Revista presei
9 septembrie 2020
Start în Turul României la ciclism, din Timișoara. Între echipele participante se află și UVT-Devron West Cycling Team
- tion.ro
Turul Ciclist al României revine în Timișoara. Interviu cu președintele Federației Române de Ciclism, Eduard Novak
- rfi.ro
Turul Ciclist al României pornește astăzi din Timișoara. Cine s-ar fi gândit că se poate organiza acest eveniment, într-un 2020 în care pandemia de coronavirus a înghețat orice performanță sportivă. Și totuși, așa cum ne-a obișnuit, Eduard Novac și echipa sa de la Federația Română de Ciclism, au considerat totul că fiind o provocare. Așa se face că astăzi în Timișoara, “mâine în toată țara”, se întâmplă ediția a 53-a Turul Ciclist al României. L-am invitat astăzi în emisiunea RFI360 pe președintele Federației Romane de Ciclism, Eduard Novak, să ne vorbească despre acest eveniment.
2020 trebuia să fie altfel, cel puțin pentru tine Eduard. Anul acesta sperai să-ți poți lua revanșa la Olimpiada de la Tokyo, câștigând o medalie. Ce ai înțeles din 2020 până acum și cum este pentru tine, ca sportiv, acest an? “Pai ce am înțeles este că în viață trebuie să fi flexibil, să te mulezi pe situație. Acum am acceptat faptul că Tokyo va fi abia anul viitor, trebuie să ne reinventam până atunci. Când am decis împreună cu partenerii noștri, cu Ministerul Tineretului și Sportului, cu Auchan, organizarea Turului Ciclist, aveam o schemă, dar de atunci a trebuit să schimbăm câteva elemente importante pentru a putea avea această cursă. Sigur, de când am decis până astăzi, România a intrat în zona roșie și foarte multe echipe s-au retras, însă, din fericire am reușit să găsim o soluție și până la urma avem un pluton destul de frumos și cred că această competiție, când se va încheia duminică la București, va putea fi considerat un eveniment de succes.”
Așadar, Turul Ciclist al României pornește astăzi din Timișoara. Urmează Oradea, Cluj-Napoca, Târgu Mureş – Lacul Sf. Ana, Braşov – Curtea de Argeş (prin Transfăgărășan în weekend), iar etapa finală se vă desfăşura la Bucureşti. Un traseu împărțit în 5 etape. Peste 800 de km aleși pe sprânceană, pentru cea mai importantă competiție ciclistă a României. Cum ați ales acest traseu și câte echipe și-au anunțat participarea?
“Sunt 14 echipe, un pluton de 90 de sportivi, este nici puțin, nici mult. Cred că în aceste condiții în care ne aflăm, observ că foarte mulți organizatori de evenimente de ciclism, vorbesc acuma de Serbia, Austria sau Slovacia, se confruntă cu aceeași problemă, au 50, 60 de sportivi, deci cred că avem un pluton frumos. Traseul, ne-am dorit de foarte mult timp să ajungă Turul României aici în Timișoara, a mai fost în urmă cu 40 de ani, și desigur am luat în considerare faptul că trebuie să avem un tur prin orașele unde ciclismul este practicat, și să respectăm astfel aceste cluburi. Deci, în partea de vest a țării, Timișoara, Arad, Oradea, Cluj, avem niște zone frumoase, și de plan și de cățărare, avem de toate, și cred că zona este extrem de frumoasă, pe unde urmează să mergem.”
OECD: Închiderea școlilor din cauza pandemiei provoacă o pierdere a calificării pentru generații întregi, cu impact asupra producției mondiale pentru tot restul secolului.
- biziday.ro
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică susține, într-un raport publicat azi, că „întreruperea învățării va duce la pierderea abilităților, iar calificarea angajaților se reflectă în productivitatea lor”, explicând astfel că economia mondială va înregistra un recul în termeni de productivitate de până la 1,5%, ce ar putea fi recuperată abia spre finalul secolului.
Numai pentru Statele Unite, impactul s-ar traduce într-o pierdere economică de peste 15 mii de miliarde de dolari, dacă întreruperea educației se extinde și în anul universitar următor.
Guvernele din întreaga lume au închis școlile pentru a reduce răspândirea coronavirusului în primăvară, iar în majoritatea cazurilor întruperea de aproximativ 10 săptămâni, a reprezentat o treime dintr-un an de școlarizare.
De asemenea, OECD arată că desfășurarea cursurilor online a mărit decalajele dintre copiii din mediile sociale defavorizate și cele cu posibilități financiare mai mari. Astfel cei care au acces la internet, computere și beneficiază de sprijinul familiei au avut un rezultat mai bun în învățare pe perioada restricțiilor de circulație.
Totodată raportul subliniază că în continuare vor exista mari provocări pentru educație chiar dacă școlile din multe țări se redeschid. Odată cu contractarea economiilor și bugetul pentru educație se va reduce, se mai arată în raport, iar universitățile vor trebui să se reinventeze, astfel încât să rămână atractive pentru studenți.
Ora de sport în pandemie ar putea ajunge Cenușăreasa orarului. Ce spune Tihomir Milin, directorul Colegiului Național CD Loga din Timișoara
- europalibera.org
Cum va arăta ora de educație fizică și sport în contextul pandemiei, în noul an școlar.
„Nu sunt săli de sport suficiente pentru toate clasele, în școala unde predau eu este supraaglomerat, avem o sală veche de sport, mai mică, și noi funcționam, în anul școlar precedent, cu trei clase de copii o dată – o clasă intra în sala de festivități, iar celelalte două, abia dacă intrau 60 și ceva de copii în sala de sport. Doar să fie vremea frumoasă afară, că pe terenul din curtea școlii avem spațiu suficient”, ne-a explicat o profesoară de educație fizică și sport de la o școală bucureșteană, care a dorit să își păstreze anonimatul.
Provocărilor pe care le presupune deschiderea anului școlar în pandemie i se mai adaugă una: cum se pot organiza orele de sport eficient, astfel încât acestea să nu devină sursă potențială de răspândire a coronavirusului și să le asigure elevilor măcar un minim de mișcare.
În recomandările ministerului pentru redeschiderea anului școlar, distanțarea socială se traduce prin reducerea cât mai drastică a contactului dintre copii – nu se pot atinge, nu își dau unul altuia obiecte și nu se mai joacă la școală. Mingea dispare din inventarul obiectelor cu care asociezi ora de sport sau recreația.
În școlile autohtone, se fac maximum două ore de educație fizică și puțini dintre copii au activități fizice extrașcolare. În condițiile în care România ocupă locuri fruntașe în rândul statelor europene la obezitatea infantilă, ora de sport ar trebui să fie cu atât mai mult luată în seamă.
„Este foarte importantă această oră de educație fizică. Acești copii vin după multe luni petrecute în casă într-un univers domestic, care poate nu a fost potrivit pentru ei ca să facă și puțină mișcare, și atunci ținem ca aceste ore să se facă, evident, respectând toate normele date de către autorități”, ne-a explicat Tihomir Milin, directorul Colegiului Național CD Loga din Timișoara. El a punctat că nu vor mai fi organizate jocuri care să permită contact direct între copii, se va respecta distanțarea, „dar puțină mișcare este absolut necesară”.
Dacă Tihomir Milin spune că la colegiul pe care îl conduce există un teren generos de sport, nu același lucru este valabil în țară. Sunt multe școli care nu au deloc o sală dedicată și fac orele de sport afară sau chiar în sălile de clasă.
„Noi nu avem sală de sport. La noi, orele de sport se făceau pe terenul de sport cât permitea vremea. Nu știu cum vom face acum”, a argumentat, pentru Europa Liberă, Adriana Sănduleasa, directoarea școlii Marin Preda din Siliștea Gumești, județul Teleorman.
Cele mai multe universităţi au decis să deruleze exclusiv online partea de cursuri. Problema deschiderii căminelor studenţeşti este extrem de acută, iar unele universităţi cer test COVID negativ la cazare
- edupedu.ro
Cele mai multe universităţi din România au decis să facă exclusiv cursuri online, mare parte din seminarii vor fi susţinute tot pe internet, iar pentru aplicaţii, lucrări practice, laboratoare şi proiecte va fi prezenţă fizică, a declarat pentru Agerpres preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), Sorin Cîmpeanu. Acesta a atras atenția că problema deschiderii căminelor studenţeşti este extrem de acută.
“În învăţământul universitar există o serie de particularităţi care diferenţiază acest nivel de învăţământ de învăţământul preuniversitar. Prima ar fi aceea a existenţei autonomiei universitare. Cea de-a doua ar fi faptul că în învăţământul superior avem ore de curs şi de aplicaţii. În învăţământul preuniversitar există ore. Cele mai multe universităţi, din această perspectivă, au luat decizia – la momentul la care vorbim, o să vedem ce se întâmplă până la deschiderea anului universitar -, de a derula exclusiv online partea de cursuri, de a derula în cea mai mare parte online partea de seminarii, iar aplicaţii, lucrări practice, laboratoare şi proiecte să se deruleze cu prezenţă fizică. Există şi alte universităţi, nu multe, care au luat deja decizia de a derula toată activitatea online. Este vorba mai ales de universităţile care nu au în planurile de învăţământ ore de laborator, lucrări practice sau proiect. Deci, este vorba despre universităţi care şcolarizează îndeosebi în programele de studiu încadrate în domeniul socio-uman”, a declarat pentru Agerpres preşedintele CNR.
“A treia diferenţă este aceea că, în universităţile româneşti, în anul universitar trecut, au fost cazaţi aproape 100.000 de studenţi. În momentul de faţă, problema deschiderii căminelor studenţeşti este extrem, extrem de acută. În primul rând, va trebui să cazăm mai puţini studenţi, pentru a asigura regulile de distanţare. În al doilea rând, unele universităţi, precum este cea pe care o conduc – USAMV Bucureşti, au decis deja că vor caza doar studenţi care vin cu un test COVID negativ. Vor fi primiţi în campus, vor fi cazaţi doar în măsura în care testul COVID va fi negativ. Discutăm de acoperirea costurilor de testare pentru studenţii USAMV Bucureşti care vor fi cazaţi. Gândiţi-vă că este vorba despre sume foarte mari pentru o singură testare. Cazarea se face în zilele de 28 şi 29 şi 30 septembrie. Deci, pe parcursul a trei zile, vor fi testaţi toţi studenţii care au cereri de cazare. Dacă ai 10.000 de studenţi, la un cost de circa 100 de euro pe test, înseamnă deja 1 milion de euro – o singură testare. Dacă se va solicita testarea la intervale mai mult sau mai puţin distanţate, mă tem că nu vor exista resurse pentru acoperirea acestor costuri nici din partea universităţii, nici din partea studenţilor în mod evident. Aceasta este o altă particularitate”, a susţinut rectorul.
UE - Peste șase milioane de cetățeni din Uniune au rămas fără loc de muncă, de la începutul anului
- biziday.ro
În al doilea trimestru al anului 2020, marcat de măsurile de carantină în toate statele membre, economia s-a contractat cu 11,8% în Zona Euro și cu 11,4% în UE, comparativ cu trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru al anului precedent, PIB-ul ajustat sezonier a scăzut cu 14,7% în Zona Euro și cu 13,9% în UE.
Dintre statele membre, Spania (-18,5%) a înregistrat cea mai accentuată scădere a PIB-ului comparativ cu trimestrul anterior, urmată de Croația (-14,9%), Ungaria (-14,5%), Grecia (-14,0%), Portugalia (-13,9%) și Franța (-13,8%). Cele mai mici scăderi ale economiei au fost înregistrate în Finlanda (-4,5%), Lituania (-5,5%) și Estonia (-5,6%), urmate de Irlanda (-6,1%), Letonia (-6,5%) și Danemarca (-6,9%).
- În cel de-al doilea trimestru al anului 2020, consumul populației, a scăzut cu 12,4% în Zona Euro și cu 12% în UE (după -4,5% în Zona Euro și -4,2% în UE în trimestrul anterior).
- Investițiile au scăzut cu 17% în Zona Euro și cu 15,4% în UE (după -5,2% și -4,6%, respectiv, în primul trimestru).
- Exporturile au scăzut cu 18,8% atât în Zona Euro, cât și în UE (după -3,9% și, respectiv, -3,2%, în primul trimestru).
- Importurile au scăzut cu 18% în Zona Euro și cu 17,8% în UE (după -3,2% și, respectiv, -2,8%, în primul trimestru).
Totodată numărul persoanelor care aveau un loc de muncă a scăzut cu 2,9% în Zona Euro și cu 2,7% în UE în trimestrul doi din 2020, comparativ cu trimestrul anterior, cele mai puternice reduceri trimestriale de activitate din 1995. Spania (-7,5%), Irlanda (-6,1%), Ungaria (-5,3%) și Estonia (-5,1%) au înregistrat cele mai mari scăderi de activitate.
Pe baza cifrelor ajustate sezonier, Eurostat estimează că peste 6 milioane de cetățeni din UE au rămas fără loc de muncă în prima jumătate din 2020, dintre care 5 milioane din țările Zonei Euro, față de sfârșitul anului trecut.
PIB-ul Uniunii scăzuse deja cu 3,3% încă din primul trimestru, și cu 3,7% în Zona Euro.
Anul școlar 2020: Lista de cumpărături pentru un elev de clasa a V-a și valoarea rechizitelor de bază
- alephnews.ro
Universitatea digitală. Pandemia de coronavirus a schimbat masiv şi viaţa din universităţile germane
- dw.com/ro
“Ne-a prins pe picior greşit, cu adevărat”, afirmă profesorul Bernhard Kempen, membru al Asociaţiei Universităţilor Germane. De pe o zi pe alta, amfiteatrele adesea arhipline din Germania au fost închise, din motive de siguranţă sanitară.
Întâlnirile dintre profesori şi studenţi au trebuit evitate sau măcar reduse la minim. Clădiri au fost ferecate şi în biblioteci nu a mai avut nimeni voie să pătrundă. Cărţile nu au mai fost împrumutate decât la cerere scrisă. Studenţilor li s-au pus la dispoziţie textele de care aveau nevoie prin internet. Cadrele didactice şi-au înregistrat cursurile cu camere video.
Studenţilor le lipsesc schimburile academice
“Internetul meu nu funcţionează”, “nu am la dispoziţie un computer performant”, “nu am liniştea de care am nevoie în căminul în care stau”, “nu pot să fac toate astea singur, am nevoie de contactul cu ceilalţi studenţi sau cu profesorii mei” – acestea sunt patru exemple dintr-o multitudine de probleme, pe care studenţii le au cu universităţile digitale, şi au fost culese de Asociaţia Federală a Studenţilor Străini şi de Uniunea organizaţiilor studenţeşti din Berlin.
Numai 11 până la 13 la sută din studenţii germani primesc bursă BAFÖG pe durata studiilor. Mulţi dintre ei trebuie să muncească pentru a-şi finanţa educaţia. Când a izbucnit pandemia de coronavirus au dispărut multe joburi studenţeşti, astfel că guvernul de la Berlin a înfiinţat aşa-numiţii bani de tranziţie, în valoare de 500 de euro lunar. Dar aceştia nu se acordă decât celor aflaţi în nevoie din pricina crizei Corona, iar “a dovedi aşa ceva este adesea prea complicat”, după cum a declarat o lideră a studenţilor.
Foarte puţini dintre studenţi sunt încântaţi de învăţământul digital. Dar ei elogiază noile libertăţi dobândite. “Nu trebuie să fiu acum prezent la universitate pentru a nu pierde nimic” sau “este excelent că acum pot eu să-mi pun în ordine toate cursurile atunci când îmi convine”, spun mulţi dintre studenţii germani.
ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos
- uvt.ro
