Revista presei
8 februarie 2019
Despre importanţa frecventării școlii, educație prin teatru în școli din județul Timiș
- adevarul.ro
A început seria activităţilor social-educaţionale ale proiectului „Pinocchio merge la şcoală”, constând în reprezentaţii de teatru de păpuşi, ateliere de tipul Teatru Forum şi ateliere de formare în educaţia prin teatru. Acestea se desfăşoară în 15 şcoli din Bucureşti, Timiş, Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu. Elevii vor învăţa despre importanţa mersului la şcoală, urmărind povestea lui Pinocchio şi schimbând cursul acesteia prin deciziile lor.
„Pinocchio merge la şcoală” este un proiect de educaţie prin teatru care se adresează elevilor şi cadrelor didactice din zone defavorizate cultural din capitală şi judeţele din jur şi din zona de est a judeţului Timiş – şi vizează combaterea abandonului şcolar şi reducerea analfabetismului funcţional.
Boc cere mai mulţi bani de la Bruxelles pentru studenţii Erasmus şi artişti
- realitatea.net
Primarul Clujului se află la Bruxelles, unde participă la dezbaterea Comitetului European al Regiunilor pe teme de cultură, tineret şi educaţie. Emil Boc propune mai mulţi bani pentru studenţi şi tineri prin Programele Erasmus şi Creative Europe.
Programul Erasmus este unul de succes al Uniunii Europene.
Lansat în urmă cu 30 de ani, programul a ajutat peste 9 milioane de tineri să studieze sau să muncească în Uniunea Europeană. Pentru perioada 2021 – 2027 se propune dublarea bugetului pentru Programul Erasmus, la 30 miliarde euro, cu scopul de a tripla numărul participanţilor în program. De asemenea, Programul “Creative Europe” are prevăzută o alocare financiară de 1.85 miliarde euro, reprezentând o creştere cu 34% faţă de exerciţiul bugetar anterior.
A fost lansat apelul de înscriere în Competiţia naţională pentru obţinerea certificatului “Şcoală Europeană”, ediţia 2019
- edumanager.ro
Ministerul Educaţiei Naţionale a lansat apelul naţional pentru înscrierea unităţilor de învăţământ preuniversitar la cea de a XVI-a ediţie a competiţiei pentru obţinerea certificatului “Şcoală Europeană” în anul şcolar 2018 – 2019, termenul-limită pentru trimiterea candidaturilor fiind 22 martie 2019.
Potrivit unui comunicat de presă al MEN, competiţia se adresează tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar angrenate în programele europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Ecaterina Andronescu: Este de neacceptat ca elevii să fie meditaţi de profesorul lor de la clasă
- edumanager.ro
Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, afirmă că este de neacceptat ca elevii să fie meditaţi chiar de către profesorul lor de la clasă sau să facă orele de after school cu învăţătoarea lor şi afirmă că ar fi necesare anumite reglementări legislative în acest sens. În opinia ministrului, meditaţiile reprezintă un fenomen extrem de complex, care ar trebui analizat corespunzător şi luate anumite măsuri.
“În legătură cu meditaţiile, aici fenomenul este mult mai complex şi noi îl privim în mod corespunzător. Sigur, nu putem să învinovăţim profesorii, sau numai profesorii. În egală măsură, sunt foarte mulţi părinţi care fac presiune asupra profesorilor pentru aceste ore de meditaţii în particular. (…) Am discutat de multe ori în minister că nu este etic, şi acest lucru va trebui să îl precizăm foarte clar şi în lege, deşi este exprimat prin ordin de ministru, ca elevii din clasa profesorului să fie meditaţi de acest profesor. Acest lucru mi se pare că este de neacceptat. Aşa cum este de neacceptat mi se pare şi faptul că o învăţătoare de la o clasă îşi ia copiii la propriul after school. Şi acest lucru nu ar avea ce căuta, pentru că de asemenea creează suspiciunea, cel puţin, că elevii aceia sunt preferenţial trataţi. Şi acest lucru nu trebuie să existe în şcoală”, a spus ministrul Educaţiei, joi, la Cluj, într-o conferinţă de presă.
Zece cărți de știință în limba română pe care orice profesor ar trebui să le citească
- edupedu.ro
După părerea mea, prestația pedagogică a oricărui profesor are șanse să se amelioreze considerabil dacă va cunoaște, va înțelege și va reuși să-și construiască demersul pedagogic plecând de la cele mai corecte (sau măcar de la cele mai plauzibile) informații și teorii științifice. Ușor de spus, destul de greu de făcut.
Greu pentru că nu e chiar floare la ureche să navighezi în oceanul de produse cu pretenții științifice de care este saturată piața cărții și, într-o măsură și mai mare, piața virtuală. De asemenea, pentru că există prea puțini oameni moderați și credibili printre formatorii pedagogici, împărțiți cel mai adesea în tabăra celor care livrează pseudoștiință pe pâine și a celor care somează profesorimea, cu o sprânceană ridicată, să facă apel la știință pentru că “lucrurile sunt clare” și “studiile spun limpede că”.
Nu în ultimul rând, s-o spunem pe șleau, pentru că nici profesorii nu mai citesc ca pe vremuri (citeau mai mult pe vremuri?). Nu e atunci de mirare că mulți profesori renunță fără regrete la ideea de a căuta informația științifică relevantă, pe considerentul că știința se schimbă , „lasă, dragă, că nici ştiinţa asta nu oferă nimic clar” și, horribile dictu, “părerile sunt împărțite”.
Educația crește doar pe hârtie. Critici pentru bugetul pe 2019 venite din partea Sindicatului Spiru Haret
- realitatea.net
Sindicatele din educației susțin că banii vor acoperi în mare parte majorările salariale propuse prin legea salarizării, care rămân în continuare printre cele mai mici din sistem.
”Din pacate, fără bani mare lucru nu se poate face, sa recunoastem ca anul acesta cresterea pe hartie e de 9,8 miliarde, nu în totalitate pe cresteri salariale. Ceea nu vor sa priceapa unii e ca degeaba poti sa ai scoala moderna, daca nu ai profesori motivați, daca cei mai buni tineri, unii prefera sa nu vina in sistemul educational, iar altii il parasesc”, spune MARIUS NISTOR, președintele Federatiei Spiru Haret.
Cele mai folosite motoare de căutare educaţionale pentru elevi, studenţi şi profesori
- adevarul.ro
Motoarele de căutare educaţionale îţi dau rezultate în funcţie de cuvintele-cheie introduse şi după istoricul căutărilor utilizatorului pe Google. „Recomand căutarea pe motoarele de căutare educaţionale mai ales pentru protecţia minorilor pe Internet. Acestea au o inteligenţă de căutare mai mare decât motorul Google şi au astfel, capacitatea de a exclude din căutare site-urile care folosesc cuvinte-cheie utilizate de cei care caută material didactic însă nu au conţinut pe educaţie”, susţine Marian Popescu, specialist IT. Mai jos este o selecţie a motoarelor de educaţionale folosite de către studenţi, elevi şi profesori din toată lumea.
ANALIZĂ Cum ajung profesorii din România să fie agresaţi în şcoli.
- adevarul.ro
UNICEF a realizat în 2006 o analiză pe această temă din care rezultă că mai bine de un sfert dintre profesori români sunt victimele unei agresiuni. „Formele de violenţă ale elevilor faţă de profesori sunt variate, de la comportamente care nu sunt în deplină concordanţă cu regulamentul şcolar şi cu statutul de elev la forme mai grave, care ţin de violenţa fizică sau care intră sub incidenţa legii”, spun specialiştii UNICEF.
Adrian Hatos, profesor universitar la catedra de Sociologie a Universităţii din Oradea, arată că violenţa împotriva dascălilor este un fenomen cu o incidenţă deosebit de mare la nivel internaţional. În funcţie de tipul agresiunii suferite şi de ţară până la jumătate dintre profesori suferă de-a lungul carierei agresiuni la locul de muncă din partea elevilor sau a părinţilor. „În România incidenţa violenţei şcolare este chiar printre cele mai mari”, spune el.
