Revista presei

5 noiembrie 2020

Festivalul Enescu va avea loc la Timișoara, în 2023

Festivalul Enescu va avea loc la Timișoara, peste doi ani, când orașul va deține titlul de Capitală Culturală Europeană. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, după o întâlnire cu ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

„Vești extraordinar de bune! Aflat în vizită în județul Timiș, Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu m-a asigurat astăzi, că în 2023 – anul Capitalei Europene a Culturii, prestigiosul festival de muzică «George Enescu» va avea loc în Timișoara. Este încă o dovadă a faptului că reședința noastră de județ este un spațiu cultural recunoscut. Avem la dispoziție aproximativ 2 ani să pregătim cu investiții, viziune și sprijin guvernamental, un adevărat regal al spiritului cultural timișean”, a anunțat Nica, pe Facebook.

Ținut pentru prima dată în 1958, în memoria marelui compozitor român George Enescu, festivalul a crescut de la an la an. De-a lungul anilor, festivalul a fost gazda unor orchestre și muzicieni prestigioși, precum Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, Ludovic Spiess, Dan Grigore și mulți, mulți alții.

4.265 de școli și grădinițe se află în scenariul roșu astăzi – Ministerul Educației

În total, 229 de școli și grădinițe au trecut de ieri și până azi în scenariul roșu, potrivit ultimului buletin de presă transmis de Ministerul Educației. Astfel, de la 4.036 unități de învățământ câte erau ieri în scenariul trei, astăzi sunt 4.256. Tot astăzi, la nivel național, România a înregistrat 8.651 de noi cazuri de coronavirus, dintre care doar în București au fost 1.514, incidența îmbolnăvirilor fiind de 4,24 în Capitală, ajungând astfel la un nou record, porivit datelor transmise de Grupul de Comunicare Strategică.

Astăzi, 04 noiembrie, în conformitate cu datele transmise de inspectoratele școlare județene (inclusiv al municipiului București), se înregistrează următoarea situație:

  • 8.339 de unități de învățământ în Scenariul 1 (S1): participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție sanitară.
  • 5.052 de unități de învățământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție, respectiv revenirea parțială (prin rotație de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție.
  • 4.265 de unități de învățământ în Scenariul 3 (S3) implică participarea tuturor preșcolarilor și elevilor la activități/lecții online.
 

EDITORIAL - Bulibășeala din învăţământ se poate reduce doar cu un aplicat chef de muncă

Ce nu se poate face nu se poate şi gata, ai fi tentat să spui, şi ai înregistra o înfrângere. Ce nu se poate face azi se va putea face mâine, dacă, vorba lui tata mare Mărin, eşti prieten cu sapa nu cu perna.

 

Mai zicea bietul bunic că primarul nu va veni niciodată să-ţi sape porumbii, va veni să-şi ia partea când îi vei băga în pătul. Ce spunea bunicul era simplu: nu te încrede în autorităţi, ci doar în propria poftă de muncă.

Haide să vedem dacă chestiunea asta cu învăţământul la vreme de pandemie se potriveşte cu ce spunea tica Mărin.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă acum în şcoală constatăm că în învăţământ e un haos total. Ba e scenariu roşu, ba galben, ba verde. Ba sunt testaţi profesorii, ba nu sunt. Ba sunt tablete ca să se înveţe online, ba nu sunt. Ba ştiu profesorii cum merge treaba cu predatul la distanţă, ba nu ştiu. Ba sunt locuri în şcoală ca să se predea pe jumătăţi de clasă, ba nu sunt.

 

Vina ţine şi de Ministerul Învăţământului, şi de primării, şi de dascăli şi de mentalităţi. Directorii de şcoli au stat o vară cu ochii-n soare aşteptând ca ministerul să rezolve problema. Primăriile au fost ocupate cu alegerile şi au lăsat şcolile să rezolve problema.

Ministerul a încercat să rezolva problema, dar ori n-a ştiut cum, ori nu s-a priceput, că au lăsat-o nerezolvată şi în toamnă au pasat-o la primării şi la şcoli. În buna adeverire a spuselor bunicului meu, autorităţile mai mult au încurcat decât să rezolve.

 

La noi administraţia nu rezolvă lucruri, ci întocmeşte tabele, face informări, transmite date, cere fonduri şi când se trezeşte cu fondurile pe cap, le cheltuie aiurea ca să scape de responsabilitate.

La noi administraţia se buluceşte în birouri ca să-şi justifice existenţa şi face din birocraţie o armă redutabilă care goneşte oamenii din instituţii şi cu ei probemele lor.

Educația românească ar trebui să fie prioritate-cheie pentru forțele politice / Toate partidele ar trebui să susțină “mult mai larg” reforma profundă în domeniu – reprezentanți ai Comisiei Europene și Unicef

O reformă profundă în educație, care depinde de următorul guvern, ar avea nevoie de o susținere “mult mai largă” din partea partidelor politice, a arătat Istvan Jakab, șeful interimar al Reprezentanței Comisiei Europene în România, în cadrul unei conferințe desfășurate miercuri. Și Pieter Bult, reprezentant UNICEF în România, a transmis cu aceeași ocazie că educația ar trebui să fie o prioritate-cheie pentru partidele politice, având în vedere sărăcia cu care se confruntă mulți elevi și calitatea în scădere a învățământului.

Istvan Jakab a arătat, la conferința “Vreau la școală! Despre nevoia de educație incluzivă și de calitate”, că România ar trebui să folosească sursele europene de finanțare pentru educație, în momentul în care trebuie să recurgă la reformă în domeniu. El a spus, potrivit Agerpres:

  • “Trebuie avută în vedere o finanţare. Anul 2021 o să fie începutul unei noi legislaturi şi începutul unui Guvern şi s-a menţionat deja că ar fi necesară o reformă profundă a sistemului educaţional, inclusiv problema finanţării trebuie considerată foarte atent. (…) 2021, din punct de vedere al Comisiei Europene, înseamnă şi începutul noului buget multianual al UE, peste care se adaugă acum şi facilitatea de redresare şi rezilienţă. Deci, practic, vor fi mult mai mulţi bani, inclusiv pentru Educaţie. (…) Din punct de vedere al Comisiei Europene şi din punct de vedere al tratatelor europene, fiecare stat membru îşi configurează sistemul de educaţie aşa cum crede de cuviinţă. Comisia Europeană vine în sprijin cu politici europene, vine în sprijin cu finanţare. (…) Noi sperăm ca România să folosească aceste surse de finanţare inclusiv pentru reforma sistemului de educaţie”.

„Vreau la școală! Despre nevoia de educație incluzivă și de calitate”

Școala românească îmi pregătește copilul pentru viață? Cât de mult trebuie să investesc, ca părinte, în educația copilului meu? Când va deveni Educația prioritatea politicienilor? Cum văd decidenţii politici restartarea școlii românești? Care este planul actorilor politici pentru a moderniza învățământul românesc? Cât de mult au învățat liderii politici din greșelile trecutului?

Cu doar două zile înaintea startului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Digi24, Fundația Agenția de Dezvoltare comunitară „Împreună”, Reprezentanța Comisiei Europene în România, INSCHOOL – proiectul comun al Uniunii Europene si Consiliului Europei, Universitatea din București şi Administraţia Prezidenţială organizează dezbaterea „Vreau la școală! Despre nevoia de educație incluzivă și de calitate”, în contextul numeroaselor cauze care limitează accesul liber și egal la educație. Evenimentul este înscris în calendarul de activități organizate sub egida Proiectului „România Educată” și este realizat și cu sprijinul UNICEF.

Pe 4 noiembrie, de la ora 11, studioul 5 al postului de televiziune Digi24 devine gazda unui eveniment fără precedent. Reprezentanți ai principalelor partide parlamentare (PNL, PSD, USR/PLUS, PMP, PRO ROMANIA, UDMR) vor propune soluțiile pentru o Educaţie modernă, adaptată pieţei muncii, o Educaţie care oferă şanse egale tuturor elevilor.

Care sunt „prioritățile zero” ale statului astfel încât școala românească să respecte dreptul constituțional la Educație? Evenimentul își propune să stabilească un set comun de priorități și valori din partea partidelor politice, care să se reflecte în acțiuni guvernamentale imediate.

Conferința, moderată de jurnalistul Digi24 Claudiu Pândaru, va fi transmisă, parțial, pe Digi24, iar integral pe www.digi24.ro și https://www.facebook.com/Digi24HD.

PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate

Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% în anul 2002 până la aproximativ 13% în prezent. Datele publicate de INS indică o populație după domiciliu de 22.142 mii persoane (1 iulie 2020) și una după rezidență de 19.318 mii persoane (1 ianuarie 2020).

Adică, un român din opt cu domiciliul în România locuiește, de fapt, în străinătate, ceea ce face diferența între populația legală și cea de facto să fie de circa trei milioane de persoane.

Numărul persoanelor care au emigrat este cel puțin egal cu diferența dintre populația cu domiciliul în România și numărul de rezidenți, deoarece în această din urmă categorie se contabilizează și totalitatea persoanelor cu cetățenie străină sau fără cetăţenie care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

Așadar, nu îmbătrânirea populației a determinat în cea mai mare parte depopularea țării ci condițiile economice. Respectiv lipsa locurilor de muncă și remunerarea scăzută, care trimite sub limita de sărăcie salariații cu câștiguri mici. La care s-a adăugat liberalizarea pieței forței de muncă odată cu intrarea în UE ( numărul celor emigrați s-a dublat față de anul 2007).

Ne confruntăm, astfel, cu un cerc vicios: populația scade pentru că economia nu performează suficient (chiar și dacă o face, remunerarea salariaților este printre cele mai scăzute din UE ca pondere în PIB) iar economia nu performează pentru că populația scade. Dacă facem presupunerea rezonabilă că marea majoritate a celor care au plecat din țară dar mai au domiciliul aici lucrează, rezultă că undeva la o treime din forța de muncă a României se află în străinătate.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională