Revista presei

6 martie 2020

Ministerul Educației îi întreabă pe părinți și profesori ce ore să scoată de la clasă - iată de ce și ce urmează

Ministerul Educatiei ii intreaba pe parinti si pe profesori, cu ajutorul a doua chestionare, ce ore ar trebui reduse de la clasa, ce materii sa fie eliminate, dar si ce discipline ar trebui sa fie introduse.

Reducerea numarului de ore in invatamantul preuniversitar este prevazuta in modificarile aduse de Parlament Legii educatiei nationale nr. 1/2011, promulgate de Klaus Iohannis pe 18 noiembrie. Aceasta masura nu va fi aplicata anul acesta, iar acum ministerul vrea sa aprofundeze subiectul cu parintii si profesorii.

Chestionarele trebuie sa fie completate pana pe 15 martie, conform Edupedu.ro.

“Raspunsurile colectate vor fi supuse unei prelucrari automate, utile in elaborarea unei analize de impact privind modificarile planurilor-cadru pentru invatamantul gimnazial”, se arata in adresa citata de sursa mentionata mai sus.

Măsuri stabilite pentru prevenirea răspândirii Coronavirusului (COVID-19) în UVT

În contextul actual al declanșării epidemiei cu Coronavirus (CODVID-19) la nivel internațional, pentru perioada următoare Universitatea de Vest din Timișoara adoptăurmătoarele măsuri de prevenire a răspândirii acestuia:

Toate persoanele (studenți/cadre didactice/personal administrativ al UVT) care au venit sau revenit din nordul Italiei, din China Continentală sau alte regiuni unde este carantină pentru Coronavirus, trebuie să declare acest lucru în mod obligatoriu[1] prin completarea formularului disponibil pe website-ul masuripreventie.uvt.ro, în care consemnează zona din care provin sau în care au călătorit, perioada călătoriei şi dacă prezintă semne de boală respiratorie acută.

Precizăm faptul că dacă există persoane care au călătorit în ultimele 14 zile în următoarele localități din regiunile Lombardia și Veneto: Vo Euganeo, Codogno, Castiglione d’Adda, Casarpusterlengo, Fombio, Maleo, Somaglia, Bertonico, Terranova dei Passerini, Castelgerundo și San Fiorano, precum și în localitatea Cumiana din regiunea Piemonte, acestea se vor adresa DSPJ Timis și vor fi carantinate obligatoriu pentru o perioadă de 14 zile, fiind monitorizate zilnic prin personalul DSPJ Timiș, în centrele de carantină identificate în județul nostru.

 

Comisarul european pentru educație și cercetare a fost la Cluj. Ce rămâne în urmă?

Comisarul european pentru educație, Mariya Gabriel, responsabilă și cu multe alte domenii considerate-cheie pentru viitorul societății, a fost joi la Cluj-Napoca, pentru deschiderea conferinței “StartupCity”. Vizita demnitarului UE s-a soldat cu trei anunțuri oficiale. Mariya Gabriel a anunțat un premiu. Ministrul român al Educației a anunțat temele unor discuții, nu și ce s-a discutat anume. Iar primarul clujean, în așteptarea alegerilor locale, anunță că înscrie orașul pentru premiul anunțat de comisarul UE și glumește cu țuica-“antidot pentru coronavirus”.

Vizita Comisarului european responsabil pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret a inclus deschiderea conferinței “StartupCity Cluj-Napoca”, întâlniri cu reprezentanți ai Rețelei de Capitale Europene ale Tineretului și ai Inițiativei “City Science”, precum și cu primari implicați în Inițiativa ”StartupCities”. În cadrul vizitei a avut loc și un “dialog cu cetățenii”, susținut de oficialul UE și de primarul clujean Emil Boc.

Cum au ales oficialul român și principalii parteneri de dialog din România să prezinte această vizită? Accent pe statut (un premiu european, titlul de capitală a inovației etc.) și pe cadrul formal al discuțiilor.

Primarul Emil Boc, aflat în pregătiri pentru alegerile locale de anul acesta, a stat în centrul atenției și a pus pe Facebook tot ce putea să pună – și deschiderea conferinței, și dezbaterea cu cetățenii, și declarațiile făcute presei împreună cu Mariya Gabriel. El a glumit că tocmai a descoperit că țuica românească – asemenea rachiului bulgăresc – ar fi “antidot pentru coronavirus”, ca dovadă și participarea largă la conferința clujeană. Tot Boc a anunțat că înscrie orașul în cursa pentru desemnarea unei capitale europene a inovării. Iar pe Facebook a scris că evenimentul desfășurat joi “reconfirmă profilul Clujului de hub european al inovării și de puternic susținător al dimensiunii de start-up city”.

În discursul susținut de ea la conferință, comisarul Mariya Gabriel a enumerat multe chestiuni legate îndeosebi de inovarea europeană – de la nevoia de personal la achizițiile publice.

ANTREPRENORIAT - Un indicator care duce România pe primul loc în UE. Generația antreprenorilor și managerilor femei care conduc această țară

Trecând peste rolurile tradiționale de gen, riscul de sărăcie, și zidurile ”invizibile” de care se lovesc femeile care vor să progreseze în carieră, în special dacă fac copii, în sectorul privat există tot mai multe femei manager. Acestea conduc organizații cu cifre de afaceri de miliarde de euro anual.

În marile companii listate la bursă din UE, doar 6,3% din pozițiile de CEO sunt deținute de femei. La nivel local, sunt tot mai multe femei executiv la masa unde se face strategia unor giganți globali.

Operațiunile Microsoft România sunt conduse de Violeta Luca, Christina Verchere este CEO-ul OMV Petrom, la Vodafone România CEO este Murielle Lorilloux. Compania MOL România, unul din jucătorii cheie din industria de energie, este gestionată de Camelia Ene. Compania de utilități Electrica este condusă de Corina Popescu, un executiv cu decenii de experiență în energie.

Elisabeta Moraru conduce Google România, în timp ce Nicoleta Eftimiu este general manager Central Europe la The Coca-Cola Company. 

Femeile sunt tot mai vizibile și în sectorul antreprenorial. Anca Vlad a fondat Grupul Fildas Catena după 1990 și a crescut în mod constant afacerile grupului, care în prezent numără peste 6.400 de angajați. Cristina Bâtlan a fondat Musette, un brand premium de fashion, Doina Cepalis a fondat Te-Rox, cea mai importantă companie de scaune auto pentru copii din regiune, în timp ce Veronica Savanciuc este fondatoarea unuia dintre cele mai mari grupuri de comunicare din România.

PIAȚA MUNCII - Conceptul de munca flexibila

Conceptul de munca flexibila este foarte aproape de a deveni o normalitate, inclusiv in Romania. In acest context, antreprenorii incep sa fie mai putin dispusi sa investeasca in pereti de caramida si tind sa caute solutii cat mai flexibile.

Fie ca este vorba de posibilitatea de a schimba spatiul in care se afla biroul, de a plati pentru un spatiu mai mic sau mai mare, in functie de cum evolueaza afacerea, sau despre relocarea temporara pentru indeplinirea unui anumit obiectiv, alegerea unui spatiu de lucru flexibil devine tot mai interesanta.

Drept dovada, companii precum Uber, Spotify, Airbnb, Paypal, Microsoft, Logitech sau Oracle s-au indreptat catre acest concept si dau tonul schimbarii in domeniu.

Pentru a afla mai multe despre acest concept, Business24 a stat de vorba cu Ramona Predescu, Country Manager IWG, companie care detine Regus, unul dintre pionierii spatiilor de lucru flexibile, care ajuta companiile sa-si aleaga un mod de lucru care se potriveste cel mai bine oamenilor lor.

Un studiu recent realizat de Regus, Suburban Economic Study, releva faptul ca pana in anul 2029 spatiile de lucru flexible pot contribui la reducerea emisiilor de carbon la nivel global, mai exact 2.560.000 tone metrice de carbon vor fi impiedicate sa intre in atmosfera, ceea ce este echivalent cu nivelul de noxe produs de 1.280.000 zboruri realizate intre Londra si New York pe parcursul unui an.

Acelasi studiu arata faptul ca spatiile de lucru flexibile pot fi solutia pentru dezvoltarea economica a oraselor mici. Un centru de spatii flexibile de lucru duce la crearea a 121 de locuri de munca.

FOCUS - Cei mai conectați zece români la tot ce înseamnă agenda digitală

Ponderea sectorului IT&C în PIB-ul României se apropie de 6%, însă pentru ca acesta să-și atingă uriașul potențial are nevoie de o strategie și de oameni care să coopereze și să se ocupe activ de implementarea ei.

Statisticile europene arată că România nu excelează la multe aspecte ce țin de trecerea la industria 4.0. Există însă câteva direcții importante, precum și câteva personaje-cheie care și-au asumat dezvoltarea sectorului.

Ei bine: cine sunt cei 10 oameni de care depinde ca industria IT, digitalizarea și racordarea la tot ce înseamnă economia viitorului să capete tracțiune și pună România pe șina potrivită? 

cursdeguvernare.ro vă prezintă o listă a celor mai conectați zece români la tot ce înseamnă agenda digitală, de la nivel local, dar și european. Ei ocupă fie funcții executive în cadrul unor structuri a căror obiectiv este strâns legat de digitalizare, fie funcții politice ancorate la factorii de decizie din România și de la Bruxelles. Ei formează ”infrastructura umană” a strategiilor și politicilor  – și de ei depinde dacă economia digitală a României se așează pe un trend coerent, sau va bălti în jungla autohtonă

Cu atât mai mult cu cât digitalizarea reprezintă o zonă de interes nu doar pentru mediul de afaceri autohton și pentru administrația publică – ci și la nivel european, unde actuala Comisie s-a angajat să sprijine eforturile Europei de a ajunge din urmă SUA și China la mai multe capitole.

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională