Revista presei

9 iulie 2020

Universitatea de Vest promovează activ incluziunea socială. Vlad Emanuel Ion, studentul cu dizabilităţi (nevăzător) în care UVT a crezut şi căruia i-a oferit o bursă specială, îşi finalizează studiile de licenţă

În viziunea UVT, serviciile pentru studenţii cu dizabilităţi sunt o responsabilitate colectivă, a întregii comunităţi academice, ceea ce înseamnă că impulsionăm participarea cadrelor didactice universitare la sprijinirea şi implementarea acestora. Dovedim de mai mulţi ani susţinerea acestei politici publice în universitatea noastră.

În legătură cu programul UVT de sprijinire a studenților cu dizabilități, avem ocazia să anunțăm faptul că unul dintre beneficiarii acestui program devine în această vară absolvent al UVT. Este vorba de Vlad Emanuel Ion, care a studiat la Facultatea de Sociologie și Psihologie, dar care este înscris și în cadrul programnului de licență de Kinetoterapie și motricitate specială, din cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport (unde va intra, de asemenea, în anul terminal). Vlad este unul dintre studenții cu dizabilități (nevăzător), căruia i-a fost oferită o bursă pentru acoperirea completă a taxei presupuse de înscrierea la aceste programe de licență, dar și a cazării pentru el și un însoțitor, în căminul UVT.

Mai mult decât o datorie umană, susținerea studenților cu dizabilități este, pentru comunitatea academică a UVT, o responsabilitate instituțională, asumată chiar prin Carta universitară a UVT. Considerăm că o viață de înaltă calitate, în comunitatea locală și universitară, este definită și prin condiții adaptate de studii oferite celor cu nevoi speciale, prin care să promovăm incluziunea acestora, iar în acest sens oferim an de an un pachet de servicii speciale dedicat aceastei categorii de studenți. Îi felicit pe toți studenții UVT înscriși în acest program. Îl felicit pe Vlad Emanuel Ion, absolvent la finalul acestui an universitar, pentru ambiția și energia lui pozitivă, care l-au ajutat să-și depășească limitele și să-și finalizeze cu bine studiile de licență, în cadrul programului special de servicii oferite de UVT pentru segmentul studenților cu dizabilități. Exemplul tenacității lui Vlad Emanuel Ion este grăitor pentru întreaga noastră comunitate, ne arată ce înseamnă reușita, dincolo de greutățile vieții, care sunt uneori inevitabile”, subliniază rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea.

Universitatea de Vest din Timişoara este un pionier în spaţiul universitar românesc în domeniul serviciilor specializate pentru studenţii cu dizabilităţi. Activitatea din acest domeniu este structurată prin Carta Universităţii de Vest din Timişoara şi reglementată prin Cadrul de Incluziune al Studenţilor cu Dizabilităţi, adoptat prin hotărâre a Senatului UVT. Practicile stipulate în procedura de faţă sunt în acord cu cele din universităţile europene şi nord-americane. Obiectivele facilitării unui proces educaţional adecvat pentru studenţii cu dizabilităţi sunt:
– Crearea cadrului instituţional de sprijin pentru studenţii cu dizabilităţi din UVT;
– Dezvoltarea accesibilităţii UVT pentru studenţii cu dizabilităţi;
– Asigurarea interfeţei dintre studenţii cu dizabilităţi şi cadrele didactice, în vederea implementării de măsuri educaţionale specifice;
– Oferirea de consiliere educaţională şi psihologică studenţilor cu dizabilităţi;
– Oferirea de sprijin în integrarea studenţilor cu nevoi speciale din UVT, prin punerea la dispoziţia acestora a tehnologiilor de asistare, prin accesibilizarea spaţiilor de învăţământ, precum şi prin adaptarea metodelor de predare şi evaluare în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă.

România, pe primul loc în UE la numărul de cazuri noi de coronavirus. Are mai multe decât Spania și Franța

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la cazurile noi de coronavirus înregistrate în ultimele 24 de ore, în condițiile în care miercuri au fost depistate cele mai multe cazuri de coronavirus în România, de la începutul pandemiei: 555.

Dacă în România de câteva săptămâni numărul cazurilor este în creștere, în mai multe țări care cândva aveau adevărate recorduri nedorite în ceea ce privește cazurile de COVID-19, se observă acum o scădere a infectărilor.

Media zilnică de îmbolnăvire în perioada 28 iulie a fost în România de 411, astfel că suntem în a 5-a săptămână de creșteri constante

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în ultimele 24 de ore singura țară din Europa în care s-au înregistrat mai multe cazuri decât în România este Marea Britanie, cu 581 de cazuri noi. Cum Marea Britanie nu mai face parte din Uniunea Europeană, putem spune că România are cele mai multe cazuri de coronavirus depistate în 24 de ore, mai multe decât în Franța (care are 475 de cazuri), Germania (391), Spania (341) sau Italia (137).

Restricții de călătorie pentru români în UE

În aceste condiții, nu este de mirare că tot mai multe țări europene introduc restricții sau condiții de călătorie pentru români. Cel mai recent exemplu este Austria. Astfel, românii care sosesc în această țară vor trebui să stea timp de două săptămâni în carantină sau să facă dovada unui test negativ la COVID-19.

Sunt deja cel puțin zece state care fie că nu îi primesc pe turiștii români deloc, menținându-și deocamdată granițele închise, fie le pun unele condiții, fie îi obligă să stea 14 zile în carantină sau izolare.

Întrebat dacă există riscul ca tot mai multe state UE să impună restricții românilor, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a declarat miercuri seara la Digi24 că misiunile diplomatice de la București ale acestor state trimit rapoarte zilnice despre situația infectărilor din România și, deci, totul depinde de evoluția epidemiologică din țara noastră.

„Sunt opt state din UE care au introdus deja măsuri de restricționare de diverse feluri, inclusiv cu obligativitate de autoizolare, dar sunt variațiuni de la stat la stat. Sunt state care impun obligația de autoizolare, cum este Lituania, care recomandă autoizolarea 14 zile, sau Slovacia, care spune că puteți intra pe teritoriul ei ca destinație finală dacă prezentați un test negativ făcut în ultimele patru zile, stați 5 zile în autoizolare, la finalul acestora mai faceți un test, care, dacă este negativ, puteți călători liberi. Malta interzice complet intrarea cetățenilor români pe teritoriul său”, a exemplificat Bogdan Aurescu.

Consultați aici lista pusă la dispoziție de MAE cu țările din Europa și regimul pe care îl au față de cetățenii străini, în contextul pandemiei de COVID-19.

COVER STORY - Integrarea copiilor cu CES în școli și licee – în căutarea unui limbaj comun. Perspectiva profesorului (I)

Anul acesta a venit cu o noutate pentru elevii cu CES (cerințe educaționale speciale): locuri speciale la admiterea în licee și școli profesionale, prin ordin de ministru. Dincolo de declarații, cum arată realitatea din teren? Îți prezentăm trei perspective în serial. 

Decizia înființării locurilor speciale a venit pe fondul unei sesizări inițiate de Ana Dragu, activist și părinte al unui copil cu CES. Ca urmare, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a decis la începutul anului că elevilor cu cerințe educaționale speciale trebuie să li se repartizeze locuri separate, după modelul celor rezervate pentru minorități.

Însă schimbarea sună bine doar pe hârtie. În practică, repartizarea acestor locuri nu rezolvă și problema facilitării accesului la instituțiile de învățământ superioare. Este nevoie de logistică, programe adaptate și personal specializat, dar și de modalități de predare care să se adapteze fiecărui caz în parte. O misiune departe de a fi completă. 

Astăzi îți prezentăm opinia unei profesoare care lucrează cu elevii cu cerințe educaționale speciale încă de la primele clase. Ea ne povestește despre provocările predării pentru copiii cu CES în perioada pandemiei și ne familiarizează cu un univers prea des discriminat și prea puțin înțeles. 

Iulia Măndășescu, profesor psihopedagog – logoped la Școala Specială Gimnazială pentru Surzi Nr. 1, București

UNIVERSITĂȚI - Universitățile Harvard și MIT au dat în judecată guvernul SUA pentru noua regulă prin care studenții străini sunt nevoiți să plece

Universitatea Harvard și Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) au dat în judecată administrația Trump pentru nou regulă privind studenții străini și vor să obțină un ordin de restricție prin care să prevină administrația SUA să impună noi reglementări privind obținerea vizei de către studenți, scrie Foxbusiness.

Departamentul Securității Interne impune o nouă regulă privind visele prin care studenții străini ar putea fi dați afară din țară dacă școlile vor oferi doar cursuri online în toamnă. Universitatea Harvard acuză administrația Trump că a încercat să creeze „haos” cu noua regulă.

„Se pare că au fost concepute cu scopul de a pune presiune pe colegii și universități, astfel încât să deschidă clasele aflate în campusuri pentru prezența fizică în timpul predării din toamnă, fără a ține cont de îngrijorările privind sănătatea și siguranța studenților, instructorilor și a altora”, a declarat Lawrence Bacow, președintele Harvard.

Agenția americană de imigrație și control vamal a emis luni aceste reguli. Studenții care au vize și doresc să rămână în Statele Unite trebuie să se transfere la o școală cu instructaj în persoană sau să participe la cursurile unei instituții care ține astfel de cursuri. Altfel, studenții internaționali vor trebui să părăsească SUA sau să riște deportarea. În această situație vor fi mii de studenți străini care vin în Statele Unite pentru a a studia la universitate sau pentru participa la programe de formare, precum și cei care participă la studii non-academice sau profesionale.

CERCETARE - Compania CryptoDATA lansează în stratosferă, lângă Buzău, un balon meteo cu echipamente de satelit pentru o nouă tehnologie de comunicare criptată prin blockchain

Compania românească CryptoDATA urmează să lanseze în stratosferă, joi, lângă Buzău, un balon meteo care conţine echipamente de satelit prin care testează o nouă tehnologie de comunicare criptată prin blockchain, potrivit unui comunicat remis miercuri în numele companiei.

Balonul meteo va fi lansat la o altitudine de aproximativ 33 de kilometri şi va transporta în stratosferă un set de echipamente care testează comunicarea globală criptată Voice Over Blockchain Protocol.

Tehnologia care urmează să fie testată face parte din proiectul Globar, descris drept o nouă reţea globală ce are ca scop comunicarea şi transferul de date securizate între utilizatori.

Compania românească CryptoDATA colaborează în acest proiect cu firma românească Autonomous Flight Technology şi cu companiile americane Momentus şi SpaceX.

Lansarea balonului meteo reprezintă prima etapă a testării funcţionării tehnologiei proiectului, în cadrul căreia urmează să fie testate atât echipamentele de la sol, cât şi echipamentele aeriene.

Acesta este un test preliminar înainte de lansarea pe orbită joasă a primului satelit de test, programată pentru februarie 2021, menţionează sursa.

Tehnologia de comunicare criptată VOBP (Voice Over Blockchain Protocol) dezvoltată de CryptoDATA este în prezent implementat în dispozitivele IMPulse K1 şi WHIM Laptop. Aceste dispozitive sunt, la momentul actual, cele mai sigure dispozitive criptografice destinate publicului, potrivit comunicatului.

CULTURA - J.K Rowling, Margaret Atwood şi Salman Rushdie, printre 152 de personalităţi care semnează o scrisoare ce condamnă „anularea culturală“

Revista de cultură şi politică lunară americană Harper’s Magazine a publicat o scrisoare deschisă semnată de 152 de scriitori, universitari şi artişti din toată lumea care cer stîngii americane să nu permită instalarea unui climat de intoleranţă şi de cenzură în spaţiul democraţiei. Semnatarii apelului, printre care figurează nume celebre precum Salman Rushdie, J.K. Rowling sau Noam Chomsky, sunt de acord cu denunţarea rasismului şi cu mişcările care cer mai multă justiţie precum şi o repunere în pagină a unor episoade dureroase ale istoriei. Tot ei consideră însă, pe de altă parte, că nu trebuie renunţat la libertatea de a dezbate, şi că în spaţiul public şi cel universitar trebuie să i se asigure oricui dreptul de a formula, fără frica de a fi sancţionat, teze şi idei divergente în raport cu tendinţele dominante.

Momentul este efectiv antologic pentru că de fapt oameni de stînga cer stîngii americane să-şi frîneze elanurile legate de gîndirea politică corectă, şi aceasta în numele prezervării libertăţii şi pentru salvarea democraţiei. Personal mi se pare aproape incredibil că un gînditor precum Noam Chomsky, mare lingvist dar şi reprezentant al stîngii radicale americane, şi-a pus şi el numele pe această scrisoare deschisă. Văd aici un semn clar că pînă şi cei mai vehemenţi critici ai capitalismului şi ai „imperialismului” american au mers prea departe cu gîndirea lor politică corectă şi că acum curentele intolerante generate de ei se întorc împotriva lor.

Salman Rushdie ştie ce este cenzura întrucît a fost condamnat la moarte de ayatolahii iranieni după ce a publicat în 1988 romanul „Versetele satanice”. Mulţi universitari, jurnalişti, scriitori şi intelectuali americani au descoperit însă abia recent ce înseamnă în America violenta cenzură venită din partea unui tineret îndoctrinat, din partea unor minorităţi furibunde precum şi din partea unor instituţii şi entităţi timorate şi intimidate.

Gîndirea politică corectă, născută în universităţile americane a fost iniţial un fel de ideologie inventată pentru a înlocui marxismul muribund. A nu ofensa minorităţi care au suferit în trecut a fost, nimic de spus, o idee luminoasă. Astăzi însă unii studenţi se consideră ofensaţi cînd li se predă teoria evoluţionistă a lui Darwin, sau cînd li se cere să citească anumite opere literare. În Statele Unite ale Americii, care în imaginarul colectiv reprezintă ideea însăşi de libertate, un profesor riscă să-şi piardă postul pentru o simplă stîngăcie la nivel de exprimare, iar jurnaliştii sunt daţi afară întrucît au evocat idei contrare aşteptării unui anumit public.

Un scriitor precum Philip Roth a denunţat încă de acum douăzeci de ani, de exemplu în romanul „Pata” (tradus şi în româneşte) ravagiile gîndirii politice corecte dusă la extrem, devenită o nouă formă de inchiziţie. Fenomenul s-a extins însă şi în Europa, iar în Franţa el este denunţat vehement de cîţiva ani. Anul trecut, de exemplu, filozoafa Sylviane Agacinski nu şi-a putut ţine o conferinţă la Universitatea din Bordeaux pentru că unii studenţi au declarat că nu sunt de acord cu ideile ei şi au acuzat-o de homofobie numai pentru că se opune procreaţiei medicale asistate.

Revenind la scrisoarea dechisă a celor 152 de scriitori, universitari şi artişti, ceea ce încearcă ei acum, în ceasul al 12-lea, este să le explice tinerilor şi tuturor militanţilor din toate sferele că democraţia înseamnă să asculţi şi păreri contrare celor pe care le ai tu, fără să dai cu piatra, fără să-l boicotezi pe intervenant, fără să ceri sancţionarea sa imediată sau să-l agresezi. Stînga americană, în orbirea ei ideologică, la fel cum a fost cazul şi cu stînga franceză în anii de după al doilea război mondial, dorind să demoleze capitalismul a demolat treptat corolarul său, democraţia şi libera exprimare.

PIAȚA MUNCII - Avertisment OECD: guvernele lumii trebuie să acţioneze rapid pentru a evita o criză socială generalizată. În 3 luni, Covid-19 a şters 10 ani de creşteri ale locurilor de muncă

Guvernele trebuie să înceapă să restrângă schemele de urgenţă de subvenţionare a salariilor introduse pentru protejarea economiilor în faţa pandemiei, pentru a încuraja muncitorii să iasă din sectoarele aflate în scădere, avertizează Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit Financial Times.

Criza generată de pandemie a împins şomajul la nivelul ţărilor membre ale organizaţiei la 8,4%, 54,5 milioane de persoane rămânând fără un loc de muncă, indică cifrele pe luna mai. Chiar şi într-un scenariu optimist în care virusul rămâne sub control, şomajul la nivelul ţărilor membre OCDE va atinge 9,4% în trimestrul patru al acestui an, devansând toate maximele de la Marea Criză Economică, avertizează grupul cu sediul în Paris.

Rata medie de ocupare a forţei de muncă ar urma să fie cu până la 5% mai scăzută decât în 2019, şi se va menţine sub nivelurile de dinaintea crizei până la sfârşitul anului 2021, estimează grupul.

„În trei luni, Covid-19 a şters 10 ani de creşteri ale numărului de locuri de muncă din 2010“, potrivit lui Stefano Scarpetta, director pentru ocuparea forţei de muncă în cadrul OCDE.

Guvernele din întreaga lume se află în faţa unor decizii dificile legate de modul de retragere treptată a schemelor de retenţie a forţei de muncă şi a altor măsuri de susţinere adoptate odată cu carantinele, fără a declanşa o creştere puternică a şomajului pe termen lung care i-ar afecta cel mai mult pe tineri, femei şi cei cu venituri scăzute.

Însă în opinia OCDE a venit vremea retragerii treptate a „susţinerii masive, generalizate“, astfel încât pieţele muncii să se adapteze la forma în schimbare a economiei mondiale. „Trebuie să permitem mobilitatea forţei de muncă. Unele companii nu vor fi viabile pe termen scurt şi lung. Trebuie să permitem forţei de muncă să se mişte către noi locuri de muncă“, a declarat Scarpetta.

Angajatorii din sectoarele economice în care activitatea a fost reluată ar trebui să suporte o parte din costul schemelor de subvenţionare, a argumentat acesta, în timp ce susţinerea guvernamentală ar trebui să fie mai clar ţintită în sectoare care sunt în continuare închise.

Retragerea schemelor respective ar trebui dublată de susţinere nouă pentru a ajuta oamenii să-şi găsească locuri de muncă, potrivit OCDE.

Iadul de după vindecare – mărturii. Prin ce pot trece tinerii după Covid și de ce se tem medicii că pandemia lasă în urmă o armată de bolnavi cronici

Una din 10 persoane infectate cu coronavirus suferă de oboseală, dureri musculare sau tulburări neurologice câteva săptămâni după ce au supraviețuit infecției. Așadar, ce daune pe termen lung lasă virusul în organism? Un material Der Spiegel, care pune în lumină probabil cea mai ignorată dimensiune a bolii declanșate de coronavirus. Prin ce putem trece după?

Totul a început cu usturături în gât, vineri, 13 martie. Un coleg adusese cu el noul coronavirus, la întoarcerea din stațiunea de schi austriacă Ischgl. La scurt timp după aceea, Alexander Riesch, 26 de ani, al cărui nume a fost schimbat pentru această poveste, a fost testat pozitiv la coronavirus.

Medicii care au început să-l trateze nu aveau la acel moment niciun dubiu: Corpului unei persoane tinere și sănătoase nu-i va lua mult timp să învingă virusul. L-au trimis pe Riesch să se recupereze acasă, însă câteva zile mai târziu s-a simțit atât de rău încât a trebuit să sune la Urgență. A urmat o săptămână în spital.

Oficial, Riesch a fost declarat recuperat după aproape trei luni. Are anticorpii în sânge. Și totuși, încă apar momente în care se simte foarte bolnav. Până acum, niciunul dintre medicii săi nu a fost în stare să-i explice de ce.

Pe lângă faptul că suferă de dureri în gât care variază de la ușoare până la severe și par să apară și să dispară la întâmplare, și plămânii îi sunt afectați. Simptomele nu au început decât după ce medicii l-au externat din spital și s-a întors acasă. Un medic pneumolog i-a prescris un inhalator pentru astm și l-a sfătuit să aibă răbdare. Cortizonul ajută puțin, spune Riesch, dar tusea și durerile în piept reapar imediat ce încetează să-l mai ia.

Riesch se plânge și de dureri musculare subite. Uneori îi amorțește jumătatea stângă a corpului, alteori se simte atât de slăbit încât trebuie să se întindă imediat. La astea se mai adaugă durerea abdominală și greața, erupțiile cutanate și oboseala severă.

Riesch a fost în concediu medical 10 săptămâni. Între timp, tânărul a revenit la serviciul său de agent imobiliar. Dar din când în când, el trebuie să-și anuleze programările pentru că pur și simplu se simte prea epuizat. În general, încearcă să ducă o viață normală: „Am ajuns să accept durerea care mă încearcă”.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Copyright © 2018 DCIMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională