Revista presei

9 noiembrie 2020

Aproape 400 de noi cazuri de COVID-19, și duminică, în Timiș. România trece de 300.000, în total

Duminică, 8 noiembrie, în Timiș au fost anunțate 395 de noi cazuri de COVID-19 în Timiș, ducând totalul cazurilor din județ la 12.432. Cu alte două decese înregistrate în Timiș, numărul victimelor provocate de coronavirus de la începutul pandemiei este de 259. De sâmbătă până duminică, au fost realizate 1.571 și finalizate 187 de anchete epidemiologice. Duminică dimineață, în Timiș, 406 pacienți COVID-19 erau internați în spitalele de profil, 42 la ATI. Rata de infectare pentru județ a ajuns la 6,21 cazuri la mia de locuitori, cumulat pe ultimele 14 zile.

Distribuția cazurilor noi, pe localități, potrivit Instituției Prefectului Județului Timiș: „Timișoara –169, Lugoj – 51, Buziaș – 2, Ciacova – 4, Gătaia – 7, Jimbolia- 5, Recaș – 2, Sânnicolau Mare – 8, Beba Veche -1, Becicherecu Mic -5, Boldur– 1, Bucovăț – 4, Cenad -3, Cenei -1, Checea -2, Comloșu Mare – 2, Coșteiu -3, Criciova – 1, Curtea -1, Darova -2, Dudeștii Noi – 5, Dudeștii Vechi – 1, Dumbrăvița – 12, Fibiș -1, Foeni – 1, Găvojdia – 2, Ghiroda – 4, Giarmata– 3, Giroc-19, Giulvăz – 2, Gottlob -2, Jamu Mare -3, Jebel -1, Lenauheim – 2, Liebling – 4, Livezile – 1, Mașloc -2, Moșnița Nouă -6, Nădrag – 5, Ohaba Lungă – 1, Orțișoara -2, Pădureni – 1, Parța – 2, Peciu Nou – 5, Periam – 2, Pesac – 1, Pișchia -1, Remetea Mare – 1, Săcălaz – 4, Sacoșu Turcesc – 2, Șag – 6, Sânandrei – 8, Sânmihaiu Roman – 7, Sânpetru Mare – 2, Saravale -2, Topolovățu Mare -1”.

La nivel național, duminică, România a trecut de 300.000 de cazuri de COVID-19. În ultimele 24 de ore, au fost descoperite 6.752 noi, totalul ajungând la 303.751. Dintre pacienții infectați, 204.679 au fost declarați vindecați, dar 7.879 au decedat, 86 dintre aceștia de sâmbătă până duminică. În ultimele 24 de ore, la nivel național, au fost efectuate 21.552 de test. În spitalele de profil, mai sunt internați 12.295 de pacienți, dintre aceștia, 1.056 fiind la ATI.

UVT: Lansarea Universităţilor Europene selectate în cadrul apelului 2020 şi a UNITA – Universitas Montium

Universitatea de Vest din Timișoara se află în prima linie a universităților din Europa care s-au preocupat să stabilească rețele universitare de parteneri academici, devenind membră a alianței europene UNITA, din care fac parte șase universități din cinci țări.

Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul UVT, a explicat că, în iulie 2020, UNITA a fost selectată de către Comisia Europeană, în cadrul celui de-al doilea apel de propuneri, pentru finanțarea proiectului de dezvoltare asumat. Miercuri, 4 noiembrie, Comisia Europeană a organizat lansarea proiectelor câştigătoare în cadrul celui de-al doilea apel Erasmus+ European Universities.

Ȋn aceeaşi zi a avut loc şi o întâlnire a reprezentanţilor CE cu rectorii celor 41 de alianţe europene, care şi-au asumat în 2019 şi 2020 crearea unor cadre instituţionale pan-europene pentru colaborare strategică în domeniul învăţământului superior, cercetării şi inovării în slujba societăţii.

Universitatea de Vest din Timişoara face parte dintr-o astfel de alianţă, UNITA, în cadrul unui proiect ce urmează a fi implementat împreună cu: Università degli studi di Torino, Université de Pau et des Pays de l’Adour, Université Savoie Mont Blanc, Universidad de Zaragoza şi Universidade Beira Interior.

Consorţiul reuneşte universităţi ale căror comunităţi însumează peste 165 000 de studenţi, din diverse state europene vorbitoare de limbi romanice (Italia, Franţa, Spania, România şi Portugalia), şi care funcţionează în ecosisteme geografice, culturale şi socio-economice similare.

Ȋn acest context, vineri, 6 noiembrie, Universitatea Europeană UNITA și-a demarat activităţile pe care urmează să le implementeze în următorii trei ani, organizând o ceremonie de lansare a proiectului UNITA – Universitas Montium.

Ce date științifice avem despre efectul absenteismului școlar asupra alfabetizării copiilor din România? – cercetătorul Dacian Dolean

Având în vedere discuțiile din spațiul public referitoare la măsura în care este justificată decizia de a limita prezența copiilor la școală, cred este util să clarific rezultatele unuia dintre studiile noastre.

Când am urmărit longitudinal dezvoltarea abilităților copiilor de înțelegere a unui text citit din clasa 1 până la finalul clasei a 3-a, ne-am uitat la mai mulți predictori (factori care ar putea explica această dezvoltare).

Unul dintre acești predictori a fost abilitatea copiilor de a înțelege un text citit la finalul clasei 1. În mod tradițional, performanța ulterioară a copiilor la un anumit test (ex. de citire) este foarte bine prezisă de performanța lor anterioară.

Un alt factor a fost inteligența generală, non-verbală. Este plauzibil să credem că înțelegerea unui text depinde de inteligența copiilor.

Un predictor tipic al înțelegerii textului citit este vocabularul copiilor la începutul școlarizării, așa că am inclus și rezultatele acestui test în ecuația noastră.

Apoi, ne-am uitat la statutul socio-economic, un predictor compus din mai mulți factori, respectiv educația părinților, venitul familiei, încadrarea în muncă și condițiile de locuit.

În final, ne-am uitat la efectul școlarizării, măsurat prin absenteismul școlar. Aici am numărat absențele zilnice ale elevilor, din clasa 1 până la finalul clasei a 3-a.

Mai jos am reprezentat simplificat rezultatele obținute. Cu linie punctată am reprezentat efectele care nu sunt semnificative statistic, iar linia solidă arată efectele semnificative.

După cum se poate vedea, atunci când am inclus în aceeași ecuație toți acești factori, în mod surprinzător, abilitățile anterioare ale copiilor de a înțelege un text citit nu au mai fost semnificative din punct de vedere statistic. Același rezultate le-am obținut și în cazul inteligenței generale. Deci, nu “cei 7 ani de acasă”/performanța anterioară sau “cât îl duce capul pe copil” au fost predictorii cei mai importanți.

În schimb, școlarizarea copiilor, vocabularul măsurat în clasa 1 și statutul socio-economic al părinților au avut un efect semnificativ. E important să se înțeleagă că nici măcar nu am luat în considerare eficiența profesorilor, ci doar prezența fizică a copiilor la școală – iar acest efect a fost foarte evident. Acest lucru înseamnă că pentru copiii din comunitățile dezavantajate, al căror vocabular este scăzut (care este corelat puternic cu statutul socio-economic) și care mai și absentează de la școală, combinația dintre cei trei factori este devastatoare. Aceasta cu atât mai mult cu cât aceeași analiză ne-a arătat că dezvoltarea vocabularului este puternic dependentă de școlarizare (efectul frecvenței scolare a fost mai mare decât efectul celor “7 ani de acasă” măsurat la începutul clasei 1). Pentru acești copii, prezența la școală este absolut crucială.

Studenții de la UMFT „Victor Babeș” Timișoara, voluntari în noul call center al DSP Timiș

Direcția de Sănătate Publică Timiș a primit, duminică, 8 noiembrie, aprobarea Instituției Prefectului Județului Timiș pentru a fi deschis un call center care să preia din apelurile primite de DSP Timiș. Soluția găsită este punerea la dispoziție a infrastructurii și spațiului de către Direcția de Asistență Socială a municipiului Timișoara, studenții voluntari din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara urmând a prelua apelurile. Și Serviciului de Ambulanță Timiș va contribui, asigurând tot suportul necesar.

„Acest call center va funcționa sub coordonarea Direcției de Sănătate Publică Timiș, la sediul Direcției de Asistență Socială Timișoara, situat pe Calea Lipovei. Numărul operațional este 0356981 – pentru probleme sociale. Pentru partea medicală rămâne valabil call center-ul Direcției de Sănătate Publică Timiș. La începutul acestei săptămâni va deveni operațională și centrala integrativă de apeluri de la nivelul Direcției de Sănătate Publică care va putea prelua peste 40 de apeluri simultan.

Centrala va asigura legătura între serviciile medicale precum și cele de asistență de urgență și serviciile sociale la un singur număr unic. Totodată va conecta medicii de familie, pacienții, Direcția de Sănătate Publică, CJCCI, precum și Centrul de asistență socială într-un serviciu integrat care va fi coordonat mult mai ușor în perioada următoare”, transmit reprezentanții Instituției Prefectului Județului Timiș.

Ministrul Educației: Tezele școlare nu se mai susțin în acest an școlar

Monica Anisie, ministrul Educației, a anunțat sâmbătă dimineață că elevii nu vor mai susține tezele în anul școlar 2020-2021, acestea fiind înlocuite cu evaluarea sumativă.

„În ceea ce privește susținerea tezelor, după consultarea pe care am avut-o cu toți factorii implicați, am luat decizia ca acestea să nu se mai susțină anul acesta școlar”, a declarat Monica Anisie, la Știrile Pro TV.

„Să nu uităm că tezele se susțin la doar două sau trei discipline, în rest se realizează evaluarea sumativă. Deci, tezele nu se susțin, însă au fost înlocuite cu evaluarea sumativă”, a explicat ministrul Educației, potrivit sursei citate.

De asemenea, va continua pregătirea elevilor pentru Evaluarea Națională și Bacalaureatul din 2021, a precizat Monica Anisie: „Pentru elevii de clasa a VIII-a și a XII-a, începând cu semestrul al doilea, pe lângă aceste lecții pe care le vom face, vom avea măsuri concrete. Vor fi teste de antrenament săptămânale, disponibile și acum pentru elevi pe site-ul Ministerului Educației, vom continua programul teleșcoala și vom continua și pregătirea față în față”.

Ministrul a făcut anunțul în condițiile în care a fost luată deja decizia ca toate școlile din România să treacă în scenariul roșu, care presupune învățarea exclusiv online.

Rectorul Universităţii Bucureşti: ‘A fost admis la facultate oricine ia media 6 la BAC; unii iau bacalaureatul fiind semianalfabeţi funcţional’

Rectorul Universităţii Bucureşti, Marian Preda, susţine că în învăţământul superior din România s-a ajuns la situaţia în care oricine ia bacalaureatul cu media minimă să intre la facultate, în contextul în care „unii iau bacalaureatul fiind semianalfabeţi funcţional, ei nu sunt tocmai ok”. Preda consideră că unele universităţi regionale ar trebui să aibă rol de pregătire profesională a unor cadre medii, iar altele să devină filiale ale marilor instituţii de învăţământ superior.

„Îmi pare rău să spun asta, dar imaginaţi-vă 1989. Şi au fost fabricile de diplome din învăţământul privat. Dar prin creşterea exagerată a numărului de locuri la facultate – nu mă refer doar la cele de la buget, şi cele cu taxă – în comparaţie cu generaţiile din ce în ce mai mici din care mai şi pleacă în străinătate, unii, la studii, deci pe acest fond a fost admis la facultate oricine ia media 6 la bacalaureat şi ia bacalaureatul, pentru că cu 6 poţi să treci bacalaureatul. Şi atunci, orice astfel de persoană intră la facultate. Şi, sigur că unii iau bacalaureatul fiind semianalfabeţi funcţional, ei nu sunt tocmai ok”, a declarat Marian Preda într-o emisiune difuzată duminică de Digi 24, potrivit news.ro.

Acesta a precizat că unele universităţi ar trebui să se transforme în instituţii de învăţământ asimilate şcolilor post-liceale, care să asigure o pregătire similară subinginerilor.

„După părerea mea, ar trebui să fie transformate unele universităţi regionale în universităţi care să pregătească mai degrabă la un nivel care ai înainte era asigurat de şcolile postliceale sau şcoli de subingineri, pentru piaţa muncii locală sau regională, mă refer la regiune de dezvoltare a României. Şi să rămână ceva mai puţine universităţi. Unele universităţi regionale ar putea fi filiale ale universităţilor centrale şi, încet-încet, să fie o finanţare pe student mai mare şi un număr de studenţi finanţaţi de la buget, ceva mai mic în aceeaşi anvelopă de finanţare, astfel încât să avem un învăţământ ceva mai focalizat, pe calitate, iar ceilalţi, care nu au locuri de la buget, să plătească parţial sau total dacă vor să înveţe”, a adăugat Marian Preda.

Dezbaterea „Vreau la școală! Despre nevoia de educație incluzivă și de calitate”. Evenimentul este înscris în calendarul de activități organizate sub egida Proiectului „România educată” și este realizat și cu sprijinul UNICEF.

Copiii din România au nevoie de un alt sistem educațional, în condițiile în care 400.000 dintre ei nu merg la școală, a afirmat, miercuri, Gelu Duminică, director executiv al Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună”.

„În comunitățile de romi se oferă mai degrabă o pseudo-educație decât o educație. (…) 400.000 de copii, aproximativ două generații, nu mai merg la școală, chiar dacă ar fi trebuit să o facă, 4 din 5 copii termină clasa a VIII-a și doar 7 din 10 copii finalizează liceul sau școala profesională. Unul din 4 copiii romi învață în școală segregată. Mulți copii cu dizabilități nu merg la școală, șansele lor de a finaliza învățământul sunt mai mici. Patru din 10 elevi cu vârste de 15 ani au dificultăți de a înțelege textele pe care le citesc, unul din cinci adolescenți și tineri nu merg la școală, nu urmează formare profesională sau alte tipuri de formare și, prin urmare, nu-și poate găsi un loc de muncă”, a declarat Duminică, la Conferința „Vreau la școală! Despre nevoia de educație incluzivă și de calitate”.

Potrivit acestuia, cei mai expuși riscului de abandon școlar sunt copiii care provin din mediul rural, din familiile sărace, din comunitățile de romi sau cei care au o dizabilitate. 35,8% din copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune, a explicat el.

„România are cea mai mare rată a mamelor minore din toată Uniunea Europeană. Toți copiii au nevoie de un alt fel de sistem educațional”, a subliniat Gelu Duminică.

El a spus că în școală cei din jur i-au pus „trei etichete”: „copil rom”, „copil sărac”, „copil cu părinte analfabet”.

„Acestea au creat o imagine de inferioritate în fața multor cadre didactice pe care le-am avut. Multe cadre didactice considerau că sunt defect și că am probleme numai pentru că proveneam dintr-o familie săracă, de etnie romă, cu părinți analfabeți. Nu au fost puține momente în care am luat șuturi în suflet și în care mi se spunea că visele pe care le am sunt prea mari pentru un copil de genul meu. (…) Au fost și foarte puțini profesori care au văzut și altceva și care au trecut peste culoarea pielii, peste starea de sărăcie (….) și au văzut în ochii mei mari nu un defect, ci mai degrabă licărul de cunoaștere, dorința de a înțelege. Dacă nu ar fi fost ei, alături de părinții mei, eu aș fi renunțat cred de vreo 50 de ori la școală, pentru că era greu sa te duci în fiecare zi într-un mediu ostil la școală”, a detaliat Duminică.

Închiderea școlilor, varianta ușoară pentru guvernanți. Va fi repetat anul școlar?

Noile măsuri luate de Guvern sunt gândite pentru a încetini răspândirea virusului, iar rezultatele se vor vedea peste două sau trei săptămâni, spune președintele Klaus Iohannis. Una dintre aceste măsuri este închiderea școlilor și trecerea la învățământ online în toată țara, indiferent de rata de infectare din localitățile respective. Decizia contravine recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății potrivit căreia școlile ar trebui să rămână deschise şi să fie închise doar în ultimă instanţă. Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai, critică guvernanții și susține că decizia de închidere a școlilor e varianta mai ușoară pentru ei. Consecințele vor fi dramatice, spune Ștefan Vlaston, președintele asociației Edu Cer, în opinia căruia anul școlar ar trebui repetat.

Directorul biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Hans Kluge, spune într-un interviu pentru France Presse că Europa se confruntă în prezent cu o ”explozie” a numărului cazurilor de COVID-19 şi nu trebuie să-şi relaxeze eforturile împotriva pandemiei. Printre recomandări, purtarea generalizată a măştii şi controlul strict al adunărilor. Despre școli însă, el susţine însă că ar trebui să rămână deschise şi să fie închise doar în ultimă instanţă pentru că nu ne putem permite o generaţie pierdută din cauza COVID-19.
Răzvan Cherecheș profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai critică autoritățle române pentru decizia de închidere a școlilor. El este de părere că măcar școala primară ar trebui menținută deschisă și aduce argumente:

“Copiii sub 10 ani se infectează mai greu și transmit mai greu infecția, au o rată de complicații mult mai mică și, în același timp, sunt la vârsta la care indisponibilizează un părinte pentru suport în timpul educației online, ca să stea acasă. Dacă ne uităm și în alte țări, de exemplu Irlanda, care are un hardlockdown, sau Slovacia care și ei sunt în lockdown din 15 octombrie, și au măsuri mai severe decât avem noi, dar școlile le-au păstrat deschise până la clasa a IV-a” spune Răzvan Cherecheș.

El precizează că pentru a ține școlile deschise nu e suficient ce a făcut România până acum: e nevoie de scăderea numărului de copii care învață într-o clasă, de păstrarea distanțării între ei, dar “fără aiureli de genul pereților de plexiglas“. De asemenea e nevoie de sisteme de ventilație în clase, monitorizarea de către autorități a aglomerării de părinți și bunici din fața școlii încât să se păstreze distanța și toți să aibă măști și supravegherea mijloacelor de transport în comun pentru aglomerație. Beneficiul adus de închiderea școlilor este cu mult mai mic decât impactul social, economic, sau chiar asupra sănătății mintale, avertizează profesorul de sănătate publică de la Universitatea Babeș Bolyai.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: dci@e-uvt.ro