Revista presei

6 ianuarie 2020

2020: anul schimbărilor, transformărilor și al oportunităților

Anul viitor va fi unul de început al transformărilor. O analiză a unei bănci elvețiene arată că până în anul 2030 va scădea numărul lucrătorilor în statele dezvoltate cu 25 milioane, în timp ce în țările emergente sau slab dezvoltate, numărul celor care lucrează va crește cu 470 milioane.

Totodată, numărul conexiunilor 5G va crește de la cinci milioane, în anul 2019, la 6,5-7 miliarde, în următorul deceniu. Numărul echipamentelor conectate la Internet va crește de la 10 la 46 miliarde. Iar numărul utilizatorilor de Internet va urca, în următorul deceniu, de la 4,3 miliarde la 7,5 miliarde de oameni. De asemenea, numărul mega-orașelor (care au peste 10 milioane de locuitori) va crește de la 33 la 43.

La nivel mondial, creșterea economică va fi în declin dacă naționalismul economic, tarifele vamale, intervenționismul și restrângerea fluxurilor de capital vor continua.

A patra revoluție industrială modifică substanțial modelul economic. Tot mai multe proceduri de lucru vor fi automatizate, iar confluența dintre 5G, inteligența artificială și utilizarea de baze de date mari vor face ca totul să devină „smart” în economie și în societate.

Consorțiile universitare: Primele 17 universități europene prind contur, 3 universități românești au intrat deja în acest sistem spectaculos de beneficii

Trei universități românești participă la primul lot de universități europene pilot, selectate în această vară și care vor deschide drumul spre cursuri personalizate și o mobilitate a studiilor unică în lume. Au existat 57 de propuneri înaintate Comisiei Europene și au fost aprobate 17 consorții universitare, ce reunesc 114 universități din 24 de state UE.

Ideea acestor alianțe transnaționale i-a aparținut președintelui francez Emmanuele Macron și a pornit de la nevoia de a face față competiției asiatice și transatlantice.

Aceste consorții au o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europeană. În centrul obiectivelor se află promovarea calității, a caracterului inluziv și competitivității învățământului superior european, prin consolidarea semnificativă a mobilității studenților și a cadrelor didactice.

Contractele au fost semnate la mijlocul lunii noiembrie, când au și fost lansate oficial primele 17 consorții europene.

 

Educaţia 2030 – obiectivele României în Strategia UNESCO

Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia “Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă în cadrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” pe 19 decembrie 2019 la New York, în Statele Unite ale Americii. Documentul fusese propus de Grupul celor 77 plus China încă din februarie 2019 şi reprezintă un apel la comunitatea internaţională să-și extindă educația pentru dezvoltare durabilă pentru a realiza Agenda 2030. România a adoptat recent Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a României, în care sunt detaliate obiectivele ONU, iar în dreptul Obiectivului nr 4, Educaţie, apar ţinte noi pe care ţara noastră şi le asumă. Asta în condiţiile în care toate ţintele pentru Educaţie şi Cercetare asumate pentru Strategia Europeană Agenda 2020 au fost ratate de ţara noastră, potrivit Eurostat.

Odată cu adoptarea rezoluției pentru Educaţie, comunitatea internațională subliniază rolul mandatat de UNESCO în conducerea și coordonarea Agendei Educației 2030, precum și poziția sa ca agenție principală pentru educația pentru dezvoltare durabilă. Noul cadru intitulat „Educația pentru dezvoltare durabilă: către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ESD pentru 2030)”, cse bazează pe experiențele programului de acțiune globală în cele cinci domenii prioritare de acțiune ale politicii:

  1. Educație
  2. Formare
  3. Educatori
  4. Tineret
  5. Comunități

Prin rezoluție, Adunarea Generală a ONU reiterează apelul către statele membre să ofere o educație de calitate inclusivă și echitabilă la toate nivelurile și să se asigure că toți oamenii pot avea acces la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, care îi pot ajuta să participe pe deplin în societate și să contribuie la dezvoltarea durabilă.

Finațele publice ale României la începutul lui 2020. Interviu al consilierului prezidențial Cosmin Marinescu

Teoria “wageledgrowth” invocată de unii economişti PSD nu a reprezentat decât “ambalajul științific” al unor politici pur populiste, afirmă consilierul prezidenţial pe probleme de politici economice și sociale, Cosmin Marinescu, într-un interviu acordat HotNews.ro. Acesta notează însă o „maturizare politică” a societăţii româneşti, care nu mai pare dispusă să voteze „politicieni care doar le aruncă niște sute de lei în buzunar pentru a le cumpăra votul”. În actuala situaţie bugetară, în care PSD a îndatorat România cu aproape „2,4 miliarde lei pentru fiecare lună de guvernare, fără a construi vreo autostradă sau vreun spital”, este esențial să se înțeleagă că deficitele bugetare înseamnă creșterea datoriei publice şi, mai devreme sau mai târziu, noi taxe și impozite, dacă politicile economice nu sunt reorientate dinspre susținerea consumului către investiții, arată Cosmin Marinescu, care se întreabă „în baza căror virtuți generația actuală transferă nota de plată către generațiile viitoare”.

30 de ani după. Ce înseamnă un popor needucat? Răspunsurile a cinci miniștri ai Educației de după `90 încoace

Școli care se prăbușesc, toalete în fundul curții, lipsa finanțării, manuale pline de greșeli, profesori nepregătiți, elevi analfabeți funcțional, doctorate plagiate – aceasta este o parte a tabloului școlii românești la 30 de ani de la Revoluție. Într-o altă imagine a învățământului sunt olimpicii care câștigă an de an medalii la concursurile internaționale. Educația este unul dintre domeniile cu cele mai multe schimbări, ”un experiment” cu milioane de copii, dintre care unii aleg să plece să-și continue studiile la universități din străinătate.
Până acum, educația din România a avut 28 de miniștri, dintre care unii cu mai mult de un mandat. Fiecare dintre acești miniștri a venit cu schimbările sale. HotNews.ro a intervievat cinci dintre miniștrii Educației – Daniel Funeriu, Mircea Miclea, Ecaterina Andronescu, Sorin Cîmpeanu și Mircea Dumitru – cu privire la starea actuală a educației, la probleme și la măsurile care ar trebui luate pentru a avea o educație de calitate. Niciunul dintre cei 5 foști miniștri nu este mulțumit de cum arată educația astăzi. Formarea profesorilor, lipsa finanțării și a viziunii sunt trei dintre problemele identificate de către ei.

Mircea Miclea: Cred că e greșit să credem că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu decât acum în Educaţie. Este o boală națională să idealizăm mereu trecutul

“Calitatea resursei umane în educație era mai bună” pe vremea lui Ceauşescu “pentru că absolvenții de facultate aveau foarte puține oportunități”, declară într-un interviu pentru Revista 22 profesorul universitar, psihologul şi fostul ministru al Educaţiei Mircea Miclea. El a criticat raportarea românilor la trecut, prin “idealizarea” acestuia spunând că “este o boală națională să idealizăm mereu trecutul ca să ne deresponsabilizăm pentru ce proiecte ar trebui să punem în practică azi pentru a construi viitorul”.

Întrebat de autoarea interviului „Cât cărăm după noi această mantră” potrivit cătreia “În vremea lui Ceaușescu se făcea carte, nu ca acum”, şi cât din moștenirea ceaușistă este în sistemul de predare, în mentalitatea profesorilor, a părinților, a ministerului?”, Miclea replicat că în opinia sa “există un singur adevăr într-o afirmație că pe vremea lui Ceaușescu era mai bine în educație, și anume: calitatea resursei umane în educație era mai bună, nu dintr-o virtute a celor care erau neapărat în educație, ci pentru că absolvenții de facultate aveau foarte puține oportunități”.

Sunt studii foarte clare care arată corelația dintre autodisciplină, adică disciplina pe care o au elevii și performanța lor la nivel de sfârșit de colegii. Dacă vorbim de SUA, corelația este de 0,62, iar corelația dintre inteligență și reușită este de 0,27. Adică, altfel spus, e mult mai importantă disciplina în a-ți urmări scopurile pe care le ai de realizat la școală, față de a fi inteligent. Ce ar trebui făcut pentru a întări disciplina la nivelul elevilor? Nu mă refer numai la disciplina de a fi „cuminte”, ci în primul rând la disciplina de a stabili scopuri și de a atinge scopurile. 

 

ANTREPRENORIAT - Un start-up fondat la Oradea a atras o finanțare de 7 milioane de dolari. Compania dezvoltă aplicații de securitate cibernetică bazate de inteligență artificială

Startup-ul de securitate cibernetică TypingDNA, fondat în urmă cu 4 ani la Oradea, a atras o finanțare de 7 milioane de dolari în urma unei runde conduse de Gradient Ventures, fondul de investiții specializat în AI (Inteligență Artificială) al lui Google, precum și cu participarea GapMinder Ventures și Techstars Ventures, și alături de alți investitori existenți din runde anterioare, potrivit unui comunicat de presă.

Compania a dezvoltat algoritmi si tehnologii proprii de inteligență artificială pentru autentificarea utilizatorilor în funcție de modul în care aceștia utilizează tastatura. Printr-un proces de observare și învățare a modului în care utilizatorul tastează, TypingDNA poate recunoaște încercările ulterioare ale unui anumit utilizator prin potrivirea lor cu contul cunoscut.

Această tehnologie, cunoscută sub numele de typing biometrics, va permite aplicațiilor existente precum autentificarea, detectarea fraudelor, recuperarea parolelor, în domenii variate precum financiar bancar dar și testele de evaluare online în domeniul educației, să autentifice utilizatorii într-un mod mai sigur decât formele tradiționale de autentificare 2FA (cu doi factori).

TypingDNA intenționează să utilizeze această nouă investiție pentru a-și extinde rețeaua de suport pentru dezvoltatori și pentru a oferi mai multe instrumente pentru a-și integra API-ul cu platformele existente de dezvoltare a site-urilor web.

Câteva povești din 2019

De la analiza impactului pe care discursul ministrului educației îl are în relațiile dintre părinți și profesori la povestea intimă a unor copiii pentru care școala nu e calea pentru a ieși din sărăcie, iată cateva articolele de pe scoala9.ro care poate merită recitite.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională