Revista presei

5 octombrie 2020

A început anul universitar: Regulile sanitare pentru studenți și profesori / Ce se întâmplă dacă un student cazat în cămin se îmbolnăvește de COVID-19 în cămin

Noul an universitar a început joi, iar mare parte dintre universități au optat pentru cursuri online, în condițiile pandemiei de COVID-19. Aceasta nu înseamnă că nu sunt facultăți ai căror studenți vor merge la școală pentru diverse seminarii sau laboratoare sau studenți care vor fi cazați în cămine, chiar dacă capacitatea acestora a fost redusă la jumătate.

Conform normelor sanitare stabilite de autorități, la intrarea în facultate studenților le va fi măsurată temperatura și nu le va fi permis accesul celor care au peste 37,3, iar studenții și profesorii sunt obligați să poarte mască, excepție făcând cei de la canto sau actorie, care pot pot renunța temporar la mască. Sunt stabilite și reguli pentru situațiile de îmbolnăvire, inclusiv în cazul studenților cazați în cămine.

Ce prevede Ghidul de măsuri sanitare pentru instituțiile de învățământ superior:

Organizarea spațiilor pentru asigurarea distanțării fizice

a) Organizarea circuitelor în interiorul instituției de învățământ superior prin demarcare cu benzi vizibile care să asigure „trasee prestabilite“ de intrare, deplasare în interiorul instituției de învățământ superior și de părăsire a acesteia, facilitând păstrarea unei distanțe fizice între studenți/cursanți. Vor fi amplasate indicatoare vizibile și ușor de înțeles (panouri, săgeți etc.). Vor fi limitate întâlnirile între studenți/cursanți, prin stabilirea unor zone de așteptare, astfel încât să fie asigurată distanțarea fizică.
La intrarea în instituția de învățământ superior și pe coridoare, la intrarea în fiecare sală vor fi așezate dispensere/ flacoane cu soluție dezinfectantă pentru mâini, astfel încât să fie facilitată dezinfecția frecventă. La intrarea în instituția de învățământ superior și în toate locurile cu o bună vizibilitate vor fi afișate materiale de informare privind măsurile de igienă/ protecție.
Ușile vor fi menținute deschise, dacă este posibil, pentru a evita punctele de contact. Acest principiu nu trebuie să împiedice aplicarea regulilor de evacuare în caz de incendiu (spre exemplu, ușile de incendiu neutilizate vor fi menținute închise). Ușile sălilor în care se desfășoară activități didactice vor fi menținute deschise până la sosirea tuturor studenților/ cursanților.

Mai mulți elevi, profesori şi alți angajați școlari din județul Timiș, internaţi cu COVID-19 / Șapte unităţi şcolare în scenariul roşu

Şase elevi, trei profesori şi cinci persoane din personalul nedidactic se află în spital după ce au fost confirmaţi cu COVID-10, în timp ce şapte licee, şcoli şi grădiniţe au intrat în scenariul roşu de predare a cursurilor, potrivit Agerpres, care îl citează pe şeful Inspectoratului Şcolar Timiş, Marin Popescu.

Dintre aceştia, patru elevi, doi profesori şi două persoane din sistemul nedidactic provin de la unităţi din Timişoara.

Din totalul celor 95.156 de elevi care învaţă în judeţul Timiş, 283 sunt izolaţi/carantinaţi, 162 în Timişoara, iar 27.539 intră în sistemul online de învăţare, dintre care 18.449 provin din reşedinţa de judeţ.

81 de profesori continuă să predea online (53 din Timişoara), iar 13 cadre didactice intră în concediu medical (cinci din Timişoara). De asemenea, în izolare/carantină mai sunt şi alţi 10 angajaţi.

Șeful IȘJ Timiș:

“În scenariul roşu, continuă să fie Liceul ‘Grigore Moisil’ (clasele IX-XII) Timişoara, Liceul Logos din Timişoara, Grădiniţa din Giarmata, Şcoala din Bencecu de Sus, Liceul şi Grădiniţa din Periam, şi Liceul de Arte din Timişoara, acesta din urmă, din cauza lucrărilor de reabilitare a infrastructurii nefinalizate.

Revista „Orizont” și Uniunea Scriitorilor, evacuate

Filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor s-a pomenit la trei zile după alegerile locale cu o somație de la Primăria Timișoara, semnată de o consilieră, prin care se cerea „eliberarea cu celeritate” a sediului din str.Episcop Augustin Pacha nr.1, spațiu cu care cele două organizații au un contract de comodat cu valabilitate până în 2022.

Este invocată o sentință dată de Curtea de Apel din Craiova într-un proces din 2010 dintre persoane fizice și primărie, dosar despre care Uniunea Scriitorilor și revista „Orizont” nu au fost niciodată înștiințate. Să mai adăugăm că organizația scriitorilor din Banat, indiferent sub ce nume, are sediul în acest loc de 71 de ani, iar în Sala Mare s-a scris Proclamația de la Timișoara.

Primăria ridică din umeri

Deși Uniunea Scriitorilor are statut de utilitate publică și statul are obligații stabilite prin lege, decidenții din primărie nu se simt responsabili. Viceprimarul Dan Diaconu, care are în competență problema, ne-a declarat că azi a aflat de situație și apoi nu e singurul caz: chiar primăria a pierdut în același proces două sedii din proprietate, unde se află serviciul public pentru creșe, respectiv serviciul de asistență medicală școlară. Greu de crezut să nu fi aflat mai repede, fiindcă în Dosarul civil nr. 325/30/2010 Primăria Timișoara și Consiliul Local apar ca „intimați pârâți”, iar sentința s-a pronunțat în 24 iulie 2020.

Ce s-a întâmplat de fapt? Mai multe persoane au solicitat retrocedarea a cincisprezece apartamente într-un imobil de pe Bul.Revoluției nr.5, dar, fiidcă acestea nu le-au putut fi date din diverse motive, s-a mers pe locații în compensare. Printre spațiile oferite în compensare figurează și sediul revistei „Orizont” și al scriitorilor. Primarul Robu susține că instituția nu a trimis o listă de proprietăți ale orașului spre a fi alocate în compensare, dar a confirmat în instanță lista de spații care îi aparțin. Secretarul general al primăriei, Sorin Șuli, jusrist, ridică și el din umeri, arătând că au mai fost astfel de procese, dar au fost câștigate de primărie, adică instanțele nu au putut decide compensarea cu proprietăți ale primăriei, aceste cazuri fiind de competența Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. El spune că „de regulă” primăria nu dă astfel de liste.

EUROPA - Comentariul lui Matei Vișniec pentru Dilema Veche: Europa, imigraţia şi „solidaritatea obligatorie”

În 2015 au fost depuse în ţările membre ale Uniunii Europene peste un milion două sute optzeci de mii de cereri de azil politic. Anul trecut, doar în jur de 676.000 de străini au cerut protecţie în Europa. S-ar spune, la prima vedere, că presiunea migratorie asupra Europei a mai scăzut din 2015 încoace. Contrar a ceea ce spun cifrele oficiale, imigraţia rămîne însă un coşmar administrativ şi moral pentru Europa.

În 2014, cînd a devenit preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a făcut tot posibilul ca să găsească o soluţie „eficientă, justă şi solidă” pentru fenomenul migratoriu. De numele lui rămîne legat principiul cotelor obligatorii, principiu simplu şi echitabil în sine: fiecare ţară membră a Uniunii Europene ar fi trebuit să preia un anumit număr de imigranţi, în funcţie de populaţia şi de suprafaţa ei.

Istoria se repetă acum cu noul preşedinte al Comisiei, doamna Ursula von der Leyen. Şi pentru ea imigraţia reprezintă o prioritate, şi ea încearcă să propună soluţii, iar de numele ei s-ar putea să rămînă legat principiul solidarităţii obligatorii. Cotele obligatorii nu au funcţionat, după cum ştim, iar unele ţări le-au contestat, considerînd că reprezintă un pericol identitar. Țările mici din Europa de Nord şi de Est, în special, au protestat vehement cu argumente de genul: dacă va trebui să primim în mod obligatoriu străini, acest lucru va incita şi mai mult la exod, iar în cîteva decenii noi riscăm de dispărem ca naţiune.

Nici principiul solidarităţii obligatorii nu-i satisface însă pe europeni, deşi el reprezintă o pastilă mai puţin amară. Ursula von der Leyen nu le cere ţărilor membre să primească noi imigranţi, ci să se activeze, fiecare cum poate, pentru atenuarea presiunii migratorii. Discursul poate fi rezumat cam aşa: puteţi da bani pentru amenajarea taberelor de migranţi, puteţi să vă angajaţi mai serios în protecţia frontierelor, puteţi să contribuiţi la repatrierea forţată a celor cărora nu li s-a aprobat azilul, puteţi să vă implicaţi mai mult în lupta pentru dezmembrarea reţelelor de traficanţi etc.

Presa internaţională (de exemplu, cotidianul The Guardian) a calificat această strategie drept „solidaritate à la carte”. Fiecare este obligat să acţioneze cumva şi îşi alege dintr-o listă de acţiuni cele care îi convin, pe care consideră să le poate duce la îndeplinire. Singurul punct efectiv pozitiv din noile dispozitive imaginate de echipa doamnei Ursula von der Leyen este abandonarea aşa-numitului regulament de la Dublin. În virtutea acestui mecanism, fiecare străin intrat ilegal pe teritoriul Europei se vedea obligat să-şi depună cererea de azil în ţara europeană unde punea pentru prima dată piciorul. Ceea ce a provocat adevărate traume în Grecia, Italia, Malta şi Spania, ţări aflate în prima linie a fluxului migrator.

ECONOMIE - Comentariul lui Joseph E. Stiglitz pentru Project Syndicate: Revendicarea măreției americane

„După aproape patru ani în care președintele american, Donald Trump, și republicanii au subminat statul și au jefuit bugetul public, nu este de mirare că țara a fost atât de nepregătită pentru criza COVID-19. Cea mai bună speranță a Americii este acum Joe Biden, a cărui cea mai mare forță stă în potențialul său de a reunifica o populație divizată”, scrie Joseph E. Stiglitz, în Project Syndicate.

„Julia Jackson, mama lui Jacob Blake, un tânăr negru din Kenosha, Wisconsin, care a fost împușcat de șapte ori în spate de poliție, a pus problema corect atunci când a zis că „America este măreață atunci când ne comportăm măreț”. Din păcate, în ultimii patru ani, președintele Donald Trump a condus America exact în direcția opusă.

Întreaga istorie a țării pare să stea la rând atunci când, pe 3 noiembrie, Trump se va confrunta din nou cu alegătorii. Au trecut 160 de ani de când Statele Unite au încercat să facă față „păcatului său originar”, al sclaviei africane. Cu acea ocazie, președintele Abraham Lincoln a avertizat că „o casă împărțită împotriva ei nu poate sta în picioare”. Cu toate acestea, sub Trump, toate diviziunile Americii au fost lărgite.

Nu este o surpriză faptul că bogații s-au îmbogățit sub Trump, având în vedere că el tinde să judece performanța economică generală pe baza pieței bursiere, unde cei mai bogați 10% dintre americani dețin 92% din acțiuni. În timp ce prețurile acțiunilor au continuat să atingă noi culmi, la fel s-a întâmplat și cu sub-ocuparea forței de muncă în SUA și lipsa locurilor de muncă. Aproximativ 30 de milioane de americani trăiesc în prezent în gospodării fără hrană suficientă, iar cei mai mulți dintre cei din jumătatea inferioară a distribuției veniturilor trăiesc de la salariu la salariu. Într-o țară deja plină de inegalități din ce în ce mai mari, republicanii lui Trump nu numai că au redus impozitele pentru miliardari și corporații, dar au implementat și politici care vor duce la cote mai mari de impozitare pentru marea majoritate a celor din mijloc.

EDUCAȚIA ÎN LUME. 50% dintre elevii lumii n-au calculatoare sau internet în casă. Marea Britanie recheamă adulții la universitate să acopere golurile de pe piața muncii

Școala din toată lumea rămâne tot sub semnul pandemiei care îi afectează mai mult pe cei mai vulnerabili. Astfel, doi înalți prelați din Anglia fac apel la guvernul britanic să finanțeze programele de hrană pentru copiii săraci. De peste Ocean, vine o veste bună pentru elevi: New York este primul mare stat din SUA care a redeschis școlile pentru sute de mii de elevi. Și un raport recent realizat de PISA răstoarnă un mit: acela că școlile private ar fi mai performante decât cele publice.

UNESCO în parteneriat cu UNICEF, Organizația Internațională a Muncii și Education International (sindicat care reprezintă peste 30 de milioane de profesori din toată lumea) celebrează din 1994 în fiecare an, pe 5 octombrie, Ziua Internațională a Profesorilor. Anul acesta evenimentul care reunește specialiști din educație din toată lumea va avea loc pentru prima oară online. Conferințele se vor desfășura din 5 până în 8 octombrie, iar printre temele abordate vor fi literația, educația timpurie și noile provocări pe care le-a adus pandemia pentru profesori.

Pandemia de COVID-19 și închiderea școlilor asociate au afectat în mod direct 1,6 miliarde de elevi și 63 de milioane de profesori. În multe cazuri, cadrelor didactice li s-a cerut să facă învățare online, dar n-au avut instrumente de bază la ei acasă, arată datele UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură).

În plus, deseori, profesorii au fost neputincioși să continue procesul de învățare, deoarece multe dintre gospodăriile unde trăiesc elevii nu au tehnologia necesară sau conexiune bună la internet.

La nivel global, aproximativ 50% dintre elevi n-au calculatoare sau internet în casă.

Profesorii sunt supuși unei tensiuni semnificative și mulți nu beneficiază de un sistem de sprijin psihosocial din partea liderilor din educație. În multe cazuri, profesorii au adesea dubla datorie de a-și îngriji propriii copii acasă în timp ce încearcă să predea online și să faciliteze continuarea educației și învățării, potrivit UNESCO.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro