Revista presei

8 septembrie 2020

Din 27 septembrie, pentru prima dată, alergăm în siguranţă timp de o lună, într-o ediţie atipică a UVT Liberty Marathon!

Universitatea de Vest din Timişoara şi-a propus ca în 2020 să accentueze, mai mult ca oricând, ideea de libertate, în orice formă a sa, să dezvolte o comunitate care gândeşte, zâmbeşte şi aleargă liber. Evoluţia situaţiei epidemiologice, pe fondul răspândirii SARS-COV2, ne aminteşte că am pornit la drum în prima ediţie a UVT Liberty Marathon cu sloganul #DareToRun.

În procesul de redefinire a modului în care organizăm ediţia din 2020 a UVT Liberty Marathon am încercat să identificăm cel mai bun mix între libertatea de mişcare şi siguranţă.

De oriunde aţi veni, începând din 27 septembrie şi până în 27 octombrie, merită să faceţi parte din comunitatea Liberty, care va alerga împreună. Pentru prima dată, într-un format absolut special, o lună întreagă este pusă la dispoziţie pentru a alerga în cadrul unei ediţii atipice UVT Liberty Marathon.

“Alergăm împreună” în cea de-a treia ediţie UVT Liberty Marathon va însemna nu doar simpla aliniere la “Start” sau doar îmbrăţişările de la finalul traseului, ci va însemna, mai ales, crearea unei comunităţi de alergători care îşi definesc propriul traseu, care aleg liber cursa ce li se potriveşte. Cu opţiuni pentru tipul de traseu ce pornesc de la 2 km şi ajung până la 42 de km, fiecare tip de alergător îşi poate găsi locul potrivit în acest maraton de sănătate.

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, lansează o invitaţie de participare la ediţia a treia UVT Liberty Marathon: “Vă invit să vă înscrieţi la competiţia libertăţii şi ambiţiei, un simbol atât de puternic şi relevant, mai ales pentru această perioadă dominată de restricţii. Curajul şi libertatea de a alerga la maratonul UVT vă vor arăta puternici şi bine imunizaţi chiar şi faţă de ameninţările nemaiîntâlnite ale pandemiei pe care o traversează întreaga lume. În luna dedicată maratonului, între 27 septembrie şi 27 octombrie, sărbătorim împreună bucuria sportului, la cea de-a treia ediţie a UVT Liberty Marathon. Vă aşteptăm în comunitatea alergătorilor de cursă lungă!”.

A îndrăzni să alergăm în competiţia maratonului este, anul acesta, şi o alegere pentru sănătate, o alegere menită să reducă riscul de infectare cu COVID19. Studiile realizate de cercetători români şi străini, precum şi recomandările OMS, indică efectul pozitiv pe care îl are alergarea, practicată cu regularitate, ca antrenament moderat de anduranţă, asupra întăririi sistemului imunitar, limitării bolilor cronice, respectiv reducerii severităţii formelor de infectare cu SARS-COV2.

Toate condiţiile de participare, detalii despre curse şi înscrieri sunt disponibile online, pe www.libertymarathon.uvt.ro.

Scenarii pentru începerea școlii. Analiza incidenței cazurilor de coronavirus în localitățile din Timiș

Începe școala. Cum, când? Se va decide în aceste zile. Până atunci, Ministerul Sănătății a publicat analiza situației epidemiologice, care cuprinde numărul de cazuri noi confirmate în ultimele 14 zile pe fiecare județ în parte. În Timiș, majoritatea localităților sunt verzi…


Scenariul verde pare a fi cuvântul de ordine în Timiș pentru majoritatea localităților, adică toți copiii la școală, Sunt și unele localități în scenariul galben. Criteriul epidemiologic în baza căruia unitățile/instituțiile de învățământ stabilesc unul dintre cele 3 scenarii este rata incidenței cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1000 de locuitori. În scenariul verde incidența cazurilor într-o localitate este sub 1 la mia de locuitori, iar galben peste unul la mia de locuitori.
Cum se va face școală în cele trei scenarii:


Scenariul 1

Participarea zilnică a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție

Scenariul 2
Participarea zilnică a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție și revenirea parțială (prin rotație de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție
Scenariul 3
Participarea tuturor preșcolarilor și elevilor la activități / lecții online.
Până în 10 septembrie, consiliul de administrație al unității de învățământ va propune Inspectoratului Școlar Județean aplicarea unuia dintre scenariile de organizare și desfășurare a cursurilor. Comitetele județene de urgență vor lua hotărârea finală.


Analiza cazurilor pe județe o găsiți aici: http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2020/09/Analiza-epidemiologica-pe-judete-pentru-inceperea-anului-scolar.pdf

Inspectorul școlar din Timiș: S-ar putea ca pe acest context electoral să greșim puțin, să alocăm resurse fără să fim atenți la ele și să le focusăm acolo unde nu trebuie

“S-ar putea ca pe acest context electoral să greșim puțin, să alocăm resurse fără să fim atenți la ele și să le focusăm acolo unde nu trebuie”, a declarat inspectorul școlar general al ISJ Timiș, Marin Popescu în cadrul unei dezbateri online organizată de Salvați Copiii.

Oficialul a vorbit mai întâi despre unele autorități locale care organizează tesarea cadrelor didactice la începutul anului școlar, dând exemplul primăriei din Lugoj.

“De fapt ce constat, și trebuie să vedem realitatea așa cum este. Constat un interes al autorității publice locale, dar să nu uităm că ne aflăm într-o zonă electorală. Deci s-ar putea ca pe acest context electoral să greșim puțin, să aruncăm resurse fără să fim atenți la ele și să le focusăm acolo unde nu trebuie.

Ar trebui să prioritizăm zonele cele mai importante din perspectiva finanțării și a bugetelor. Nu avem foarte mulți bani și simt undeva, în această perspectivă, că electoral e o risipă și de imagine și de interes și de resurse.

Adică, da, ținem cont de ce se întâmplă la nivelul școlii și nu luăm decizii fără să ne consultăm cu experți și cu școala”, a spus Marin Popescu.

Mai mulți primari din țară, inclusiv în Capitală, au anunțat că alocă bugete importante unor măsuri similare.

Intervenția inspectorului general, Marin Popescu, poate fi urmărită în VIDEO:

Poate ar fi bine să ne focusam și să prioritizăm lucrurile într-un context comun, partenerial.

Se prefigurează predarea la distanţă în facultăţi, în primul semestru

Felul în care vor începe cursurile în facultăţi va depinde de decizia Senatelor universitare, în baza autonomiei de care se bucură instituţiile de învăţământ superior.
Pe 19 august, Ministerul Sănătăţii împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării au adoptat Ordinul comun nr. 141, care modifică Legea Educaţiei naţionale în vederea instituirii unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 în instituţiile de învăţământ.   Potrivit acestui document, în funcţie de situaţia epidemiologică şi de specificul fiecărei universităţi, desfăşurarea activităţii didactice cu prezenţa fizică a studenţilor la cursuri se hotărăşte de Senatul universitar, cu respectarea ordinului comun şi a reglementărilor generale din UE privind minimul orelor de practică. „Doar activităţile obligatorii vor fi faţă în faţă“ Universităţile mari din ţară au avansat deja câteva scenarii de începere a cursurilor universitare. Astfel, conducerea Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a anunţat că lecţiile se vor desfăşura online, iar laboratoarele şi alte activităţi care necesită prezenţa fizică a studenţilor şi a profesorilor vor fi organizate astfel încât riscul de infectare să fie diminuat.   Prudenţă şi la Universitatea Bucureşti, unde multe dintre cele 19 facultăţi tind să organizeze cursuri online, cel puţin în primul semestru. „Facultăţile au termen până pe 10 septembrie să ia deciziile proprii, după care vom decide într-o şedinţă de Senat săptămâna viitoare, pe 16. Lucrurile evoluează de la o zi la alta şi noi trebuie să reducem riscurile. Deja se conturează decizii de 100% cursuri online şi sunt facultăţi din zona ştiinţelor socio-umane care au decis ca şi seminariile să fie online. Aşa cum altele, care au laboratoare şi alte activităţi ce nu pot fi predate online, au decis să meargă pe varianta mixtă. Vă spun că aceasta este direcţia: vor fi activităţi limitate, doar cele care sunt obligatorii vor fi faţă în faţă, în rest, semestrul acesta vom merge pe predare la distanţă“, a explicat prof.dr. Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti. „În foarte multe universităţi nu s-a luat încă decizia“ În rândul studenţilor domneşte o stare de nemulţumire pentru că deciziile se iau fără ca ei să fie consultaţi. Horia Oniţă, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti, ANOSR, spune că termenul impus de şapte zile în care facultăţile trebuie să anunţe felul în care organizează cursurile este unul derizoriu şi că ar fi nevoie de minimum două săptămâni. Şeful ANOSR admite că, la o evaluare rapidă a datelor epidemiologice publicate luni, referitoare la ratele de infectare pe zone, mare parte din centrele universitare – spre 60% – se încadrează în scenariile verde şi galben. „Dar dacă ar fi să ponderăm şi cu populaţia de studenţi, probabil, vom ajunge undeva spre jumătate scenariul galben, având în vedere că Bucureştiul şi Iaşiul sunt pe galben, Clujul şi Timişoara sunt pe verde. Din păcate, în foarte multe universităţi nu s-a luat încă decizia, este foarte târziu şi aşteptăm să se realizeze aceste consultări şi să decidă Senatul“, conchide preşedintele ANOSR.

Cluj: O cercetătoare a UBB, singura din România câştigătoare a unui proiect al Consiliului European al Cercetării

O cercetătoare a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB), Alexandra Baneu, a câştigat un proiect european în valoare de aproape 1,2 milioane de euro organizat de către Consiliul European al Cercetării (ERC), fiind singura din România care se numără printre câştigători.

“Alexandra Baneu este singurul cercetător din România inclus pe lista celor 436 de câştigători din statele europene în cadrul competiţiei organizate de către Consiliul European al Cercetării (European Research Council/ERC). Proiectul propus de ea, intitulat ‘NOTA-Note-taking and Notebooks as Channels of Medieval Academic Dissemination across Europe’, va beneficia de grantul acordat de Consiliul European al Cercetării (European Research Council) în cadrul competiţiei Starting Grants cu o finanţare totală în valoare de 1.175.100 Euro, doar 13% dintre proiectele depuse fiind selectate pentru finanţare”, se arată într-un comunicat trimis, duminică, de UBB.

Alexandra Baneu spune că UBB şi echipa din cadrul Centrului de Filosofie antică şi medievală, condus de prof. univ. dr. Alexander Baumgarten, au creat contextul intelectual în care a putut “concepe un proiect de o asemenea anvergură”.

Alături de o echipă deja formată, ea va studia în următorii cinci ani “caietele” studenţilor medievali, având ambiţia de a reconstitui o parte a istoriei universităţii medievale din această perspectivă inedită.

“Competiţiile European Research Council reprezintă cele mai exclusiviste şi mai dificile competiţii de granturi europene, informal fiind supranumite ‘Nobelul granturilor europene’. Câştigătorii lor sunt recunoscuţi drept cercetători de anvergură europeană, de la care se aşteaptă contribuţii ştiinţifice care să stimuleze/producă schimbări paradigmatice în domeniile de derulare. Mă bucur că UBB – una dintre cele mai reprezentative universităţi ale ţării – va deveni sediul de derulare a acestui proiect de marcă europeană din zona ştiinţelor socio-umane, UBB mai găzduind în prezent un proiect ERC în derulare în zona ştiinţelor naturii. Ca universitatea din ţară cu cea mai veche tradiţie academică, începută în 1581 cu Academia/Universitas Claudiopolitana, UBB are ambiţia de a contribui la înţelegerea istoriei universităţilor europene, cu impact apoi şi asupra înţelegerii comprehensive a istoriei proprii”, declară rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David. AGERPRES

CULTURA DE SECURITATE - 5 teme (narative) pentru acasă oferite de propaganda anti-NATO din România

De la prăbușirea Uniunii Sovietice și până în prezent, politica externă a Federației Ruse a fost marcată de un parcurs evolutiv interesant, parcurs influențat atât de schimbările care au avut loc pe plan intern, cât și de metamorfozele produse pe plan internațional. Pe plan intern, căderea monolitului sovietic a forțat noua conducere post-comunistă să renunțe la vechea identitate imperialistă din timpul Războiului Rece, scrie într-o analiză Răzvan Ceuca, expert Intel4Patriam.

Odată cu venirea sa la putere, în anul 2000, Vladimir Putin își propune să exploateze din plin avantajele politice de care dispun democrațiile occidentale. Astfel, noul regim de la Kremlin lansează o ofensivă informațională dirijată pe două direcții principale.

Pe de-o parte, cu ajutorul unui grup de oligarhi sunt achiziționate o serie de publicații occidentale care, în anii de după Marea Recesiune, aveau mari probleme financiare, precum și rețele de socializare: în anul 2010, Serghei Pugaciov și fiul său, Aleksandr Pugaciov, au pus mâna pe France Soir, Aleksandr Lebedev și Evgheni Lebedev au achiziționat The Independent și London Evening Standard pentru ,,simbolica” sumă de 1 liră sterlină, urmând ca, în aprilie 2014, Alișer Usmanov să intre în posesia omologului Facebook din Rusia, rețeaua VKontakte.

Pe de altă parte, regimul Putin își concentrează eforturile pe crearea sau reformarea unor platforme mediatice în vederea răspândirii unor ,,adevăruri alternative”, platforme care au jucat un rol important în modelarea percepției opiniei publice occidentale cu privire la evenimentele din Georgia (2008) și Ucraina (2014): crearea postului de televiziune Russia Today în 2005 (astăzi RT) și crearea prin decret prezidențial a agenției de știri Россия сегодня / Rossiya Segodnya în 2013, prin fuziunea dintre fosta agenție de știri RIA Novosti și fostul post de radio Vocea Rusiei, urmând ca, sub umbrela acesteia, să ia naștere în 2014 și platforma Sputnik (Marcel H. van Herpen, Putin’s Propaganda Machine: Soft Power and Russian Foreign Policy, Rowman & Littlefield Publishers, Maryland, 2015, pp. 92-122). Doi ani mai târziu, Sputnik își extinde aria de acoperire atât în România, cât și în Republica Moldova prin platforma Sputnik.md, care face și obiectul analizei noastre.

Robert Schwartz, jurnalist DW: Ce facem dacă un profesor conspiraționist intră la clasă și umple capul copiilor cu bazaconii?

Odată cu apropierea deschiderii școlilor, „s-a vorbit despre elevi, despre părinți, dar eu aș vorbi și despre profesori. Ce facem în situația în care un profesor adept al teoriilor conspirației intră la clasă și umple capul copiilor cu bazaconii?” s-a întrebat jurnalistul Robert Schwartz într-o discuție, la Digi24, pe tema școlii în condiții de pandemie.

„În situația aceea elevii pot merge la directorul școlii, pot merge acasă, dar în multe situații elevii nu au curajul să vorbească despre tembelismul unui profesor de acest gen. Îmi permit să vorbesc așa, am fost profesor și știu ce înseamnă să ai colegi care nu sunt responsabili. Deci, ce facem în situația respectivă? Cred că și despre asta ar trebui vorbit”, a atras atenția Robert Schwartz, jurnalist Deutsche Welle.

În Germania, nu toate școlile încep odată. Fiecare land are propria sa dată pentru începerea anului școlar, unele școli au început deja, altele vor începe în curând.

Și tot mai multe școli recurg la metoda testărilor în masă a elevilor și profesorilor.  Înainte de începerea școlilor (8 septembrie – n.r.), autoritățile locale din Bavaria, de exemplu, au organizat întâlniri între reprezentanții elevilor, ai părinților și ai profesorilor cu politicieni din guvernul de land, în frunte cu prim-ministrul, și s-a dat publicității un ghid pentru școli în care se vorbește despre testarea obligatorie a profesorilor și a personalului auxiliar, se vorbește despre purtarea măștii în primele două săptămâni, pentru că aceasta ar fi perioada în care s-ar putea înregistra cele mai multe cazuri, la întoarcerea din concedii și vacanțe, iar acolo unde vor fi peste 35 de cazuri noi la 100.000 de locuitori pe săptămână, acolo va exista obligativitatea purtării măștii și după perioada de două săptămâni, a explicat Robert Schwartz.

Temerile privind eventualii profesori conspiraționiști sunt întemeiate de amploarea pe care au luat-o în ultima vreme în Germania astfel de mișcări. Weekendul trecut, au fost zeci de mii de persoane care au protestat la Berlin împotriva măsurilor luate de guvern pentru a limita răspândirea virusului. Au participat antivacciniști, oponenți ai purtării măștii și chiar membri ai grupului de conspiraționiști QAnon. Alții s-au afișat cu însemne și simboluri neo-naziste și sloganuri naționaliste.

 

UE - Comisia Europeană lansează o consultare publică privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale

Comisia Europeană a lansat luni o consultare publică privind noua sa iniţiativă cu privire la o viziune pe termen lung pentru zonele rurale, pentru a strânge informaţii privind actualele oportunităţi şi provocări specifice zonelor rurale.

Comisia Europeană a lansat astăzi, 7 septembrie, o  consultare publică privind noua sa iniţiativă cu privire la o viziune pe termen lung pentru zonele rurale. Scopul acestei consultări este colectarea de opinii cu privire la actualele oportunităţi şi provocări specifice zonelor rurale, la aspiraţiile acestor zone şi la acţiunile necesare pentru realizarea acestora”, a informat CE.

Orice european interesat – inclusiv consumatorii, sectorul agroalimentar, IMM-urile rurale, statele membre, autorităţile locale şi regionale, fermierii, organizaţiile societăţii civile, tinerii din mediul rural, ONG-urile, grupurile de acţiune locală, reţelele rurale şi cadrele universitare – poate contribui la consultarea publică online până la 27 noiembrie 2020.

Comisia Europeană precizează că doreşte să asigure o consultare amplă şi îi invită pe toţi cei interesaţi de viitorul zonelor rurale şi al locuitorilor acestora să îşi împărtăşească opiniile.

“Am plăcerea să lansez astăzi această nouă consultare publică. Zonele rurale se confruntă adesea cu provocări precum depărtarea, lipsa conectivităţii şi servicii limitate, având, în acelaşi timp, un potenţial şi oportunităţi majore, cu o calitate unică a vieţii şi un rol deosebit de jucat în tranziţia către o Europă verde, digitală şi durabilă. Anul viitor, pe baza acestei consultări, vom prezenta o viziune pe termen lung privind zonele rurale, pentru a le ajuta să facă faţă acestor provocări şi să se transforme în zone atractive şi dinamice. Vom propune măsuri inclusiv pe termen scurt, pentru a concretiza această viziune pe termen lung”, spune vicepreşedinta pentru democraţie şi demografie, Dubravka Šuica.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională