peste 500 de salariaţi au rămas fără locuri de muncă. De la începutul anului şi până în prezent, peste 6.000 de noi contracte de muncă au fost încheiate.
”În luna aprilie a acestui an, în plin vârf al pandemiei, au mai fost încheiate 6.012 contracte noi şi tot în luna aprilie au incetat 6.864. În total, la nivelul judeţului Timiş, avem 25.337 de angajatori activi. S-au mai făcut angajări, iar contractele suspendate nu sunt încetate. Ele îşi reiau activitatea, multe dintre ele au fost deja reluate. Au început să se deschidă afacerile şi atunci, automat, prin lege, angajatorii trebuie să-i reprimească la lucru. Este un echilibru, pentru că în această perioadă unii s-au şi pensionat, unii au avut contracte pe durată determinată. Este un echilibru”, a explicat pentru News.ro, Ileana Tomoioagă, directorul adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş.
De la începutul stării de urgenţă, în luna martie, au fost suspendate peste 100.000 de contracte de muncă. Astfel, în luna martie, au intrat în şomaj tehnic 34.603 de angajaţi, în aprilie numărul lor a crescut la 45.316, iar în luna mai, alţi peste 23.400 de salariaţi au fost plasaţi în şomaj tehnic.
Specialişii au făcut comparaţii şi în privinţa numărului de oameni angajaţi înainte de începerea pandemiei de coronavirus şi cei care sunt şi în prezent activi. Astfel, dacă în ianuarie erau 271.953 de angajaţi, în 20 mai numărul lor era de 271.426. Practic, doar 527 de salariaţi şi-au pierdut locul de muncă.
Universitatea din Bucureşti şi Academia de Studii Economice vor primi peste 578 milioane de lei pentru a-şi renova clădirile
- g4media.ro
Vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că Universitatea din Bucureşti şi Academia de Studii Economice vor primi peste 578 milioane de lei pentru a-şi renova clădirile. Cele două proiecte vor fi derulate de Compania Naţională de Investiţii, ransmite News.ro.
Guvernul PNL a aprobat două acte normative prin care cele două universităţi de prestigiu ale României îşi vor putea moderniza sediile prin Compania Naţională de Investiţii. Astfel, ASE va primi în următorii doi ani peste 132 milioane de lei, iar Universitatea din Bucureşti va beneficia de peste 445 milioane de lei pentru o perioadă de 5 ani.
„Cele două universităţi au o istorie aparte. Au fost adevărate şcoli pentru elita românească şi au contribuit la clădirea României Moderne în ultimul secol. Odată cu trecerea timpului, clădirile s-au degradat. Prin această investiţie vom restaura şi reabilita clădirile istorice şi vom da spaţii de învăţământ moderne profesorilor şi viitorilor studenţi”, a spus Turcan.
Studiile vor dicta în România nivelul veniturilor. Cât va fi cel mai mare salariu minim
- universul.net
Parlamentul a adoptat miercuri o lege inițiată de 37 de parlamentari de la toate partidele, lege care introduce salariul minim diferențiat pentru angajați, în funcție de pregătirea profesională. Astfel, un angajat care are studii superioare finalizate și care și-a luat doctoratul în activitatea pe care o desfășoară trebuie să fie plătit cu cel puțin 4.460 de lei brut.
Vor exista 11 noi salarii minime, diferențiate în funcție de studii și postul ocupat, în loc de cele trei salarii minime din prezent (salariul minim pentru cei fără studii superioare, pentru cei cu studii superioare și pentru cei din construcții).
În funcție de pregătirea pe care o are angajatul, cuantumul salariului brut lunar se stabileşte prin aplicarea unui coeficient raportat la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (2.230 de lei). Coeficientul pornește de la valoarea de 1, pentru muncitorii necalificați și ajunge până la valoarea 2, pentru cei care au doctorat.
Astfel, un muncitor necalificat este plătit cu valoarea salariului minim brut – 2.230 de lei, cel care are școala profesională sau studii superioare va fi plătit cu 2.676 de lei, în timp ce un angajat care are studii superioare și o diplomă de masterat va ajunge la un salariu brut de cel puțin 4.014 lei.
„Prin stabilirea unor indicatori minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională se urmăreşte garantarea unor forme de protecţie minimă a venitului salariatului, precum şi menţinerea unei motivări adecvate a muncii prin evitarea aplatizăr’ii excesive a grilei de salarizare”, explică iniţiatorii legii. Proiectul merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Legea poate fi consultată aici.
Diplomația, disciplină deprinsă încă de pe băncile liceului
- rfi.ro
Zi importantă la Complexul educațional Laude-Reut din București. În colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și mai multe ambasade ale României în străinătate, instituția a organizat, joi, festivitatea de absolvire din acest an a cursului de Diplomație digitală. Ceremonia a fost transmisă live pe contul de FB al școlii.
Dată fiind situația, cursul și organizarea ceremoniei de absolvire au fost ceva cu totul inedit și pentru organizatori.
„Este un an atipic. Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemaiîntâlnite, niciodată trăite de vreunul dintre noi. Pe lângă lecțiile de la clasă, tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții, despre rezistența la frustrare, adaptabilitate, răbdare, încredere și speranță”, a spus Tova Ben Nun-Cherbis, președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut.
Elevii premiați joi sunt absolvenții clasei a XI-a, care au încheiat cursul susținut de Excelența Sa David Saranga, Ambasadorul Israelului, cu proiecte de promovare pe 4 domenii de leadership: inovare, sănătate, turism și agricultură. Proiectele acestea sunt proiecte-pilot, iar tinerii implicați “au gândit” strategii de diplomație, promovare și “PR pentru națiuni” chiar de pe băncile liceului.
E.S.David Saranga, Ambasador al Statului Israel & Președinte Onorific al Laude-Reut Board of Trustees, profesor de diplomație digitală Laude-Reut.
În ultimii ani, cursul de Diplomație Digitală a fost urmat de câteva sute de absolvenți, iar abilitățile dobândite au contribuit la formarea mai multor generații de studenți în relații internaționale și diplomație la universități din străinătate. Unii dintre aceștia sunt abia la început de drum.
Două statuete, căutate în pereții Operei din Timișoara cu camere de scanare în profunzime
- newsweek.ro
Eurostat: Rata de părăsire timpurie a școlii în România s-a redus la 15,3% în 2019, de la 19,1% în 2015. Cea mai amplă scădere dintre statele UE
- edupedu.ro
Rata de părăsire timpurie a școlii în România s-a redus la 15,3% în 2019, de la 19,1% în 2015, potrivit datelor Eurostat publicate recent. Este cea mai amplă scădere (-3,8%) a acestui indicator înregistrată la nivelul celor 27 de state ale Uniunii Europene, în perioada ultimilor 5 ani.
Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.
În ultimii zece ani, rata de părăsire timpurie a școlii în România a avut o evoluție în stagnare de la 19,3% în 2010, la 17,3% în 2013 și apoi din nou o creștere până la 19,1% în 2015. A scăzut apoi constant ajungând la 15,3% în 2019, încă departe de ținta propusă și asumată în Strategia 2020, de 11,3%.
La nivelul mediei Uniunii Europene rata de părăsire este de 10,3% în 2019, față de 11% în 2015, iar ținta asumată pentru anul 2020 este de 10%. Cea mai mică rată de părăsire timpurie a școlii este în Croația, de doar 3%, urmată de Lituania și Grecia cu 4 și 4,1%.
Cauzele părăsirii timpurii au fost detaliate de Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, adoptată de România în 2015:
- lipsa accesibilității în general și a adaptării rezonabile în învățământ,
- lipsa tehnologiilor de acces și a tehnologiilor și dispozitivelor asistive în procesul de învățământ,
- insuficiența serviciilor de sprijin oferite,
- lipsa transportului adaptat,
- slaba conștientizare a familiei cu privire la importanța dezvoltării potențialului copilului/tânărului cu dizabilități,
- atitudini discriminatorii sau negative cu privire la incluziunea școlară a copiilor și tinerilor cu dizabilități și/sau cerințe eductive speciale și altele.
