Revista presei

7 octombrie 2020

UVT își manifestă solidaritatea cu Uniunea Scriitorilor din Timișoara

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) își manifestă solidaritatea cu scriitorii care formează comunitatea Filialei Timiș a Uniunii Scriitorilor din România, care au ajuns victime ale nepăsării și lipsei de reacție din administrația locală, în fața evacuării iminente din sediul care le este casă de 71 de ani.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, a declarat, marți 6 octombrie, în legătură cu această situație nedorită:

„Am aflat cu descumpănire și revoltă despre apariția unei „somaţii de evacuare cu celeritate” a spaţiului ocupat de Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România şi de redacţia Revistei „Orizont”, un act intempestiv care aduce comunitatea scriitorilor din Uniune și Revista „Orizont” în pragul evacuării dintr-un sediul în care se află de 71 de ani și care a devenit o casă bună pentru oamenii de valoare ai literelor din Timișoara.

Se pare că administrația locală nu reacționează prompt, dar nici măcar cu întârziere, în fața unei situații limită, în care există un risc iminent de evacuare. Este cu totul regretabilă și nedorită lipsa de soluții adecvate din partea administrației locale, o atitudine profund rușinoasă pentru Timișoara de azi.

Este nedrept faptul că personalitățile culturale, cei care câștigă an de an premii naționale și internaționale, care formează nucleul cel mai important al Uniunii Scriitorilor din Timișoara, sunt uitate și chiar abandonate în mijlocul unor situații de impas”.

Liceul “David Voniga” din Giroc va funcționa în scenariul roșu. Se schimbă scenariile și la alte școli din Timiș

După ce trei cadre didactice au fost depistate cu Covid-19 la Liceul „David Voniga” din Giroc, Comitetul pentru Situații de Urgență Timiș a hotărât ca aici elevii să învețe după scenariul roşu, adică online.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a adoptat scenariul roșu pentru Liceul “David Voniga” din Giroc, respectiv elevii vor învăța online, după ce trei cadre didactice au fost depistate cu coronavirus. La acest liceu1.342 copii vor învăța online, în scenariul roșu, fără structura din Chișoda și grădiniță. La finalul acestei săptămâni se va face o reevaluare a situației epidemiologice la această școală.

A fost emisă și hotărârea de schimbare din scenariul roșu în scenariul galben pentru Liceul Teoretic Periam.

S-a hotărât și schimbarea din scenariul verde (toți elevii la școală) în scenariul galben (jumătate din elevii dintr-o clasă la școală, jumătate acasă) pentru Școala Gimnazială Șag, Liceul Teoretic Buziaș, Școala Gimnazială Găvojdia, Școala Gimnazială Ghizela, Școala Gimnazială Saravale, Școala Gimnazială Theodor Bucurescu nr. 1 Sânnicolau Mare, Școala Gimnazială Nestor Oprean nr. 21, Sânnicolau Mare și Grădinița cu Program Prelungit Sânnicolau Mare, după ce rata de infectare a crescut în respectivele localități peste 1.5 la mia de locuitori.

A fost schimbat scenariul galben în scenariul verde la Școala Gimnazială Lenauheim, Școala Gimnazială nr. 2 Lugoj, Școala Gimnazială Parța.

Școala online: Cum să-i implici pe elevii care stau cu video oprit și să scapi de senzația că vorbești cu pereții, când predai unor pătrățele negre, în Zoom sau Meet – sugestiile unei profesoare de liceu din SUA

Școala online, pe care multe școli sau clase trebuie să o continue în noul an școlar, readuce în prim plan o problemă comună: ecranele negre cărora profesorii trebuie să le predea materia. Pentru că nu sunt doar profesori care nu vor să țină cursuri online, sunt și mulți elevi care vin la ore, dar numai parțial – dau drumul la Zoom sau Meet, dar închid camera video și lasă notoriul “pătrățel negru”, cu varianta unei imagini cu inițialele sau o fotografie bine aleasă, încât să pară că e el acolo, atent la ore. Implicarea acestor elevi în procesul de predare poate să fie o problemă, iar pentru aceasta o profesoară din liceu din SUA oferă o serie de posibile soluții.

Amintim că, potrivit regulilor de desfășurare a școlii online și școlii hibrid, elevii au obligația de a participa la ore, dar aceleași reguli nu precizează detalii precum folosirea camerei video. Dacă unii profesori impun elevilor din clasă să țină camera pornită, așa încât “să fie văzuți”, alții nu reușesc acest lucru, mai ales în cazul elevilor mari, care invocă aspecte legate de viața personală, aspect fizic, mediul de acasă. Așa pot apărea situații în care elevii par mai degrabă să se joace sau să facă alte activități, în spatele “ecranului negru”, sau, la profesori și colegi, senzația de “oboseală de Zoom”, produsă de perturbările care apar când comunicarea normală (predarea la clasă, ședințele) e înlocuită cu astfel de comunicări la distanță – cu sau fără video.

Vorbind dintr-un mediu în care închiderea camerei video de către elevi este mai degrabă excepția decât regula, Katie Seltzer, absolventă de Harvard și profesoară de liceu din Portland, SUA, oferă pentru portalul educațional Edutopia câteva sfaturi în această privință. Ea pleacă de la ideea că, dacă elevii au opțiunea să își închidă camerele video în timpul orelor, ei s-ar simți mai în largul lor, într-un context și așa stresant, iar aceasta ar deschide noi posibilități de predare.

Ea amintește că, în mod normal, apela la o soluție clasică atunci când dorea, la clasă, să evalueze gradul de implicare al elevilor în ora de curs: se uita la fețele lor.

Acest lucru – a privi chipuri – este foarte posibil în școala online, dacă elevul ține camera video pornită, dar schimbara mediului produce schimbări de comportament invocate ca surse de oboseală de Zoom, de la tendința de a te uita fix la propria imagine, la senzația că poți face multe alte lucruri între timp, fără să fie neapărat așa, sau la înclinația de a privi camera pentru a sugera că ești atent la discuție, când, în condiții normale, la ore sau ședințe atenția nu se manifestă în mod natural astfel.

Mihnea Costoiu: Marile universităţi trebuie să aibă un tratament special. E necesar să fie finanțate în mod special

Rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, a declarat, marţi, pentru Agerpres, că marile instituţii de învăţământ superior ar trebui să aibă “un tratament special”, să fie susţinute financiar de Guvern, în contextul “creşterii presiunii universităţilor europene”.

“Pentru a susţine marile universităţi româneşti este necesar ca Guvernul, nu doar Guvernul actual, în general clasa politică, ca şi societatea în ansamblul ei să înţeleagă necesitatea de a finanţa marile universităţi în mod special, acele universităţi care adună în jurul lor valori şi au potenţial de creştere, cele care pot să schimbe cu adevărat faţa României. Marile universităţi trebuie să aibă un tratament special, este important să înţelegem cu toţii acest lucru, pe de o parte. Pe de altă parte, este foarte important, ţinând cont de faptul că anul acesta am început anul universitar de Ziua Educaţiei, să înţelegem că actorii importanţi în educaţie, cei care şi-au asumat răspunderea conducerii universităţilor, este normal să fie consultaţi cu privire la strategiile de dezvoltare a României, aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate, nu doar ei ca persoane, ci echipele din jurul lor, universităţile în ansamblul lor“, a susţinut Costoiu.

Noi sedii pentru două secţii ale Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, inaugurate la UVT

Universitatea de Vest Timişoara (UVT) a inaugurat un nou sediu pentru Departamentul de Studii Româneşti din cadrul Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, care desfăşoară programele de studii de la Istorie şi Teologie.

Un vast teren din zona centrală a oraşului, unde a funcţionat garnizoana, până după 1990, în urma unui schimb de terenuri la nivel ministerial, a fost amenajat de UVT într-un nou campus universitar, prin reparaţii şi reamenajări. Capacitatea maximă este de şase sute de persoane.

“Efortul financiar (de circa opt milioane de lei, n.r.) a fost suportat de UVT şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Spaţiul se întinde pe trei niveluri şi cuprinde patru amfiteatre, şase săli pentru seminarii, trei săli multifuncţionale, o bibliotecă, precum şi cabinete pentru cadrele didactice. Astăzi, în cadrul UVT, arătăm că avem limbă, istorie şi religie într-un spaţiu nou, dat spre educaţie, spre viitor”, a declarat rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Cursurile efective vor începe aici în momentul în care restricţiile impuse de pandemie o vor permite.

Mitropolitul Ioan al Banatului a punctat, în intervenţia sa, că pentru studenţii teologi, aceasta va fi “a doua catedrală a oraşului”. “Aici vor auzi, li se va împărtăşi din tainele bucuriei lui Dumnezeu, din Sfintele Scripturi, după rânduiala de două mii de ani de creştinism. I-aţi făcut loc lui Hristos aici, în centrul oraşului”, a afirmat Mitropolitul Ioan al Banatului.

Până acum, specializarea Teologie a UVT îşi desfăşura activitatea într-un fost internat şcolar, într-o zonă izolată faţă de restul campusului universitar.

Premiul Nobel pentru Fizică pe 2020, acordat pentru investigaţii privind găurile negre şi pentru descoperiri astronomice

Premiul Nobel pentru Fizică pe 2020 a fost acordat lui Roger Penrose şi lui Reinhard Genzel şi Andrea Ghez, pentru investigaţii privind găurile negre şi descoperiri astronomice, a anunţat marţi Academia suedeză de ştiinţe.

Englezul Roger Penrose a fost premiat pentru „descoperirea că formarea unei găuri negre este o consecinţă a teoriei relativităţii”.

Germanul Reinhard Genzel şi americanca Andrea Ghez au fost premiaţi pentru „descoperirea unui obiect supermasiv în centrul galaxiei noastre”.

Anunţul a fost făcut cu întârziere, pentru că „a durat ceva până am luat legătura cu laureaţii”, a spus secretarul Comitetului. „Cele mai întunecate mistere ale universului”, după cum a afirmat, au fost în prim-plan şi anul acesta.

Andrea Ghez a declarat după anunţarea laureaţilor: „Sper că pot inspira alte femei în domeniu. Este un domeniu care oferă multe satisfacţii şi, dacă eşti pasionat, pot fi făcute multe lucruri”. Ea a spus că acum este mult mai interesată de partea didactică a carierei sale. Ghez predă la UCLA (Statele Unite).

Genzel, născut în 1952, este director al Max Planck Institute (Germania) şi profesor la Universitatea Berkeley (SUA).

Roger Penrose, născut în 1931, în Colchester (Marea Britanie), este profesor la Oxford.

Valoarea premiului Nobel este de 9 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro