Revista presei
8 mai 2020
Rectorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Universității București și Universității de Vest Timișoara, invitați online #deladistanță
- hotnews.ro
Generația digitală nu este nici ea atât de bine pregătită pentru a învăța intensiv online. Nu au fost pregătiți nici studenții, nici profesorii să lucreze online pe scară largă, iar situația de acum este una de tranziție, generată de războiul cu pandemia, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David. “Unele lucruri vor române, dar nu aceasta este forma unui învățământ de calitate pe care dorim să-l facem”, a afirmat Daniel David, la întâlnireile HotNews. ro #deladistanță. Am discuta cu rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, cu rectorul Universității București, Marian Preda, și cu rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, despre efectele pandemiei asupra învățământului universitar – despre predarea online, despre cum vor susșine elevii examenele în noile condiții și despre modificările la examenele de admitere din acest an.
- Este un nou mod de abordare, generalizat. Pe nișe, învățământul la distanță este practicat în universități, dar generalizarea lui în masă la tot ce înseamnă activitatea didactică, inclusiv evaluarea care va urma în sesiunea de examene, reprezintă o provocare
- Aici discutăm despre trei universități care reprezintă un vârf al educației și cercetării în România.
- Dacă discutăm la nivel de învățământ superior în România, acum toată lumea face online. Mulți consideră că deja practică învățământul online dacă trimit un mail unui student și li se răspunde tot pe mail. Este cale lungă până la ceea ce înseamnă învățământul online pe google meet, google classroom, cu interacțiune, teme realizate.
- Nivelul de învățământ online nu ar trebui generalizat, să spunem că dintr-o dată toată țara asta face învățământ online. Mai este mult
- Din punct de vedere al infrastructurii, noi am fost pregătiți din timp, de ceva ani încercăm să trecem la un sistem digitalizat. Anul trecut am cumpărat fiecărui cadru didactic un laptop. Acel laptop s-a dovedit extrem de util în situația critică în care ne aflăm
Guvernul și-a asumat obligația să aloce fonduri pentru achiziția de tablete pentru copiii care nu au, în prezent, acces la cursurile online
- g4media.ro
„În urma analizelor pe care le-am făcut la ultimele întâlniri cu domnul preşedinte Iohannis, am luat câteva decizii pe care trebuie să vi le comunic şi care trebuie puse în practică. Am luat decizia de a utiliza resursele financiare din Fondul de rezervă al Guvernului pentru susţinerea achiziţiei de tablete pentru elevii care nu au acces la cursurile online din cauza faptului că nu deţin calculatoare sau tablete.
De asemenea, tot din Fondul de rezervă al Guvernului, am luat decizia de a susţine cheltuielile necesare pentru distribuirea de măşti pentru persoanele care sunt vulnerabile, se află sub incidenţa prevederilor Legii privind enitul minim garantat”, a informat Orban, la începutul şedinţei Guvernului, relatează Agerpres.
Orban i-a cerut premieru ministrului Muncii să pregătească pentru şedinţa următoare de Guvern un act normativ prin care – prin intermediul Agenţiilor Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială – să definească cu stricteţe, în conformitate cu prevederile legale, categoriile de persoane vulnerabile.
Cum va fi admiterea la facultate în acest an?
Trei variante pentru digitalizarea României – propuneri ale industriei IT formulate la solicitarea guvernului
- cursdeguvernare.ro
Asociația Patronală a Industriei de Software și servicii (ANIS) a propus guvernului mai multe variante de măsuri pentru îmbunătățirea nivelului de digitalizare al României, atât în cadrul mediului privat cât mai ales al instituțiilor de Stat.
Guvernul a solicitat ANIS să propună o strategie de digitalizare, iar în lipsa unor informații exacte privind bugetul disponibil pentru implementarea proiectelor propuse, organizația a înaintat 3 variante de pachete de măsuri. Acestea sunt:
- Pachet Digitalizare Națională – prin care România să recupereze din handicapul enorm în ceea ce privește digitalizarea, cu măsuri care să producă efecte pe termen lung și mediu
- Pachet de Accelerare a Digitalizării – sprijinirea inițiativei private în lansarea de noi produse software sau de dezvoltare și comercializare a celor existente, cu efecte pe termen mediu (12 luni)
- Pachet de Ajutor de Stat pentru Digitalizare – un pachet ușor de implementat, cu efecte rapide (3 luni)
Pentru oricare dintre aceste pachete, ANIS asigură guvernul că este pregătită să contribuie cu implicarea unui task-force specializat, care sa acopere inclusiv activități necesare implementării.
Proiectul românesc 'Ambulanţa pentru monumente' este câştigător la Premiile Europene pentru Patrimoniu
- stiripesurse.ro
Proiectul românesc pentru salvarea imobilelor şi obiectelor de patrimoniu “Ambulanţa pentru monumente” se numără printre câştigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2020, conform unui comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene în România trimis joi Agerpres.
Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra 2020 au fost decernate în întâmpinarea Zilei Europei (9 mai) şi reprezintă cea mai înaltă distincţie europeană în domeniul ocrotirii patrimoniului. Aceste premii au fost acordate unui număr de 21 de iniţiative exemplare din 15 ţări europene, conform comunicatului Reprezentanţei Comisiei în România.
Persoanele pasionate de patrimoniul european pot vota încă online laureaţii preferaţi, pentru a decide care dintre aceştia vor câştiga Premiul Publicului.
“Criza COVID-19 a evidenţiat cât de necesare sunt cultura şi patrimoniul cultural pentru oamenii şi comunităţile din Europa. Într-un moment în care sute de milioane de europeni sunt separaţi fizic, patrimoniul nostru cultural continuă mai mult ca oricând să ne aducă împreună. Câştigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra din acest an sunt exemple puternice, care ne inspiră şi care contribuie cu adevărat la o Europă mai apropiată, mai unită şi mai rezilientă,” s spus Mariya Gabriel, Comisarul european pentru inovaţie, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.
Sebastian Buhai, cercetător român în Paris: ”Un avantaj mare al crizei actuale este că nu este o criză structurală”
Sebastian Buhai este cercetător asociat Centrului pentru Cercetare Economică şi Aplicaţiile Sale (CEPREMAP) din Paris, şi Institutului Suedez pentru Ştiinţe Sociale (SOFI) al Universităţii din Stockholm. Născut la Cluj, în 1979, Sebastian s-a implicat şi în diferite acţiuni de sprijinire şi popularizare a cercetării de excelenţă în România, între altele prin numeroase articole şi interviuri in presa autohtonă sau prin iniţierea seriei de conferinţe anuale ERMAS.
Am dorit să aflăm cum vede el situația economică în plină pandemie și cum crede că va merge lumea mai departe, ce soluții sunt, ce s-a făcut bine și unde s-a greșit și ce are criza asta specific față de toate celelalte. Ce șanse avem să redresăm economia mondială și unde se plasează România în tabloul general al dezastrului. Cu alte cuvinte: cum stăm, ce trebuie făcut și cine să facă?
– Dragă Sebastian, trebuie să fie special Parisul în liniște… Cum crezi că va reveni, că se va reporni activitatea acolo? Când se vor reluă turismul, cafenelele, muzeele? Există studii, oare cât a pierdut Parisul în această criză?
– Dragă Ruxandra, îmi face plăcere că începi întrebările cu evocarea noului Paris, sub liniște. Păstrând analogia această „acustică”, doar acum câteva zile scriam de altfel pe twitter că dacă de obicei aprilie în Paris sună întocmai precum melodia cu același nume („April in Paris”) în versiunea de big jazz band a lui Count Basie, în prezent îl trăim exact că în versiunea de jazz pian silențios a lui Bill Evans. Ce nu am mai scris acolo este că există însă o altă variantă de ritm al Parisului în aprilie, incomparabil mai greu de găsit, mult mai pretențioasă, și prin implicație mult mai exclusivistă — dar odată găsită, absolut imposibil de abandonat sau măcar neglijat… practic devii dependent — pe care o prefer ambelor versiuni de mai sus, și anume cea a lui Thelonious Monk . Această este primăvară pariziană pe care aș vrea cel mai mult să o ascult în prezent, de acest aprilie în Paris îmi este cel mai dor actualmente.
Dar să fac acum legătura cu restul întrebării tale, o mică parte din acest unic portret muzical de primăvară al Parisului, redat atât de fidel de T. Monk, o găseai anterior în barurile de vinuri, în cafenelele, în restaurantele mele preferate… din păcate însă toate închise — sau transformate, unde s-au mișcat mai bine, în home-deliveries (revin la ideea asta de adaptare a business-ului la timpurile Covid-19) — de prea multă vreme deja, și în expectanță închise încă multă vreme…
– Se vorbește despre o relaxare a măsurilor de izolare și la noi. Cum se întâmplă aceasta în Franța?
– Doar acum câteva zile, pe 28 aprilie, premierul Edouard Philippe a anunțat pașii concreți pentru «decarantinizare», pentru relaxarea măsurilor de izolare de până acum. Practic aceasta se va face în etape și este preconizată a fi flexibilă, în sensul că se poate schimba pe parcurs dacă lucrurile nu merg foarte bine. Prima etapa e programată să înceapă pe 11 mai, cu, între altele, redeschiderea generală a transportului în comun (măștile fiind obligatorii), deschiderea grădinițelor pe bază de voluntariat, și deschiderea creșelor dar împărțind copiii în grupe mici, eventual alternat; pentru școli primare și gimnazii deschiderea e preconizată doar peste o săptămână, pe 18 mai, iar pentru licee o decizie se va lua doar la sfârșit de mai. Ideea asta de a deschide etapizat grădinițele și școlile, începând cu cei mai tineri elevi, mi se pare foarte bună, și este consistentă cu ceea ce știm despre contagiozitatea și letalitatea pandemiei până acum, cât și despre faptul că în puținele studii existente (în Olanda și Islanda, de exemplu, dar număr mic de observații în eșantioane) nu s-au înregistrat cazuri importante de transmisii ale coronavirusului de la copiii mergând la școală mai departe în familie, etc. Cât despre parcuri, grădini și alte spații verzi, acestea se vor deschide la 11 mai doar în departamentele „verzi”, și nu în cele „roșii”, deci probabil nu va fi cazul în Paris – și de altfel în întreaga Ile-de-France – iar muzeele, bibliotecile, mediatecile doar în cazul celor mai mici, deci nu e încă vorba de cele de calibrul Muzeului Louvre… Monalisa va rămâne solitară deocamdată. La 2 iunie se va decide cum a mers treaba cu deschiderea aceasta parțială de pe 11 mai, tot atunci fiind așteptată o decizie privind redeschiderea barurilor și restaurantelor.
În același timp, situația de urgență sanitară (cu tot ce prevede ea) s-ar putea prelungi de la 23 mai până la 23 iulie, asta însemnând între altele că toți cei care ajung în Franța din afară ar putea fi nevoiți să intre în auto-carantină.
Ce mi se pare cel mai important de aici e faptul că dispozițiile acestea nu sunt rigide și că pot fi schimbate (la 2 iunie de exemplu va fi o re-evaluare completă) în funcție de cum evoluează situația până atunci, ceea ce este imperios necesar. Și mai importanta mi se pare expectanța de a avea 700.000 de testări săptămânale pentru Covid-19 în Franța, începând din 11 mai. Asta ar fi foarte bine deja, deși nu știu încă dacă planul lor de testare se va potrivi imediat cu realitatea.
